Un grup de 8 persoane din judeţul Bichiş, în frunte cu Gheorghe Ardelean, preşedintele Uniunii din Câmpia de Sud a Cluburilor de Internet, au petrecut în luna mai două săptămâni în Finlanda. Aici au participat la mai multe conferinţe, s-au întâlnit cu finlandezi, care conduc cluburi de internet şi cu alţi specialişti. Au încercat să afle de la finlandezi cât mai multe despre cum îşi construiesc şi cum îşi dezvoltă programul de funcţionare LEADER şi al cluburilor de internet. Au făcut mai multe excursii în ţara ai cărei locuitori trăiesc, parcă, într-o poveste, înconjuraţi de cetăţi medievale, iarna de castele de zăpadă, parcuri de distracţii şi peisaje unice. Modul de trai, liniştea şi siguranţa acestei ţări i-a vrăjit pe excursioniştii din Ungaria. După întoarcerea grupului din Finlanda am stat de vorbă cu Gheorghe Ardelean despre importanţa cluburilor de internet şi despre impresiile care i le-a lăsat această ţară.
Excursie de studii în Finlanda
– Cu ajutorul unui proiect european am participat la o excursie de studii în Finlanda. Aici am avut ocazia să luăm parte la mai multe conferinţe despre organizarea şi dezvoltarea programelor de funcţionare a acţiunilor LEADER şi a cluburilor de internet, întâlniri la care ne-am cunoscut cu specialişti din Carelia de Nord. Am vizitat instituţii înfiinţate de aceştia şi am schimbat impresii despre cum s-ar putea construi programul rural de colaborare şi dezvoltare al cluburilor de internet. Ne-am întâlnit cu foarte multe persoane care deţin sau conduc astfel de cluburi. Am cunoscut grupuri de păstrători ai tradiţiilor şi artei populare, grupuri de tineri care cercetează muzica veche şi pe aceasta clădesc un fel de dezvoltare rurală. Atât cu aceşti tineri cât şi cu alţi specialişti am discutat despre o colaborare în care am putea să avem proiecte comune nu doar cu parteneri din Ungaria şi Finlanda, ci şi parteneri din România. Scopul nostru principal a fost să-i cunoaştem şi să le arătăm ce facem noi în Ungaria, cum funcţionează cluburile de internet, iar oferta acţiunii LEADER din judeţul Bichiş am prezentat-o acolo. Au fost foarte receptivi, s-ar putea să ia naştere un proiect european comun, iar partenerii din Finlanda vor vizita probabil în curând grupurile noastre din Regiunea Crişurilor.
Impresii despre „Ţara lui Moş Crăciun”
– Am venit acasă plin de idei. Am văzut în Finlanda nişte lucruri pe care ar trebui să le învăţăm şi noi de la oamenii care trăiesc acolo. Adică, să fim toleranţi unul cu celălalt, să ne ajutăm şi să ne respectăm reciproc. Ei sunt o pătură socială care se vede că nu ieri au început să se dezvolte şi ar trebui să înţelegem şi noi că nu trebuie să fim tot timpul stresaţi că nu progresăm, pentru că vom progresa, dar la toate trebuie timp. Capacitatea lor de a înţelege viitorul ţine de domeniul supranaturalului, iar tehnologia şi arta modernă sunt două dintre valorile acestei ţări. În zonele principale predomină arhitectura secolului al XIX-lea. Finlanda e înconjurată de apă din aproape toate părţile, e plină de spaţii verzi, dar şi de cafenele în aer liber. Trei sferturi din suprafaţa ţării este acoperită de pădure, Finlanda fiind cea mai împădurită ţară de pe continentul nostru, iar păduritul este la ei meseria de bază. Locuitorii se mândresc cu cele 180.000 insule şi cele 190.000 lacuri. Populaţia este estimată la 5,3 milioane de locuitori, iar ţara ocupă locul 11 în lume din punct de vedere al calităţii vieţii, ne-a mai spus domnul Ardelean încântat încă de cele câteva zile petrecute în Finlanda. Oraşele sunt foarte departe unul de altul, iar sate aproape că nu au, vezi doar ici colo câteva căsuţe răsfirate la marginea pădurii. Însă am observat că peste tot au introdus internet prin fibră optică, ceea ce înseamnă că nu trebuie să se deplaseze nicăieri, au la dispoziţie tot ce doresc. Finlandezii sunt atenţi să mănânce sănătos. La fiecare masă am primit alături de meniu mai multe sortimente de salată, pe care restaurantul le oferă gratuit, iar în majoritatea locurilor am primit bufet suedez. Au cu totul diferită cultura gastronomică de a noastră. Mănâncă foarte mult peşte şi carne de ren, şi nu am văzut de exemplu în nici o gospodărie păsări de curte sau animale. Eventual iarna dă târcoale câte un cerb. În schimb, ne-am întâlnit cu mai multe ferme de reni, crescătorii cu scop turistic, pe care îi aduc de undeva din Nord şi îi dresează pentru a-i putea înhăma la sanie. Noi, din păcate, nu am avut norocul să urcăm în sania „moşului” pentru că nu am prins sezonul zăpezii.
Cluburi de internet la dispoziţia tuturor
– Cu programul cluburilor de internet mă ocup de 15 ani. În regiunea noastră, în judeţele Ciongrad, Bichiş şi Bács-Kiskun avem aproximativ 80 de puncte în care funcţionează astfel de cluburi şi în fiecare locaţie avem angajaţi care se ocupă de localnici, le oferă informaţii, avem cursuri de informatică pentru cei care nu ştiu folosi calculatoarele, etc. Aceste locaţii sunt la modă şi tot mai căutate. Pentru pasionaţii de calculatoare şi jocuri, calculatoarele noastre performante asigură nu doar internet performant şi jocuri noi, ci mai ales atmosfera pe care nu o au clienţii acasă, locul de socializare, confort şi, nu în ultimul rând, un design atrăgător şi mulţi prieteni. Consecvenţa, creativitatea, îndrăzneala, dinamismul, grija pentru detalii, acestea sunt lucruri foarte importante pentru a întreţine un club de internet. În Chitighaz, unde eu locuiesc, avem un club la Cafeneaua Omnia, care funcţionează cu succes din anul 2000, iar de când s-a renovat casa de cultură din Chitighaz s-a deschis şi acolo un club. Clienţi avem tot timpul, chiar dacă foarte mulţi au internet acasă şi fel de fel de telefoane moderne. Foarte mulţi copii au luat cursuri de informatică la noi şi fiindcă noutăţi tot timpul sunt, interesul este tot mai mare. Pentru cursuri se plăteşte foarte puţin. Este o taxă minimă pentru uzul calculatoarelor, între 150–250 de forinţi pe oră, dar cine nu-şi permite să plătească lunar internetul acasă, sau nu merită pentru că îl foloseşte puţin, vine mai bine la clubul de internet, unde primeşte ajutor şi informaţii şi are totul la dispoziţie. Avem foarte mulţi clienţi tineri, dar şi foarte mulţi pensionari. Tinerii sunt dornici de a şti cât mai multe noutăţi, iar pensionarii au nevoie de ajutor pentru a folosi corespondenţa electronică să le scrie copiilor sau nepoţilor, dacă stau la distanţă sau dacă sunt plecaţi din ţară.
Anca Butar
Comentarii
Trimiteți un comentariu