21 sept. 2016

Monumentul Strămoşilor din Micherechi, o lecţie despre istorie şi identitate românească

Mai multe imagini aici
Duminica din 11 septembrie a fost o zi a evocării trecutului istoric şi a înaintaşilor români ortodocşi ai locuitorilor comunei Micherechi. Prin generozitatea părintelui dr. prof. Nicolae Bordaşiu, preot paroh la biserica „Sf. Silvestru” din Bucureşti, descendent al primilor preoţi ortodocşi din Micherechi, comuna s-a îmbogăţit cu un simbol al creştinismului, o troiţă de marmură, amplasată în piaţa din centrul satului şi sfinţită de doi episcopi: PS Galaction, Episcopul Alexandriei şi Teleormanului şi PS Siluan, Episcopul românilor din Ungaria. Monumentul Strămoşilor, aşa cum l-a numit însuşi donatorul, a fost ridicat în cinstea primilor trei preoţi ortodocşi care au păstorit aici începând cu anul 1773.

Prima expoziţie din colecţia bibliofilului Iuliu Todorescu, la 150 de ani de la naşterea donatorului

Iuliu Todorescu şi soţia sa
Biblioteca Naţională Széchényi din Budapesta organizează pentru prima dată o expoziţie din colecţia cu cărţi rare şi manuscrise ale bibliofilului Iuliu Todorescu (1866–1919). Fondul de carte a fost donat Bibliotecii Naţionale de către soţia lui Todorescu, Horváth Aranka, după moartea acestuia în 1919. Biblioteca Todorescu-Horváth este una dintre cele mai valoroase donaţii particulare ale instituţiei. Colecţia a ajuns în centrul atenţiei în ultimii ani din cauza unor volume unicat în limba română, necunoscute de bibliografii. Expoziţia prezintă câteva tezaure ale bibliotecii, istoria acestora, documente valoroase şi obiecte de-ale lui Todorescu, donate odată cu colecţia de cărţi rare. Vernisajul a avut loc în ziua de vineri, 16 septembrie. Expoziţia poate fi vizionată în holul Arhivei Bibliotecii Széchényi, până în ziua de 16 decembrie.
Avocatul dr. Iuliu Todorescu, născut la 16 august 1866, la Budapesta, a fost fiul lui Paul Todorescu, un comerciant din Transilvania, stabilit de tânăr la Pesta. Prima carte veche pe care i-au cumpărat-o părinţii tânărului student la drept a fost o Biblie în limba germană, legată în piele. În timpul studenţiei deja colecţiona cu ardoare cărţile rare, îşi cheltuia o bună parte din banii de buzunar pentru această pasiune a lui. Cu timpul a pus bazele unei biblioteci fără asemănare, deosebit de valoroasă şi de aspectuoasă. Văduva sa, în conformitate cu ultima dorinţă a soţului, a donat Bibliotecii Széchényi colecţia de cărţi de o valoare inestimabilă, împreună cu mobilierul care servea pentru depozitarea lor. S-a angajat de asemenea să plătească toate cheltuielile legate de restaurarea şi legarea cărţilor. Ca urmare, după moartea sa, Iuliu Todorescu a fost numit consilier ministerial şi director onorific al Muzeului Naţional, care era însărcinat pe atunci cu gestiunea Bibliotecii Széchényi.

E.Ş.

Orchestra „Harfa lui David” de la Lugoj printre fraţii baptişti din Micherechi

Orchestra „Harfa lui David” a Bisericii Baptiste „Harul” din Lugoj a întreprins un turneu misionar în perioada 5–8 septembrie, în judeţul Bihor, România (la Alparea şi Oradea) şi în comuna Micherechi, din Ungaria. Orchestra tinerilor a fost însoţită de pastorul Ionel Tuţac, preşedinte al Asociaţiei Umanitare Un Zâmbet Pentru Inima de Copil, fost secretar general la Uniunea Baptistă din România. În seara zilei de 6 septembrie, Cuvântul Domnului a fost propovăduit de pastorul Ionel Tuţac.

Seară de tineret cu cântări şi laudă către Dumnezeu, la Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi a organizat în data de 26 august, la Casa de cultură „Gheorghe Dulău” din Micherechi o seară de tineret. Cu acest prilej, închinarea a fost condusă de grupul de laudă al Bisericii Baptiste „Speranța” Oradea. Iar cuvântul Bibliei a fost proclamat de pastorul Cristian Sonea. Prin cântările lor, inimile ascultătorilor au fost îndemnate la laudă și închinare și în același timp pregătite pentru mesajul care ne-a invitat să ne întoarcem spre Cel pe care prin păcat L-am părăsit. Mai mulți ascultători au realizat că doar prin întoarcerea la Hristos relațiile, cariera, demnitatea și munca lor găsesc semnificație și împlinire.

„La obârşii, la izvor” cu folclor din Caraş-Severin

Cea de-a IX-a ediţie a Festivalului de promovare şi păstrare a culturii populare tradiţionale româneşti, intitulat „La obârşii, la izvor”, şi organizat de Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, va avea loc în ziua de 2 octombrie, de la ora 15.30, la Centrul Cultural Românesc din Jula. La festivalul din anul acesta vor evolua pe scenă ansambluri folclorice care vor prezenta bogăţia culturii tradiţionale din judeţul Caraş-Severin. În anii anteriori, publicul român din Ungaria a putut face cunoştinţă cu folclorul din Bihor, Satu Mare, Bistriţa, Arad, Timiş, Sălaj, Cluj şi Maramureş. Programul cultural va fi precedat de săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti, cu începere de la ora 10.00, în Catedrala Sf. Nicolae din Jula.
Participarea Ansamblului Folcloric „Semenicul" din Reșița, la cea de a noua ediție a Festivalului „La obârșii, la izvor", va fi sprijinită de Institutul Cultural Român Budapesta. Ansamblul Folcloric „Semenicul", înființat în 1969 este una dintre cele mai longevive formații, având în repertoriu dansuri din aproape toate zonele folclorice ale țării. În cele peste patru decenii de activitate, a prezentat cântecul și jocul popular românesc la diverse festivaluri din România și din străinătate. La ora actuală ansamblul funcţionează în subordinea Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Caraş-Severin.



Se pot face propuneri pentru premiul „Pentru Naţionalităţi”

Guvernul Ungariei a înfiinţat Premiul „Pentru Naţionalităţi” cu scopul de a recunoaşte activitatea deosebită depusă de persoanele fizice, organizaţiile sau autoguvernările naţionalităţilor din ţară. Se ia în considerare activitatea depusă în interesul comunităţii, în domeniul culturii, educaţiei, cultelor, cercetării, economiei şi mass-media. Premiul se decernează cu ocazia Zilei Naţionalităţilor, pe 18 decembrie.
Propunerile pentru distinşii anului 2016 se pot face până pe 30 septembrie, şi trebuie înaintate, atât pe cale poştală cât şi electronic, pe adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi, Culte şi Sfera Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Pf. 1) şi pe titkarsag.nf@emmi.gov.hu.
În anii anteriori, dintre românii din Ungaria, următorii au fost distinşi cu premiul „Pentru Naţionalităţi” (sau „Pentru Minorităţi”, cum se numea înainte), cel mai înalt premiu din Ungaria acordat naţionalităţilor: Consiliul Local din Micherechi, Echipa de păstrare a tradiţiilor din Aletea, profesorii Ion Budai, dr. Gheorghe Petruşan, dr. Maria Gurzău Czeglédi, Gheorghe Marc, regizorul Cornel Mândruţău, artistul plastic Ştefan Oroian, medicul dr. Ioan Ciotea, iar anul trecut profesorul Daniel Negrea.
E.Ş.

„Sarea în bucate”, de Ziua Limbii Române la copiii din Micherechi

La început de an şcolar, pe 5 septembrie, cu ocazia aniversării Zilei Limbii Române, copiii din instituţiile de învăţământ din Micherechi, cei de la grădiniţă şi cei de şcoala generală au primit în dar un spectacol de teatru românesc. Spectacolul a avut loc la Casa de cultură din localitate, unde cu mic cu mare ne-am pregătit cu nerăbdare să urmărim teatrul de păpuşi, care ne-a adus pe scenă povestea copilăriei „Sarea în bucate”. Fiind povestea preferată în copilărie, am obişnuit de multe ori să le-o citesc şi copilaşilor de la grădiniţă, sau să le-o povestesc, aşa că majoritatea au fost pregătiţi pentru spectacolul mult aşteptat.

Liceul, o nouă etapă în viaţa elevilor de clasa a 9-a

A început şcoala şi vara cea mult dorită de fiecare este pe încheiate. Odată cu venirea toamnei a început şi o nouă etapă în viaţa elevilor de clasa a 9-a: liceul. Elevii celor două clase a 9-a de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula au cunoscut de curând diriginţii, noii lor profesori şi s-au acomodat încet cu numele tuturor colegilor alături de care vor petrece patru ani din viaţa lor.

Clasa a 9-a A
 Renáta Julianna Ancza, Andrei Apati, Miklós Bíró, Barbara Ibolya Borszéki, Ádám Borzák, Fanni Búzás, Stella Faragó, Réka Hanyecz, Karolin Laura Hodisán, Dorina Kinga Horváth, Krisztina Kozma, Dávid Lukács, Christopher Nagy, Bence Nyári, Bernadett Nyári, Martin Orbán, Tiffany Orosz-Rokszin, Daniel Andrei Popa, Lili Rocska, Cinthia Clarissa Sajti, Anita Sárközi, Roland Sóvári, Adél Szatmári, Viktória Szávó, Dóra Viktória Tolnai, Andrea Nikoletta Török, Szabolcs Attila Túri


Clasa a 9-a B
 Zsolt Árgyelán, Zita Árvai, Ferenc Dániel Balla, Balázs Bigu, Bianka Cintia Botás, Krisztián Butt, Balázs Fanaczán, László Dávid Horváth, Norbert Iurasoc, Diána Tünde Janovics, Antonia Daria Jivan, Levente Jován, Mercédesz Jován, Réka Laurentzi, Áron Lomjánszki, Dóra Misik, Péter Nedreu, Ádám Nisteriuc, Vivien Nyári, Máté Mihály Orosz, Martin Ottlakán, Martin Rácz, Tibor Rossu, Adrian Silaghi, Eszter Szűcs, Bence Temesvári, Rebeka Eszter Vágó

Liceul are un rol important în viaţa tinerilor, pentru că aici învaţă să crească frumos şi să devină om fiecare, aici se vor forma ca viitori adulţi. La fiecare nou început de an şcolar, cred că fiecare dintre noi, indiferent dacă suntem elevi, părinţi, bunici, profesori sau orice altceva, sperăm ca acesta să fie unul cu împliniri, iar cei 54 de tineri sfioşi, bobocii Liceului „Bălcescu” de la Jula au aceleaşi idealuri.
Filele întoarse din calendarul ajuns în luna septembrie pe mai mulţi ne fac să rememorăm primele zile de şcoală din viaţa fiecăruia dintre noi cu emoţiile şi optimismul pe care cu toţii le-am trăit an de an în acest anotimp. Uneori îmi amintesc şi eu vag de primele mele zile de şcoală, de buchetele de gladiole aduse pentru diriginţi şi de sarafanul meu albastru cu emblema galbenă prinsă de el, pe care-l purtam cu mândrie. Atunci, demult, nu ştiam că zilele acestea de început de an şcolar vor reveni mereu în fiecare toamnă, priveam totul cu inocenţa specifică vârstei, precum şi bobocii acestui an şcolar ne-au privit la întâlnirea cu ei, o vizită făcută la clasă săptămâna trecută unde i-am simţit plini de emoţii, zâmbete fugare, priviri întrebătoare, „teama” de necunoscut şi dorinţa de a explora noul.
Prin bunăvoinţa profesoarei Ildikó Pilan, am avut posibilitatea să intru la câte o oră, la materia dramă, la clasele de boboci ale liceului, susţinută de profesoara de limba şi literatura maghiară. Fiind prima oră la această materie, tinerii de clasa a 9-a s-au prezentat şi au vorbit despre ceea ce-i preocupă, despre îndeletnicirile lor preferate şi despre scopurile pe care le au în viaţă. Am fost plăcut surprinsă de planurile lor de viitor, unele mai îndrăzneţe în clasa a 9-a A, iar altele mai sfioase în clasa a 9-a B. Mulţi au declarat că vor să devină medici, alţii informaticieni, fetele învăţătoare, stomatologi, foarte mulţi dintre ei sunt preocupaţi de sport, de dansuri populare, alţii sunt talentaţi la limbi străine, iar alţii la arte. Puţini dintre elevi s-au lăudat să le placă cititul sau să aibă materii preferate. Însă am cunoscut tineri care sunt preocupaţi de fotografie, grafică, desen, benzi desenate sau muzică, cărora le urăm succes şi realizări frumoase.
Fie ca începutul acestui nou an şcolar să pornească cu dreptul, cu încredere, ca toţi elevii să găsească un sprijin în şcoala aleasă, iar noul început de an să dea putere nouă dascălilor în activitatea didactică.
Mult succes tuturor!

A.B.

Jurnal elveţian, cu poze de vacanţă (IV) - O celebră pianistă din Bucureşti, la Vevey: Clara Haskil

Părăsesc faleza lacului Geneva, următorul ca mărime în Europa, după Balaton, pentru a căuta strada „Clara Haskil”. Ştiam că există, dar nu bănuiam că e centrală. Nu cred că în Bucureşti e vreo stradă cu numele celebrei pianiste, şi iau la cunoştinţă că destul de puţini români ştiu cine a fost Clara Haskil. Melomanii, însă, o cunosc şi o admiră. Născută într-o familie de evrei sefarzi din Bucureşti, în 1895, Clara Haskil a devenit una dintre cele mai mari pianiste ale lumii. Mama sa, Bertha, rămâne văduvă de tânără, cu trei fetiţe: Lili, Clara şi Jana. Pentru că toate trei sunt talentate, încearcă să le ofere o cât de modestă educaţie muzicală.

Două zile de voie bună la Festivalul Castraveţilor din Micherechi

Mai multe imagini aici şi aici
Cea de-a XIV-a ediţie a Festivalului Castraveţilor din weekendul trecut a oferit publicului nu numai distracţie pe săturate şi veselie până în zori, dar şi muzică bună românească şi folclor tradiţional, terase îmbelşugate cu bere rece, mititei şi alte gustări delicioase. Zilele de 9–10 septembrie au fost două zile însemnate pentru locuitorii satului, un cadou oferit de Primăria Micherechi pentru locuitorii harnici, pentru cultivatorii de legume neobosiţi ai acestei localităţi. Au fost două zile în care familiile şi-au aşteptat copiii şi neamurile plecate în lume să revină acasă. Muzica de calitate, dansurile româneşti şi voia bună au făcut nelipsiţi de la festival şi români de dincolo de graniţă, de la Salonta, Tinca, Beiuş, sau români din localităţile Jula, Chitighaz, Seghedin, dar şi maghiari din satele învecinate.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...