O oră de istorie în Parlamentul Ungariei

În zorii zilei de 9 mai, razele soarelui ne-au deşteptat în tren mergând spre Budapesta. Alături de 19 colegi de şcoală, însoţiţi de profesorii noştri de istorie Andreea Cefan Szántó şi Robert Selejan, am avut ocazia de a vizita Parlamentul Ungariei. Oficiul Relaţiilor Sociale al Parlamentului ne-a pregătit în prealabil un program variat pentru această zi ca o oră de istorie excepţională.


La sosire ne-a întâmpinat doamna Kerekes Margit, care ne-a fost ghid toată ziua, ea ne-a însoţit peste tot. În această zi am vizitat Parlamentul grupuri de liceeni din patru şcoli. La început, în cadrul unui scurt tur de vizită, ni s-a oferit posibilitatea să facem câteva fotografii în cele mai diferite locuri, prezentându-ni-se pe scurt istoria clădirii, a construirii acesteia.
Primul nostru drum ne-a dus în Camera deputaţilor, unde ne-a primit dr. Kocsis Máté, conducătorul adjunct al fracţiunii Partidului Tinerilor Democraţi. Domnul Kocsis ne-a vorbit mai ales despre viaţa unui politician, despre ce funcţii poate îndeplini, cum îşi petrece o zi, cum poate deveni cineva politician şi despre munca depusă în cadrul fracţiunilor. După ce i-am putut adresa şi noi câteva întrebări, am aflat că deseori lucrează 14 ore pe zi, că dânsul nu are bodyguard şi că nu se teme nici pe stradă. Ne-a vorbit despre ce seriozitate şi disciplină se cere de la membri din fracţiuni şi că se exclud cei care încalcă regulile sau nu votează precum s-a stabilit.
Pe la ora 11, ni s-a cerut să „fondăm” partide, împreună cu elevii celorlalte şcoli, să alegem câte un preşedinte, ca apoi să participăm la un concurs legat de noţiuni despre Parlament. Juriul a fost alcătuit din profesorii însoţitori. M-am bucurat foarte mult când, la capătul întrecerii, grupa noastră a câştigat. Premiul a fost un tort şi sigur că şi ceilalţi au primit câte o felie. După o mică plimbare am fost invitaţi la o „recepţie”, prânz, unde ni s-au servit pogăcele, sandvişuri şi apă minerală.


De aici ne-am dus în Camera deputaţilor, unde se desfăşura şedinţa parlamentară. Sala aceasta mi-am imaginat-o mult mai mare pe baza celor văzute pe micul ecran. Noi ne-am aşezat la balcon, unde pot să intre vizitatorii şi reprezentanţii mass-media. Şedinţa a fost condusă de Kövér László, preşedintele Parlamentului Ungariei. Am ascultat o prelegere pe tema daunelor cauzate de îngheţ. Am văzut şi câţiva deputaţi care în timpul şedinţei discutau la telefon, lucrau la calculator.
De aici am mers să vedem o mică prezentare a cinci membri ai Regimentului Gărzii de onoare. Ei ocrotesc cei mai însemnaţi politicieni. Ne-au vorbit despre munca lor, ne-au arătat uniforma, precum am putut să atingem şi săbiile de la brâul lor.
Următorul loc pe care l-am vizitat a fost biblioteca impozantă. Acest loc mi-a plăcut cel mai mult. E un loc liniştit, comod, cu lămpi pentru fiecare cititor, cu scări mobile şi uriaşe. Cu siguranţă că acolo se poate citi şi învăţa în cea mai mare linişte. Am aflat că sunt şi săli speciale pentru cercetări, cu ferestre ce se deschid spre Dunăre, am văzut cum funcţionează sistemul de împrumutare a cărţilor.


În continuare, am vizionat sala unde e aşezată coroana, macheta Parlamentului şi hala cupolei. A fost foarte interesant să aflăm că becurile din candelabru sunt schimbate cu ajutorul unei scări din interiorul candelabrului, pe care muncitorii coboară. M-a impresionat să aflu că Parlamentul are mărimea a două terenuri de fotbal, 29 de scări interioare şi construcţia clădirii a necesitat circa 500 de mii de pietre preţioase şi 40 de kilograme de aur. Clădirea pentru mine aseamănă unui labirint.
Am fost pentru a doua oară în clădirea Parlamentului, dar m-a uimit şi acum frumuseţea arhitecturală, precum a fost interesant să aflăm amănunte şi din viaţa unui deputat parlamentar.
Daniel Repisky, clasa a 10-a, Liceul „N.Bălcescu” din Jula

Comentarii