Zilele trecute au fost din nou „călduroase”
în relaţiile româno-maghiare. Ministrul de externe, Titus Corlățean, a declarat marţi, la TVR Internaţional, că Ungaria
este departe de ce înseamnă respectarea standardelor europene de protecţie a
minorităţilor şi a precizat că Budapesta îi tratează pe români diferit de felul
în care România tratează comunitatea maghiară. Declaraţiile
ministrului român de externe nu au rămas fără o replică de la Budapesta.
Secretarul de stat Répás Zsuzsanna a
declarat că „Guvernul maghiar ar fi foarte
bucuros dacă România ar acorda o scală atât de largă de drepturi maghiarilor
din Ardeal precum acordă Ungaria românilor de aici”. Spusele acesteia au fost întărite de Kreszta Traján (la Erdély Tv) şi de Roxin Anna (la Hír Tv). Uniunea
Culturală a Românilor din Ungaria are altă părere.
Titus Corlățean
Întrebat cum tratează Ungaria românii
din Ungaria, Titus Corlăţean a declarat că tratamentul este diferit, „în sens
negativ”. „Diferit de modul în care România a tratat şi îi tratează pe
cetăţenii români de etnie maghiară din ţara noastră, şi diferit într-un sens
negativ. Sunt lucruri discutate cu Budapesta din anii '90, începând cu
reprezentarea în parlament, un lucru de bază, un lucru elementar pentru
conaţionalii noştri români cetăţeni ai Ungariei – nu s-a întâmplat acest lucru –,
sunt lucruri care ţin de educaţia în limba maternă, paşi modeşti, care se
soldează zi de zi cu o continuitate a procesului de asimilare a românilor din
Ungaria, cu un sprijin insuficient uneori mimat din partea guvernelor de la
Budapesta pentru identitatea culturală, pentru presa de limba română din
Ungaria, pentru respectarea dreptului la libertatea religioasă cu adevărat şi
sprijin pentru Biserica Ortodoxă Română din Ungaria”, a precizat şeful diplomaţiei
române.
Corlățean consideră că Ungaria este
departe de ceea ce înseamnă respectarea standardelor europene de protecție a
minorităților. „Dacă pentru simpla amplasare a statuii lui Andrei Şaguna la
Jula – Jula este formula românească, nu Gyula, cea maghiară, cu tot respectul –,
dacă pentru o astfel de chestiune a existat şi există o poziţie la Budapesta
iar eu, e adevărat, într-o altă calitate, de preşedinte al Comisiei de politică
externă a Senatului acum probabil un an şi jumătate, am avut la Budapesta o
discuţie foarte dură cu unul din reprezentanţii Jobbik, partidul extremist din
parlamentul maghiar, vă daţi seama că, din păcate, Ungaria este departe de ce
înseamnă respectarea standardelor europene de protecţie a minorităţilor, în
speţă cea românească”.
Ministrul de externe a declarat că le
va spune partenerilor de la Budapesta că este „corect şi european ca românii
din Ungaria, atâţia câţi mai sunt şi câţi îşi mai asumă identitatea românească,
tot mai puţini din păcate, să fie trataţi cu respect şi la nivelul standardelor
europene”. ”Vă asigur că nu voi rata nici o ocazie să transmiţi direct
bilateral dar şi în plan european această preocupare a părţii române”, a mai
spus Titus Corlățean.
Répás, Roxin şi Kreszta
Declaraţiile ministrului de externe,
Titus Crolățean, nu au rămas fără o replică de la Budapesta. Répás Zsuzsanna, secretar de stat
adjunct în cadrul Departamentului pentru politica naţională din cadrul
guvernului de la Budapesta şi co-preşedinte al Comisiei Mixte
Interguvernamentale Româno-Maghiară a declarat că „Guvernul
maghiar ar fi foarte bucuros dacă România ar acorda o scală atât de largă de
drepturi maghiarilor din Ardeal precum acordă Ungaria românilor de aici”.
Roxin Anna, preşedinta Autoguvernării
Româneşti din Budapesta şi membră a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din
Ungaria (AŢRU) a fost invitată de către televiziunea Hír Tv, pentru a comenta
aceste subiect. Roxin a declarat nici mai mult nici mai puţin decât că „Ministrul Titus Corlățean și
România nu se informează din surse autentice, ci de la unele ONG-uri care se
plâng tot timpul la București”. Roxin a negat toate acuzaţiile
aduse de ministrul Corlăţean statului ungar. Potrivit acesteia, modul în care
Ungaria se raportează la minorităţi este unul european, Ungaria adoptând prima
lege a minorităţilor din Europa. „Vreau să subliniez că Ungaria, patria
noastră, este un model de urmat în domeniul acordării de drepturi
naţionalităţilor (…) Domnul ministru Corlăţean nu este informat corect. (…)
Vreau să menţionez şi faptul că, începând cu anii 1990, preşedinţii
autoguvernărilor pe ţară ale naţionalităţilor fac parte, cu drept consultativ,
din Comisia pentru drepturile omului, minorităţi şi culte, deci, iată că şi
naţionalităţile din Ungaria au deputaţi în Parlamentul Ungariei.” (sic!)
Intervievat de Erdély Tv, Kreszta Trajan,
preşedinţe AŢRU, i-a contrazis atât pe Roxin, cât şi pe Corlăţean: „Cu excepţia
reprezentanţei parlamentare, eu cred că aici avem asigurate toate drepturile.”
Uniunea Culturală
Pe 17 august, Prezidiul Uniunii Culturale a
Românilor din Ungaria a transmis presei române şi maghiare, precum şi
ministerelor de afaceri externe din Ungaria şi România un comunicat prin care „îşi
exprimă regretul deoarece comunitatea românilor din Ungaria a redevenit un
instrument al disputelor politice dintre România şi Ungaria”. „Ca oameni care
ne trăim zilnic soarta de minoritari, suntem solidari cu oricare comunitate
etnică trăitoare într-o altă ţară. Considerăm, însă, că este o mare greşeală,
dacă politicienii oricărei ţări se folosesc de problema unei naţionalităţi, aşa
cum o cer interesele lor cotidiene. Suntem nedumeriţi şi pentru că la
problemele concrete enumerate recent de ministrul român de externe, Titus
Corlăţean, Budapesta a răspuns cu generalităţi, punând accentul pe compararea
inutilă a situaţiei etnicilor români din Ungaria şi a celor maghiari din
România.
Nimeni nu neagă faptul că Ungaria a creat, acum 19
ani, un fond juridic al reprezentării intereselor naţionalităţilor din ţară
care, însă, în cazul românilor din Ungaria, nu funcţionează conform
aşteptărilor. De la alegerile de naţionalitate, organizate în anul 1998, tot
mai multe persoane neaparţinătoare comunităţii românilor din Ungaria sunt alese
în autoguvernările româneşti locale. Din 2006, prin fenomenul
etnobusiness-ului, aceste persoane care nu aparţin comunităţii noastre ajung în
organele de conducere ale Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria.
Astfel s-a putut întâmpla că declaraţia ministrului român de externe a fost
analizată în presa maghiară de cineva care nu este român din Ungaria. Probabil,
un asemenea sistem autoguvernamental, plin de contradicţii, nici Ungaria nu
l-ar dori niciunei comunităţi maghiare de dincolo de graniţe. Respingem
categoric acuzaţiile apărute în mai multe organe de presă din Ungaria, care
sugerează că organizaţii civile, înfiinţate pentru reprezentarea intereselor
românilor din Ungaria, ar ridica ziduri între cele două ţări.
Este incontestabil că în Ungaria există şcoli şi
biserici pentru naţionalitatea română, dar dincolo de datele statistice,
privite adesea prin ochelari roz, se ascunde realitatea amară. Bisericile
ortodoxe române (părţi ale patrimoniului cultural al Ungariei) se află într-o stare
deplorabilă, preoţii ortodocşi îşi primesc salariile cu întârziere de mai multe
luni, iar asociaţiile civile ale naţionalităţii române sunt finanţate
insuficient, ajungând la limita funcţionării. La nivelul administraţiei
publice, românii din Ungaria nu dispun de niciun specialist care să le
reprezinte interesele.
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, ca
organizaţie umbrelă a sferei civile româneşti din această ţară, îşi exprimă
sincera speranţă că, prin eforturi comune, cele două ţări vor putea analiza
problemele reale ale instituţiilor româneşti din Ungaria şi, ca urmare a
tratativelor bilaterale, vor reveni asupra deciziilor comune şi asupra
îndeplinirii acestora. Sperăm, de asemenea, că partea maghiară va respecta, în
timpul cel mai util, propriile angajamente făcute pentru românii din Ungaria,
ca de ex. susţinerea reală a vieţii ştiinţifice şi a presei de limba română din
Ungaria.”
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu