Românii din Ungaria au fost din nou „jucăria” politicienilor

Zilele trecute au fost din nou „călduroase” în relaţiile româno-maghiare. Ministrul de externe, Titus Corlățean, a declarat marţi, la TVR Internaţional, că Ungaria este departe de ce înseamnă respectarea standardelor europene de protecţie a minorităţilor şi a precizat că Budapesta îi tratează pe români diferit de felul în care România tratează comunitatea maghiară. Declaraţiile ministrului român de externe nu au rămas fără o replică de la Budapesta. Secretarul de stat Répás Zsuzsanna a declarat că „Guvernul maghiar ar fi foarte bucuros dacă România ar acorda o scală atât de largă de drepturi maghiarilor din Ardeal precum acordă Ungaria românilor de aici”. Spusele acesteia au fost întărite de Kreszta Traján (la Erdély Tv) şi de Roxin Anna (la Hír Tv). Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria are altă părere.


Titus Corlățean
Întrebat cum tratează Ungaria românii din Ungaria, Titus Corlăţean a declarat că tratamentul este diferit, „în sens negativ”. „Diferit de modul în care România a tratat şi îi tratează pe cetăţenii români de etnie maghiară din ţara noastră, şi diferit într-un sens negativ. Sunt lucruri discutate cu Budapesta din anii '90, începând cu reprezentarea în parlament, un lucru de bază, un lucru elementar pentru conaţionalii noştri români cetăţeni ai Ungariei – nu s-a întâmplat acest lucru –, sunt lucruri care ţin de educaţia în limba maternă, paşi modeşti, care se soldează zi de zi cu o continuitate a procesului de asimilare a românilor din Ungaria, cu un sprijin insuficient uneori mimat din partea guvernelor de la Budapesta pentru identitatea culturală, pentru presa de limba română din Ungaria, pentru respectarea dreptului la libertatea religioasă cu adevărat şi sprijin pentru Biserica Ortodoxă Română din Ungaria”, a precizat şeful diplomaţiei române.
Corlățean consideră că Ungaria este departe de ceea ce înseamnă respectarea standardelor europene de protecție a minorităților. „Dacă pentru simpla amplasare a statuii lui Andrei Şaguna la Jula – Jula este formula românească, nu Gyula, cea maghiară, cu tot respectul –, dacă pentru o astfel de chestiune a existat şi există o poziţie la Budapesta iar eu, e adevărat, într-o altă calitate, de preşedinte al Comisiei de politică externă a Senatului acum probabil un an şi jumătate, am avut la Budapesta o discuţie foarte dură cu unul din reprezentanţii Jobbik, partidul extremist din parlamentul maghiar, vă daţi seama că, din păcate, Ungaria este departe de ce înseamnă respectarea standardelor europene de protecţie a minorităţilor, în speţă cea românească”.
Ministrul de externe a declarat că le va spune partenerilor de la Budapesta că este „corect şi european ca românii din Ungaria, atâţia câţi mai sunt şi câţi îşi mai asumă identitatea românească, tot mai puţini din păcate, să fie trataţi cu respect şi la nivelul standardelor europene”. ”Vă asigur că nu voi rata nici o ocazie să transmiţi direct bilateral dar şi în plan european această preocupare a părţii române”, a mai spus Titus Corlățean.

Répás, Roxin şi Kreszta
Declaraţiile ministrului de externe, Titus Crolățean, nu au rămas fără o replică de la Budapesta. Répás Zsuzsanna, secretar de stat adjunct în cadrul Departamentului pentru politica naţională din cadrul guvernului de la Budapesta şi co-preşedinte al Comisiei Mixte Interguvernamentale Româno-Maghiară a declarat că „Guvernul maghiar ar fi foarte bucuros dacă România ar acorda o scală atât de largă de drepturi maghiarilor din Ardeal precum acordă Ungaria românilor de aici”.
Roxin Anna, preşedinta Autoguvernării Româneşti din Budapesta şi membră a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU) a fost invitată de către televiziunea Hír Tv, pentru a comenta aceste subiect. Roxin a declarat nici mai mult nici mai puţin decât că Ministrul Titus Corlățean și România nu se informează din surse autentice, ci de la unele ONG-uri care se plâng tot timpul la București”. Roxin a negat toate acuzaţiile aduse de ministrul Corlăţean statului ungar. Potrivit acesteia, modul în care Ungaria se raportează la minorităţi este unul european, Ungaria adoptând prima lege a minorităţilor din Europa. „Vreau să subliniez că Ungaria, patria noastră, este un model de urmat în domeniul acordării de drepturi naţionalităţilor (…) Domnul ministru Corlăţean nu este informat corect. (…) Vreau să menţionez şi faptul că, începând cu anii 1990, preşedinţii autoguvernărilor pe ţară ale naţionalităţilor fac parte, cu drept consultativ, din Comisia pentru drepturile omului, minorităţi şi culte, deci, iată că şi naţionalităţile din Ungaria au deputaţi în Parlamentul Ungariei.” (sic!)
Intervievat de Erdély Tv, Kreszta Trajan, preşedinţe AŢRU, i-a contrazis atât pe Roxin, cât şi pe Corlăţean: „Cu excepţia reprezentanţei parlamentare, eu cred că aici avem asigurate toate drepturile.”

Uniunea Culturală
Pe 17 august, Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria a transmis presei române şi maghiare, precum şi ministerelor de afaceri externe din Ungaria şi România un comunicat prin care „îşi exprimă regretul deoarece comunitatea românilor din Ungaria a redevenit un instrument al disputelor politice dintre România şi Ungaria”. „Ca oameni care ne trăim zilnic soarta de minoritari, suntem solidari cu oricare comunitate etnică trăitoare într-o altă ţară. Considerăm, însă, că este o mare greşeală, dacă politicienii oricărei ţări se folosesc de problema unei naţionalităţi, aşa cum o cer interesele lor cotidiene. Suntem nedumeriţi şi pentru că la problemele concrete enumerate recent de ministrul român de externe, Titus Corlăţean, Budapesta a răspuns cu generalităţi, punând accentul pe compararea inutilă a situaţiei etnicilor români din Ungaria şi a celor maghiari din România.
Nimeni nu neagă faptul că Ungaria a creat, acum 19 ani, un fond juridic al reprezentării intereselor naţionalităţilor din ţară care, însă, în cazul românilor din Ungaria, nu funcţionează conform aşteptărilor. De la alegerile de naţionalitate, organizate în anul 1998, tot mai multe persoane neaparţinătoare comunităţii românilor din Ungaria sunt alese în autoguvernările româneşti locale. Din 2006, prin fenomenul etnobusiness-ului, aceste persoane care nu aparţin comunităţii noastre ajung în organele de conducere ale Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Astfel s-a putut întâmpla că declaraţia ministrului român de externe a fost analizată în presa maghiară de cineva care nu este român din Ungaria. Probabil, un asemenea sistem autoguvernamental, plin de contradicţii, nici Ungaria nu l-ar dori niciunei comunităţi maghiare de dincolo de graniţe. Respingem categoric acuzaţiile apărute în mai multe organe de presă din Ungaria, care sugerează că organizaţii civile, înfiinţate pentru reprezentarea intereselor românilor din Ungaria, ar ridica ziduri între cele două ţări.
Este incontestabil că în Ungaria există şcoli şi biserici pentru naţionalitatea română, dar dincolo de datele statistice, privite adesea prin ochelari roz, se ascunde realitatea amară. Bisericile ortodoxe române (părţi ale patrimoniului cultural al Ungariei) se află într-o stare deplorabilă, preoţii ortodocşi îşi primesc salariile cu întârziere de mai multe luni, iar asociaţiile civile ale naţionalităţii române sunt finanţate insuficient, ajungând la limita funcţionării. La nivelul administraţiei publice, românii din Ungaria nu dispun de niciun specialist care să le reprezinte interesele.
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, ca organizaţie umbrelă a sferei civile româneşti din această ţară, îşi exprimă sincera speranţă că, prin eforturi comune, cele două ţări vor putea analiza problemele reale ale instituţiilor româneşti din Ungaria şi, ca urmare a tratativelor bilaterale, vor reveni asupra deciziilor comune şi asupra îndeplinirii acestora. Sperăm, de asemenea, că partea maghiară va respecta, în timpul cel mai util, propriile angajamente făcute pentru românii din Ungaria, ca de ex. susţinerea reală a vieţii ştiinţifice şi a presei de limba română din Ungaria.”
E.Ş.

Comentarii