„Cunosc bine problemele cu care se confruntă comunitatea românească” – Ministrul Teodor Baconschi, în vizită în Ungaria

Ministrul român al Afacerilor Externe Teodor Baconschi a efectuat joi, 19 mai, o vizită în Ungaria, la invitaţia omologului ungar Martonyi János. În cadrul întâlnirilor au fost abordate teme de interes aflate pe agenda europeană, precum Strategia Dunării, Strategia UE pentru rromi, finalizarea negocierilor de aderare a Croaţiei la UE şi aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Cele două părţi au convenit organizarea celei de-a cincea şedinţe comune de Guvern româno-ungare în toamna acestui an, în baza unei agende substanţiale, care să genereze proiecte concrete. Abordând problemele minorităţii româneşti din Ungaria, ministrul Teodor Baconschi a subliniat că România acordă o atenţie deosebită soluţionării acestora. A exprimat satisfacţie pentru faptul că noua Constituţie a Ungariei deschide perspectiva reprezentării parlamentare a minorităţii române. În context, a evocat problema etno-business-ului, apreciind că este necesar ca autorităţile ungare să se implice mai activ pentru combaterea fenomenului. Ca aliaţi, România şi Republica Ungară au un interes comun pentru evoluţia democratică şi stabilă a regiunii. În urma vizitei de la Budapesta, domnul ministru Teodor Baconschi a acordat un interviu amplu săptămânalului „Foaia românească”.

– Cu cine aţi avut întâlniri oficiale în Capitala Ungariei şi care au fost subiectele dezbătute?
– La 19 mai 2011, am efectuat o vizită oficială la Budapesta, la invitaţia omologului meu Janos Martonyi. Am avut un excelent schimb de opinii privind relaţia bilaterală şi proiectele comune care sunt în desfăşurare, în numeroase domenii: energie, transporturi, mediu, agricultură etc. De asemenea, am discutat despre agenda europeană şi internaţională, cu accent pe subiectele prioritare pentru Preşedinţia ungară, cum ar fi aderarea României la Spaţiul Schengen, Strategia UE pentru regiunea dunăreană şi Strategia cadru pentru minoritatea romilor. Am purtat convorbiri deschise cu Preşedintele Republicii Ungare, Pal Schmitt şi cu vicepremierul Republicii Ungare, Zsolt Semjen. Am solicitat permanent părţii ungare să identifice cele mai bune soluţii pentru rezolvarea problemelor cu care se confruntă comunitatea românească din Ungaria, în contextul modificărilor legislative din Ungaria, subsecvente adoptării noii Constituţii. 

– Cum apreciaţi în momentul de faţă situaţia relaţiilor româno-maghiare?
– România şi Republica Ungară au o relaţie bună, bazată pe interese comune, legături strânse de prietenie şi comunitatea de valori spirituale şi culturale. În acest an, se împlinesc 15 ani de la semnarea Tratatului politic de bază în 1996, moment ce a marcat începutul unei noi dinamici a relaţiei bilaterale. În prezent, statele noastre sunt implicate, în plan bilateral şi la nivel european, într-o multitudine de proiecte concrete, dintre care: Nabucco, AGRI, interconectarea sistemelor energetice, interconectarea sistemelor de transport, Strategia UE pentru regiunea dunăreană.
Ne dorim o cooperare economică amplificată şi sprijinim participarea reciprocă a investitorilor noştri pe pieţele ţărilor noastre. Cooperarea transfrontalieră cunoaşte o dinamică specială şi are efecte directe de creştere a capacităţii de absorbţie a fondurilor europene în cele două state. Totodată, această formă de cooperare favorizează relaţiile umane, o mai bună cunoaştere între societăţile noastre şi schimbul de bune practici.
– În cadrul discuţiilor Dvs. s-au făcut referiri şi la problemele cu care se confruntă la ora actuală comunitatea românilor din Ungaria?
– Cunosc bine problemele cu care se confruntă comunitatea românească şi le ridic constant în discuţiile cu partea ungară. Pentru noi este foarte important ca dumneavoastră, comunitatea, să ne transmiteţi, permanent, situaţiile problematice care apar, cât şi propuneri de soluţionare a acestora, pe care să le putem discuta cu partea ungară.
Acum am abordat drepturile minorităţii româneşti din perspectiva modificărilor legislative care urmează a fi făcute de autorităţile de la Budapesta, cu accent pe modificarea Legii electorale, astfel încât să fie asigurată reprezentarea parlamentară a minorităţilor în Ungaria, modificarea Legii minorităţilor, în vederea eliminării fenomenului de etno-business, şi modificarea Legii cultelor, pentru oferirea statutului de biserică istorică pentru Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. La 1 iunie 2011 se va desfăşura reuniunea Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, în cadrul căreia vor fi analizate toate solicitările dumneavoastră şi vom încerca să identificăm modalităţi concrete de rezolvare a acestora.
– În ce măsură urmăreşte România transformările legislative din Ungaria (noua constituţie, legea învăţământului, legile administrative) şi felul în care acestea afectează comunitatea românească din Ungaria?
– Ministerul Afacerilor Externe, dar şi celelalte instituţii cu atribuţii în domeniu, sunt preocupate constant de evoluţiile legislative din Ungaria. Urmărim cu atenţie modul în care sunt reflectate recomandările din cadrul Comitetului pentru minorităţi în aceste acte legislative. Am prezentat convingător părţii ungare propunerile noastre în ceea ce priveşte modificarea cadrului legislativ şi elementele importante pentru dumneavoastră. Vom continua acest dialog şi în perioada următoare.
– Să avem speranţa că, de această dată, problemele care privesc comunitatea românilor din Ungaria vor fi accentuate în aşa fel încât guvernul maghiar să le perceapă ca importante şi să caute să le rezolve?
– Vă asigurăm că partea română întreprinde toate demersurile necesare pentru a soluţiona problemele comunităţii româneşti. Am realizat, împreună cu colegii noştri de la alte instituţii şi cu Ambasada României la Budapesta, un inventar complet al dificultăţilor pe care dumneavoastră le întâmpinaţi şi dorim să le discutăm deschis cu partea ungară. Suntem conştienţi de faptul că există o serie de probleme care trenează de foarte multă vreme şi a căror întârziere a fost provocată de numeroşi factori, printre care şi situaţia economică a României şi Ungariei din ultima perioadă. Vom încerca să identificăm soluţiile potrivite, care să contribuie la o îmbunătăţire evidentă a situaţiei comunităţii româneşti.
– Cea mai veche şi mereu reluată problemă, în ultimul deceniu, e cea referitoare la aşa-zisa autonomie culturală, propagată prin sistemul autoguvernărilor minoritare. Aceste organizaţii cu un caracter ambiguu s-au dovedit a fi, mai degrabă, un mijloc de slăbire a identităţii, a încrederii minoritarilor români în viitorul lor în această ţară, şi – nu în ultimul rând – un mijloc de susţinere a etno-business-ului. Veţi propune reevaluarea acestui sistem şi – implicit – a Legii minorităţilor, la întâlnirile bilaterale?
– Partea ungară a arătat că împărtăşeşte preocuparea părţii române privind fenomenul etno-business-ului şi consecinţele acestuia asupra identităţii comunităţilor minoritare. Ne-au prezentat modificarea sistemului de finanţare a autoguvernărilor, care va lua în calcul şi rezultatele recensământului ce se va organiza la sfârşitul acestui an, dar au arătat că se doreşte şi modificarea Legii minorităţilor. Vă adresez rugămintea ca, în procesul de consultare publică ce va fi iniţiat în vederea modificării Legii minorităţilor, să prezentaţi autorităţilor ungare toate propunerile şi observaţiile dumneavoastră în vederea diminuării şi eliminării fenomenului de etno-business.
– Cele mai importante instituţii ale românilor din Ungaria, pe lângă biserică, au rămas învăţământul şi presa în limba română. În ce măsură urmăreşte România existenţa şi frământările acestor două elemente ale susţinerii identitare româneşti din această ţară?
– Cunoaştem foarte bine situaţia educaţiei în limba română din Republica Ungară şi dificultăţile cu care se confruntă aceasta, la nivelul studiilor universitare, ca urmare a eliminării dublei specializări, cât şi la nivelul studiilor pre-universitare, prin lipsa cadrelor didactice pregătite. Mass-media în limba română reprezintă unul din cele mai bune modalităţi de păstrare a identităţii româneşti. În acest context, doresc să adresez felicitări săptămânalului „Foaia românească” şi colectivului redacţional al acestuia pentru activitatea extraordinară depusă în cei 60 de ani de activitate şi pentru promovarea constantă a valorilor româneşti. Suntem convinşi că veţi fi în măsură să asiguraţi standardele de calitate de până acum, dovedind, şi pe mai departe, ţinuta unei publicaţii serioase, profesioniste, orientată spre promovarea valorilor educaţionale şi foarte importantă în viaţa comunităţii româneşti din Ungaria. Totodată, vă asigurăm că vom întreprinde toate măsurile necesare pentru a asigura continuitate săptămânalului.
E. Iova

Comentarii