„Românii din Ungaria ar merita o atenţie mai mare” – interviu cu secretarul de stat Eugen Tomac, şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

Cu ocazia vizitei sale de lucru din perioada 4–5 mai, secretarul de stat Eugen Tomac a acordat un interviu săptămânalului „Foaia românească” concluzionând cele văzute şi cunoscute în comunitatea românească din Ungaria. Şeful Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul Guvernului României ne-a vorbit şi despre priorităţile şi planul de acţiune în ceea ce priveşte păstrarea limbii şi identităţii românilor din Ungaria.

– Pentru mine a reprezentat o enormă satisfacţie această vizită, pentru că timp de două zile am putut să „bat la paşi”, cum se spune, o comunitate istorică cu o încărcătură deosebită, şi anume, comunitatea românilor din Ungaria. Am vizitat atât localităţi din mediul rural şi am avut întâlniri la cele două consulate ale României de la Jula şi Seghedin. A fost un eveniment important. Mi-am propus ca prin această vizită să ne actualizăm lista de probleme pe care în repetate rânduri comunitatea românilor din Ungaria le-a prezentat, astfel încât să putem continua dialogul nostru permanent şi în acelaşi timp, acolo unde este cazul, să fim ceva mai fermi, astfel încât aceste probleme, care ne sunt cunoscute atât nouă cât şi autorităţilor maghiare, să poată fi totuşi rezolvate. Este regretabil că încă, din păcate, mai avem chestiuni care aşteaptă să fie rezolvate de ani de zile.

– Aşa este, sunt unele chestiuni care se tot amână. Care ar fi totuşi principalele probleme pe care le-aţi enumera? Care sunt priorităţile pentru Dumneavoastră şi DRP şi cum vedeţi lucrurile în urma acestei vizite?

– O dimensiune aparte şi un obiectiv prioritar pentru Departament îl reprezintă dezvoltarea programelor educaţionale. Am observat şi la Micherechi, Jula sau Bătania, unde am fost că, într-adevăr, este necesară o atenţie deosebită a acestui sector, al educaţiei. Atât în ceea ce priveşte susţinerea cadrelor didactice, poate chiar, de ce nu, să încurajăm un schimb de experienţe între profesori din România şi profesori români din comunitatea românească din Ungaria. În plus, am dori un schimb de experienţe între elevi din România şi elevi din comunităţile româneşti din jurul graniţei şi din Ungaria, pentru că această experienţă mobilizează, încurajează şi convinge mai mult comunitatea românească că merită să lupte pentru păstrarea identităţii.

Un alt aspect important pe care l-am discutat cu membrii societăţii civile româneşti ţine de subfinanţarea programelor şi proiectelor comunităţii. Şi aici mă refer şi la publicaţii, pentru că ştim cu exactitate care este situaţia. Din păcate, şi o spun cu regret, este dramatic prin ce trece „Foaia românească” şi vom depune eforturi, vom face toate demersurile necesare astfel încât, atât Guvernul român, încât şi Guvernul maghiar să-şi îndeplinească obligaţiile ca publicaţia să nu aibă de suferit. În ceea ce ne priveşte pe noi, am făcut deja un demers în acest sens şi fondurile pe care Departamentul le poate oferi publicaţiei vor fi suplimentate. Dar sigur, ne-am bucura foarte mult ca şi autorităţile de la Budapesta să vină în sprijinul publicaţiei „Foaia românească”, care anul acesta serbează deja 60 de ani de existenţă, practic o viaţă de om în slujba comunităţii româneşti din Ungaria.

La fel suntem îngrijoraţi şi de situaţia Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. Cred că avem o obligaţie morală de a susţine efortul pe care îl face Institutul de ani de zile pentru a păstra vie conştiinţa românească şi pentru a aduce în actualitate probleme ce ţin de dezvoltarea şi promovarea comunităţii româneşti din Ungaria. Sunt necesare proiecte comune. Faptul că atât Ungaria cât şi România sunt state membre ale UE demonstrează încă odată că acest destin comun european trebuie dezvoltat pe toate palierele. Aşa cum în România există o comunitate compactă maghiară, care are reprezentare şi în Parlament şi de 20 de ani ia parte la actul de guvernare, cred că de o atenţie ceva mai mare ar trebui să se bucure şi minoritatea română din Ungaria.

– Peste câteva zile se va întâlni din nou comisia mixtă interguvernamentală româno-maghiară. Departamentul pentru Românii de Pretutindeni va fi reprezentat în această comisie?

– Sigur, instituţia noastră are un rol important în acest mecanism bilateral, care există între statele noastre, privind activitatea comisiei mixte şi privind problemele minorităţilor. Este important să subliniez că instituţia care coordonează această comisie este Ministerul Afacerilor Externe şi din partea noastră delegaţia va fi condusă de către domnul secretar de stat Bogdan Aurescu, iar instituţia noastră va fi reprezentată la nivel de experţi, care sunt responsabili de relaţia cu Ungaria prin persoana doamnei Oana Matei, care m-a însoţit în vizita pe care am avut-o în Ungaria. După cum am putut observa în cele două vizite pe care le-am avut printre românii din Ungaria, aceştia au nevoie de o deosebită susţinere şi sprijin din partea statului ai cărui cetăţeni sunt. Bineînţeles, sunt multe lucruri pe care am dori să le vedem împlinite, şi aici nu am de ce să nu subliniez faptul că am fost surprins că nu am găsit în faţa Catedralei Episcopale din Jula statuia Mitropolitului Andrei Şaguna, dar sperăm ca şi acest lucru să se întâmple în perioada următoare.

E. Iova