15 oct. 2012
12 oct. 2012
Editorial - „Amin” pentru statuia lui Şaguna
Premierul ungar a spus „amin” pentru amplasarea statuii mitropolitului
Andrei Şaguna la Jula. Cu siguranţă i-a fost greu lui Orbán Viktor să rostească acele câteva cuvinte de aprobare şi nici
nu ştim (doar bănuim) care şi cât de mare va fi preţul pe care România va
trebui să-l plătească în schimb. Sau crede şi el că România a plătit deja
destul? Că România le-a permis şi până acum ungurilor să-şi pună statui şi
plăcuţe bilingve unde au vrut ei? Şi iată, acum, a sosit timpul ca să facă şi
ungurii un gest faţă de români, de fapt, faţă de naţionalitatea română din
Ungaria, care are nu numai obligaţii faţă de ţara în care trăieşte, ci şi
drepturi.
Imediat după obţinerea de către ministrul român de externe Titus Corlăţean a promisiunii lui Orbán,
presa de extrema dreaptă din Ungaria a şi început să agite spiritele. Exact ca
acum 4 ani, când s-a discutat prima dată despre această doleanţă a românilor,
s-au scris articole acuzatoare şi jignitoare la adresa primului mitropolit al
Ardealului. De exemplu, că nu are ce căuta o statuie a lui în Ungaria! De ce nu?
Doar s-a născut pe teritoriul acestei ţări, la Mişcolţ. Sau: Niciodată nu a
trecut prin Jula, atunci de ce ar trebui să aibă o statuie în acest oraş!? De
ce, ungurii care au statui şi busturi prin toată România, au cutreierat prin
toată ţara?
Pentru românii din Ungaria, Andrei Şaguna este un simbol. Un simbol al
demnităţii naţionale, al puterii de sacrificiu pentru propriul popor. Memoria
vremii spunea despre el: „Şaguna a fost
un dangăt de clopot care a trezit din amorţire conştiinţe şi destine, a redat
speranţe şi vigoare, a pus plugul în brazdă şi a dezţelenit ceea ce ameninţa să
devină pârloagă”. Nu se ştie cine a spus aceste cuvinte, nu contează nici
dacă le-a spus sau nu, deoarece pentru românii din Ungaria de azi viaţa şi
activitatea lui Andrei Şaguna este foarte reprezentativă. S-a născut pe
pământul Ungariei de azi din părinţi aromâni, a trăit drama minoritarului atât
prin religia sa cât şi prin naţionalitate, şi-a croit un drum în viaţă prin
care a devenit una dintre cele mai mari personalităţi ale poporului său.
Sunt şi printre noi unii care se întreabă dacă într-adevăr avem nevoie de
statuia lui Şaguna. Bineînţeles, răspunsul poate fi şi NU. Nu avem nevoie, dacă
nu mai vrem să fim români. Nu avem nevoie, dacă vrem ca şi în continuare să fim
trataţi ca nişte maimuţe care doar dansează şi cântă când este cazul, dar limba
şi credinţa străbună am uitat-o deja. Maimuţele sunt mult mai bune marionete,
decât oamenii care vor să vorbească şi să se roage în limba străbunilor. Ăştia
din urmă uneori chiar şi gândesc. Şi asta nu prea place.
Cui îi este frică de statuia lui Şaguna? Ungurilor care cred că adevărul şi
dreptatea poate fi întotdeauna numai de partea lor, dar şi unor români care nu-şi
cunosc trecutul şi valorile, care nu recunosc faptele mari ale înaintaşilor.
Cum zicea Ioan Lupaş: „E posibil să mai
aibă numele lui Şaguna şi azi un sunet cam neplăcut – pentru unii! Acest sunet,
care seamănă foarte mult a mustrare pentru cei ce nu-şi îndeplinesc datoria
conştient şi cu demnitate, va fi bine să-l păstreze şi în viitor. Pentru toţi
Românii de bine însă acest nume va trebui să răsune, cât mai des şi mai
înteţit, ca o trâmbiţă de chemare la muncă nepregetată, la luptă conştientă şi
neşovăitoare, la îndeplinirea bărbătească, fără zăbavă, a datoriilor faţă de
lege şi neam…”.
Există azi în Ungaria o biserică ortodoxă care însă nu se teme de numele
lui Şaguna. În lăcaşul ctitorit de strămoşii lui, la Mişcolţ, numele lui Şaguna
este pomenit la finalul fiecărei slujbe. Acolo numele lui nu sună a pericol, ci
este rostit cu demnitate şi preţuire, in limba maghiară, de un preot maghiar. Acest
exemplu ar trebui să-l preluăm şi noi în bisericile noastre. Să-l pomenim nu
numai în ziua în care l-am făcut sfânt, pe 30 noiembrie, ci şi în celelalte
duminici şi sărbători.
Eva Şimon
Elevii de la şcolile noastre au un nou manual de limba română
Proiectul european TÁMOP 3.4.1/A-08/2-2009-0007 cuprinde editarea
manualelor de limba română pentru ciclul gimnazial din şcolile bilingve din
Ungaria. Noul manual de limba română pentru clasa a 5-a este utilizat de către
profesorii şcolilor generale româneşti din Ungaria de la începutul lunii septembrie
a anului şcolar 2012. Săptămâna trecută, pe 4 octombrie, la Liceul „N. Bălcescu”
din Jula a avut loc o conferinţă de presă pe această temă.
Proiectul TÁMOP 3.4.1.A-08/2-2009-0007 este un proiect de mare importanţă atât în viaţa şcolii
generale româneşti din Jula dar şi în învăţământul românesc din Ungaria de azi.
Proiectul vizează întocmirea unor noi manuale cu noi concepţii pe o nouă
filosofie, manuale legate de învăţământul de naţionalitate din Ungaria. Conferinţa
de presă a fost ţinută de managerul proiectului, doamna Ildikó Ruja Pilan
şi de Maria Gurzău Czeglédi, directoarea Liceului „N. Bălcescu” din Jula,
care în interviul acordat după conferinţa de presă ne-a vorbit printre altele
şi despre primele experienţe.
Propuneri pentru distincţia „Pentru Minorităţi”
Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului
Resurselor Umane a publicat anunţul conform căruia se aşteaptă propunerile
pentru distincţia „Pentru Minorităţi” 2012. Sunt aşteptate propuneri prin care se
recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare,
organizaţii şi autoguvernări minoritare, depuse în folosul comunităţii de naţionalitate
din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii,
ştiinţei, mass-media.
Distincţia „Pentru Minorităţi” va fi înmânată în cadrul Zilei Minorităţilor
care va avea loc pe 18 decembrie 2012. Propunerile trebuie trimise prin poştă,
la adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul
Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Casa poştală 1.) şi prin e-mail
la adresa titkarsag.nf@emmi.gov.hu, până la 31 octombrie 2012.
A.C.
Conferinţă preoţească la Bătania
Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria organizează sâmbătă, 13 octombrie, la
Bătania, conferinţa preoţească pastoral-misionară de toamnă cu toţi preoţii din
Eparhie. Întâlnirea se va desfăşura sub egida Anului omagial 2012, dedicat
Sfântului Maslu şi îngrijirii bolnavilor. Lucrările conferinţei, care va avea
loc la Clubul românilor din Bătania, vor fi prezidate de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria.
Conferinţa va fi precedată de oficierea Sfintei Liturghii, cu începere la ora
10.00.
A.B.
Biserica baptistă din Chitighaz la o sută de ani (1)
„Să nu se tulbure inima voastră, credeţi în
Dumnezeu, credeţi şi în Mine. În casa Tatălui Meu, multe locaşuri sunt. Iar de
nu, v-aşi fi spus. Mă duc să vă găsesc loc. Şi dacă Mă voi duce şi vă voi lua
la Mine, ca să fiţi şi voi unde sunt Eu” (Ioan 14:1-3)
Cu această siguranţă şi cu speranţă vie au construit
înaintaşii noştri în urmă cu o sută de ani această casă de rugăciune. În volumul
semnat de Dr. Ştefan Cioca, intitulat „Biserica Baptistă din Chitighaz”
(1993) citim următoarele: „La Chitighaz activitatea misionară a început în
iarna anului 1891. Prima casă de rugăciune a fost pe strada Szent Imre, astăzi
strada Úttörő, la numărul 73, iar cea de-a doua, din 1902, pe strada Dózsa
György, la numărul 37. În anul 1900, adunarea a avut 80 de membri, iar în 1907
a înregistrat 251 de membri. Creşterea numărului adunării a determinat
construirea bisericii în 1912. Executorul lucrărilor a fost constructorul şi
dulgherul julan Brandner György. Din partea adunării au supravegheat lucrările
conducătorii Mihai Muntean şi Petru Santău. Din consemnările făcute,
cheltuielile au fost de 7500 de măji de porumb la valorile de atunci”.
Invitaţie
În 20-21
octombrie, Biserica Baptistă din Chitighaz sărbătorește 100 de ani de existență a clădirii bisericii. Toți cei ce
doresc să se bucure împreună cu noi sunt așteptați cu drag.
Din program:
Sâmbătă, 20 octombrie
1500 Festivitate jubiliară
Duminică, 21 octombrie
930 Rugăciune
1000 Cina Domnului
1400 Sărbătoarea mulțumirii
Ştiri pe scurt…
Micherechi
Ziua internaţională a vârstnicilor este sărbătorită
în fiecare an la 1 octombrie. Cu acest prilej, primăria localităţii Micherechi
îi va onora şi în acest an pe vârstnicii satului. Duminică, 14 octombrie,
consiliul local, în frunte cu doamna primar Margareta Tat, îi aşteaptă
pe vârstnicii din sat la o masă comună.
Macău
Autoguvernarea Românească din oraşul Macău, cu
sprijin financiar de la Fondul „Wekerle Sándor” şi cu ajutorul primăriei
oraşului, organizează sâmbătă, 13 octombrie, un festival gastronomic românesc.
Startul festivalului se va da dimineaţa la ora 10.00, pe malul Mureşului.
Micherechi
Biserica Baptistă din Micherechi organizează
în perioada 12–14 octombrie servicii divine de evanghelizare şi mulţumire, care
vor avea loc după cum urmează: vineri la serviciul de după-masă de la ora
18.00, va sluji Cornel Hudulin, pastor din Biserica Baptistă din Târgu
Jiu, iar sâmbătă (cu începere de la ora 18.00) şi duminică, la serviciile de la
ora 9.00 şi de la ora 16.00, va sluji Adrian Tămaş, pastorul de tineret al
Bisericii Baptiste Betel din Cluj, însoţit de corul de tineret al aceleaşi
biserici.
Jula
Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a organizat
pe 10 octombrie Balul bobocilor. Liceenii s-au adunat în Sala festivă a
Centrului Cultural Românesc la o petrecere reuşită, unde elevii de clasa a 9-a
au depus „jurământul” în faţa colegilor de clasa a 12-a. Atmosfera petrecerii
liceenilor va fi redată printr-o relatare pe care vom publica în numărul din
săptămâna viitoare.
Bichişciaba
Festivalul de cârnaţi de la Bichişciaba va fi
organizat anul acesta în perioada 19–22 octombrie, evenimentul urmând să se
desfăşoare în Sala Sporturilor şi împrejurimi. Printre acţiunile programate se
numără o sumedenie de prezentări legate de tăiatul porcului, concursuri de
preparare a cârnaţilor şi concerte. Un stand de preparare a cârnaţilor va avea
şi Uniunea Românilor din Bichişciaba. La festival este aşteptată şi o delegaţie
din Beiuş.
Materiale educaţionale în limba română pentru elevii români din Ungaria
Vineri, 5 octombrie, o delegaţie a
Departamentului pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti a adus materiale
educaţionale pentru elevii români de la Şcoala generală şi Liceul „Nicolae
Bălcescu” din Jula şi pentru şcoala din Micherechi. Redacţia „Foaia românească”
a primit un laptop. Iniţiativa reprezintă materializarea promisiunii făcute de
doamna secretar de stat, Natalia Intotero, şeful DRP, cu prilejul
vizitei la românii din Ungaria de la sfârşitul lunii septembrie.
Poveşti şi poezii româneşti la Otlaca-Pustă
Sâmbătă, 6 octombrie, la Căminul Cultural din Otlaca-Pustă s-a desfăşurat
ediţia a treia a concursului de poveşti ce poartă numele lui Mihai Purdi şi de poezie cu numele Anei Crişan. Concursul a fost organizat de
către Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă cu sprijinul
financiar al Autoguvernării Româneşti locale şi al Autoguvernării Româneşti a
Judeţului Bichiş.
Caragiale şi Budapesta
Vineri, 28 septembrie, Societatea Culturală a Românilor din Budapesta
împreună cu Autoguvernarea Românească din cartierul II a organizat, la
Budapesta, cenaclul dedicat marelui dramaturg român, I.L. Caragiale. Cenaclul
intitulat „Caragiale şi Budapesta” a avut loc cu prilejul dublei aniversări în
acest an: 160 de ani de la naştere şi un centenar de la moartea marelui clasic.
4 oct. 2012
Ministrul Corlăţean aduce vestea: Şaguna va avea statuie la Jula
Ministrul român de Externe, Titus
Corlăţean, a declarat că a obţinut, în discuţiile avute luni, 1 octombrie,
la Budapesta cu premierul Orbán Viktor şi omologul Martonyi János, acordul Ungariei pentru instalarea la Jula a statuii lui Andrei Şaguna. El a spus
că salută această reacţie pozitivă a Guvernului de la Budapesta, care
reprezintă „un mare pas înainte". Şeful diplomaţiei române a evidenţiat că
a discutat cu oficialii ungari şi despre posibilitatea înfiinţării unui centru
cultural românesc la Micherechi şi a salutat recunoaşterea Bisericii Ortodoxe
Române din Ungaria ca biserică istorică, însă a reluat şi aşteptările mai vechi
ale comunităţii româneşti privind învăţământul în limba maternă, finanţarea
cultului religios românesc, reprezentarea în Parlamentul de la Budapesta şi
eliminarea fenomenului de etnobiznis.
Editorial - Noi am vrut doar doi profesori amărâţi…
Peste câteva săptămâni, România va intra în campanie electorală pentru
alegerile parlamentare din 9 decembrie. Pentru ciolanul care se numeşte „români
din diaspora” se vor bate mai mulţi decât acum patru ani. Românii din jurul
României vor fi prinşi în agitaţia celor care vor avea nevoie de voturile
basarabenilor şi ucrainenilor cu cetăţenie română. Ceilalţi, timoceni din
Bulgaria şi Serbia, români din Voivodina sau din Ungaria, vor fi nevoiţi să
aştepte. Să aştepte din nou. Până se va înfiinţa noul guvern, până se vor
instala în fruntea instituţiilor responsabile cu problemele lor noii
conducători, până vor face toţi noi şi noi vizite de documentare cu dorinţa
sinceră de a cunoaşte problemele reale ale comunităţilor istorice. Autorităţile
de la Bucureşti se tot documentează, deja de 20 de ani, şi o fac cu sinceritate
şi prietenie. Dar în toţi aceşti ani noi ne stingem… Şi, încet-încet, nici
probleme nu vom mai avea.
Propuneri pentru Premiul pentru minorităţile din judeţul Bichiş
Comisia pentru Resurse Umane din cadrul Consiliului Judeţean Bichiş a
lansat recent concursul intitulat „Premiu pentru Minorităţile din Judeţul
Bichiş”. Autoguvernările de naţionalitate şi organizaţiile civile pot face
propuneri pentru persoane sau comunităţi merituoase din rândul minorităţilor.
Dosarele pot fi înaintate până pe 1 noiembrie 2012, pe adresa Comisiei
(Bichişciaba, aleea Árpád nr. 18). Premiul va fi
înmânat în cadrul Zilei Minorităţilor din Judeţul Bichiş.
A.C.
Cinci tineri români din Ungaria vor studia la Universitatea „V. Goldiş” din Arad
Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad a organizat luni, 1
octombrie, în Campusul Universitar „Vasile Goldiş” din Arad festivitatea de
deschidere a noului an universitar 2012/2013. În toamna acestui an au fost
admişi la instituţia arădeană cinci tineri absolvenţi ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula. Aneta Solcan, Suzana Ceglédi şi Attila Papp
au început cursurile universitare la Facultatea de medicină, Petru Papp a fost admis la Facultatea de Medicină Dentară, iar Greta Muszka şi-a început studiile la
Facultatea de Relaţii Internaţionale şi Studii Europene. Reamintim că tot la
această universitate îşi face studiile universitare şi Elena Ruja din Micherechi, studentă în anul III la Facultatea de
Medicină Dentară.
A.C.
Săptămâna filmului românesc la Budapesta - Un veac de la primul lung metraj românesc şi 20 de ani de la fondarea ICR în Ungaria
Ajunsă la cea de-a şaptea ediţie, Săptămâna filmului românesc la Budapesta,
găzduită din 5 octombrie de Cinematograful de artă Urania, are loc
în 2012 exclusiv datorită sprijinului partenerilor unguri şi ai prietenilor din
România, care fac un gest de solidaritate şi de apreciere faţă de ICR Budapesta
rămas cu buget zero. Astfel, Ministerul Resurselor si Secretariatul de stat
pentru Cultură ungar asigură fonduri pentru evenimentul românesc, directorul
TIFF, casele de difuzare ungare Mozinet şi Anjou Lafayette oferă gratuit
copy-rightul pentru cele mai noi filme româneşti lansate în premieră
budapestană, traduse şi subtitrate pro bono. Genericul din acest an este „Aniversări
şi prieteni”, fiindcă ICR Budapesta aniversează 20 de ani, filiala din Seghedin
face 5 ani de la înfiinţare şi, în acelaşi timp, se împlinesc 100 de ani de la
primul lung metraj românesc de succes, „Independenţa
României”, lansat în premieră la 1 septembrie 1912 la cinematograful
„Eforie” din Bucureşti, apoi vizionat la Viena şi Budapesta.
O veche biserică ortodoxă, care din nou străluceşte
Sâmbătă, 29 octombrie,
la Hódmezővásárhely a fost resfinţită Biserica Ortodoxă Sârbească, una dintre
cele mai vechi monumente istorice ale oraşului. Sfânta Liturghie Arhierească a
fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Luchian Pantelic, Episcopul ortodocşilor
sârbi din Ungaria şi un sobor de preoţi în frunte cu preotul Svetomir
Milicici, administratorul bisericii din Hódmezővásárhely şi parohul
bisericii sârbeşti din Deszk. Cu sprijinul unui proiect european, câştigat de Primăria
oraşului Hódmezővásárhely, biserica a fost renovată aproape în totalitate. La
sărbătoarea bisericii sârbe au luat parte, alături de sârbi şi de oficialităţile
din oraş, reprezentanţii Ambasadei Greciei în Ungaria şi ai Consulatului
General al României la Seghedin, dar şi membri ai comunităţilor româneşti din
oraşele Hódmezővásárhely şi Seghedin. Preşedinta Autoguvernării Româneşti din
Hódmezővásárhely, doamna Ana Benye Poinar, a fost rugată de organizatori
ca la înconjurarea bisericii să fie cea care duce icoana cu hramul
lăcaşului de cult.
Editorial - Dubla identitate înseamnă moartea naţionalităţii
Anul trecut zece, iar în acest an doisprezece elevi de la liceele de naţionalitate
din Ungaria se pot bucura de câte-o bursă de stat. Câştigătorii primesc lunar
60.000 de forinţi, timp de doi ani şcolari. Aproape cât un salariu. Iniţiativa
este lăudabilă, nu şi atunci însă când aflăm că bursa are menirea de a întări dubla identitate. Să înţelegem că un
copil slovac sau sârb sau român primeşte în total 1.200.000 de forinţi de la
stat (10 luni x 2 ani x 60.000 ft) ca pe lângă limba şi tradiţiile moştenite de
la părinţi să se îngrijească şi de limba şi tradiţiile maghiare? Noi asta am înţeles
din vorbele ministrului care a înmânat săptămâna trecută diplomele pentru
elevii câştigători. „Nu există în Ungaria nicio familie în care să nu găsim
vreo »legătură de naţionalitate«”, a accentuat ministrul Balog Zoltán, subliniind că bursa a fost înfiinţată pentru ca „angajamentul la dubla identitate să fie
ceva normal, să fie sprijinit, oricine să-şi poată întări şi dezvolta acest
sentiment” (citatul din vorbirea ministrului este preluat de pe site-ul www.fidesz.hu).
Abonați-vă la:
Postări (Atom)