Triplă sărbătoare la Chitighaz

Ediţia a VI-a a Festivalului Pogăciţelor, 600 de ani de la prima atestare documentară şi întâlnirea localităţilor înfrăţite cu localitatea Chitighaz a avut loc în perioada 18–20 august. Programul din ziua de duminică a inclus şi lansarea de carte a profesoarei pensionare Maria Sarca Zombai: Istoria de 220 de ani a şcolii româneşti din Chitighaz (1793–2013).

Deschiderea oficială a manifestării de triplă însemnătate a avut loc duminică dimineaţa. În numele consiliului local, primăriţa Maria Gyuricska Kalcsó a salutat oaspeţii participanţi, printre care pe domnul ambasador al României la Budapesta Alexandru Victor Micula, deputatul parlamentar Gajda Róbert, Dragoş Viorel Ţigău, consul gerant interimar la Consulatul General al României la Jula, prof. univ. dr. Aurel Ardelean, rectorul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, Kreszta Traján, preşedinte al AŢRU şi pe primarii din localităţile înfrăţite: Ovidiu Teodor Creţu, primarul municipiului Bistriţa, Gheorghe Burdan, primarul localităţii Chişineu Criş, Ioan Dimitrie Jura, primarul comunei Socodor, Traian Simionca, primarul comunei Livezile şi Tudorel Ciotmonda, primarul localităţii Josenii Birgăului din România.

În lumina acestei sărbători, primăriţa a accentuat că începând din anul 2006, cetăţenii din Chitighaz au onorat-o cu sprijinul şi încrederea lor şi că ea face tot ce îi stă în puteri ca localitatea să se dezvolte în mod dinamic, ca să dăinuiască încă multe sute de ani: „Faptul că suntem împreună azi, confirmă convingerea mea că putem să ne bucurăm, să sărbătorim şi să sperăm împreună. Este important să fim deschişi şi sinceri unii faţă de alţii, ca să facem cunoscută localitatea noastră în lume, ca să avem cât mai mulţi vizitatori, să avem prieteni şi relaţii bune în Europa, pentru că aceasta înseamnă dezvoltarea pe termen lung al localităţii noastre”, a mai adăugat primăriţa Chitighazului. Primăriţa a făcut şi o mică sinteză a istoriei localităţii Chitighaz. Scrierile din anul 1412, prin care regele Sigismund îi dăruieşte fiului lui Demeter Elek, printre altele, partea lui de moştenire din judeţul Zărand, la 4 septembrie 1412 este păstrată în arhivele naţionale maghiare. Acest fapt istoric îl întâlnim menţionat şi în monografia localităţii Chitighaz, scrisă de fostul preot al Chitighazului, Iosif Ioan Ardelean, monografie apărută în 1893.

Programul de trei zile a cuprins expoziţii şi concursuri, concerte folclorice şi de muzică uşoară. Manifestarea nu a avut doar scopul de a marca sărbătoarea satului, ci a fost o ocazie bună şi pentru întărirea legăturilor existente între membrii diferitelor comunităţi care convieţuiesc în Chitighaz.

Pâinea şi pogăciţa legată cu tricolorul maghiar au reprezentat simbolurile sărbătorii. Acestea au fost sfinţite de către preotul ortodox Florin Olteanu şi preotul catolic Szigeti Antal. Prin acestea s-a arătat că oamenii din Chitighaz trăiesc împreună în pace şi bună înţelegere.

Pentru românii din Chitighaz unul dintre momentele importante a fost lansarea cărţii doamnei profesoare Maria Sarca Zombai, care evocă istoria de 220 de ani a învăţământului românesc din Chitighaz. Pe lângă asta au mai fost prezentate publicului volumele lui Havassy Péter: „Kétegyháza 600 de ani” şi a doamnei Mokán Jánosné „Istoria şcolii generale Márki Sándor”.

„Am ajuns la momentul când putem spune că şcoala noastră are o carte. Trebuie să fim mândri de faptul că strămoşii noştri au îndeplinit lucruri minunate, iar noi am păstrat această bogăţie. Trebuie să-i conştientizăm pe copiii şi pe nepoţii noştri că înaintaşii lor au făcut lucruri demne de urmat”, a spus emoţionată autoarea. Maria Sarca Zombai a mai vorbit despre biserica ortodoxă, care în anul 1793 a înfiinţat învăţământul românesc din Chitighaz.

A. Cioca