Aniversarea comună a educatoarelor şi învăţătoarelor de naţionalitate

Facultatea de Pedagogie a Universităţii „Sf. Ştefan” din Sarvaş a sărbătorit săptămâna trecută 50 de ani de la acordarea şi obţinerea primelor diplome ale educatoarelor de naţionalitate. La 28 aprilie, catedrele de slovacă, română şi germană au aniversat împreună în cadrul conferinţei internaţionale „Tradiţie şi inovaţie”. Actualii şi viitorii pedagogi de naţionalitate s-au întrunit în şedinţă plenară, unde oficialităţile, conducerea facultăţii şi reprezentantul Ministerului au vorbit despre valorile naţionalităţilor din Ungaria şi importanţa învăţământului de naţionalitate, care odată cu procesul înaintat de asimilare a naţionalităţilor este nevoită şi trebuie să preia rolul de transmitere a limbii materne în locul familiilor. 
Din partea românilor au rostit cuvinte de bun venit Ioan Fodoreanu, consul general al României la Jula, Kreszta Traján, preşedintele AŢRU şi dr. Lizica Mihuţ, rectorul Universităţii „Aurel Vlaicu” din Arad.
În prelegerea sa despre locul formării profesionale al profesorilor minoritari în cadrul învăţământului superior din Ungaria, Szövényi Zsolt, directorul de departament din cadrul Ministerului de Resurse Naţionale din Budapesta a subliniat importanţa protejării, cinstirii valorilor naţionalităţilor. „Statul are sarcina de a asigura naţionalităţilor din Ungaria un sistem de învăţământ minoritar până la cel mai înalt grad”, a spus Szövényi, după care a afirmat că tinerii care se înscriu în învăţământul de naţionalitate nu pot avea dezavantaje, ci chiar trebuie protejaţi. „În cazul naţionalităţilor, limba pierdută în familii înseamnă o autodistrugere, iar rolul transmiterii limbii trebuie să îl ia asupra sa învăţământul de naţionalitate, în special pregătirea educatoarelor şi învăţătorilor. Aceştia trebuie să facă să înţeleagă copiii importanţa însuşirii limbii şi culturii materne. Şi din acest motiv sunt importante catedrele de naţionalitate, dar şi lectorii delegaţi de ţara-mamă reprezintă un ajutor esenţial.”
La rândul său, dr. Lipcsei Imre, decanul facultăţii de pedagogie a anunţat înfiinţarea recentă a Centrului de Cercetări al Naţionalităţilor, în cadrul căruia este aşteptată contribuţia tuturor specialiştilor în domeniu. Iar pentru că facultatea aniversează 50 de ani de la acordarea şi obţinerea primelor diplome ale educatoarelor de naţionalitate, au fost felicitaţi pedagogi slovaci şi români, din partea românilor fiind premiată educatoarea pensionară Cornelia Drimba din Jula (care nu a fost prezentă însă la eveniment). Cornelia Drimba a obţinut diploma de educatoare de naţionalitate română în anul 1961, după care a lucrat la grădiniţa românească din Jula timp de 30 de ani.
Convorbirile au continuat apoi pe secţiuni. Rectorul Lizica Mihuţ a susţinut o prelegere despre tendinţele actuale în pedagogie, profesorul dr. Florea Olteanu, conferenţiar la facultatea de pedagogie din Sarvaş, a vorbit despre importanţa predării obiectului „Istorie, cultură şi civilizaţie românească”, care prezintă elevilor români trecutul şi cultura strămoşilor lor. Educatoarea grădiniţei româneşti din Bătania, Mihaela Putin, a prezentat sinteza „Limbă, limbaj, comunicare în grădiniţele bilingve româneşti din Ungaria”, accentuând utilitatea multilaterală a bilingvismului la copii. Ultimul discurs i-a revenit directoarei Şcolii generale „Lucian Magdu” din Bătania, Iulia Olteanu, care a vorbit despre facilitatea trecerii preşcolarului la viaţa şcolară prin activităţi comune.
Ca încheiere, elevii şcolii generale din Bătania au prezentat piesa de teatru de păpuşi „Isprăvile lui Motănel”. De eforturile depuse în însuşirea limbii române la Bătania a dat dovadă şi spectacolul românesc al copiilor, care sunt îndrumaţi de profesoara Mihaela Sauliac-Andrei, care este chemată de la Arad exclusiv pentru membrii teatrului de păpuşi al Şcolii generale „Lucian Magdu”.
Deoarece momentan fiecare grădiniţă şi şcoală românească se confruntă cu probleme grave în predarea-însuşirea limbii române, alături de conferinţele ştiinţifice în viitor ar fi bine să se organizeze şi întruniri în cadrul cărora să se discute şi să se ofere soluţii concrete pentru acestea, care să fie aplicate apoi de pedagogii încă devotaţi pentru salvarea învăţământului românesc.
Rita Pătcaş

Comentarii