Caragiale şi Budapesta

Vineri, 28 septembrie, Societatea Culturală a Românilor din Budapesta împreună cu Autoguvernarea Românească din cartierul II a organizat, la Budapesta, cenaclul dedicat marelui dramaturg român, I.L. Caragiale. Cenaclul intitulat „Caragiale şi Budapesta” a avut loc cu prilejul dublei aniversări în acest an: 160 de ani de la naştere şi un centenar de la moartea marelui clasic.

Preşedinta societăţii, Maria Berényi a precizat: „Comunitatea noastră are privilegiul de a putea organiza un cenaclu pe tema Caragiale şi Budapesta, dat fiind faptul că I.L. Caragiale a avut legături strânse cu studenţii din Societatea Culturală Petru Maior şi cu personalităţi precum tipograful Dimitrie Birăuţiu sau tânărul poet Octavian Goga”. Maria Berényi a arătat că de-a lungul vremii piesa „O scrisoare pierdută” a fost cea mai jucată piesă în teatrele din Budapesta. A vorbit şi despre legătura personajului Ion de la Union cu românii din Ungaria. Ion Dimitrie Ionescu era cupletist braşovean care cânta la Union şi la Hanul lui Manuc din Bucureşti şi care a fost într-un turneu teatral în Ţara Ungurească la Arad, Jula, Macău, Budapesta, iar apoi la Viena. I.D. Ionescu a avut succes mare, iar Slavici, care l-a însoţit, a scris despre aceasta în „Românii din Ardeal”. Un articol din Albina preciza că la Budapesta spectacolul a avut loc în sala Széchenyi.
Maria Berényi a arătat că începând din 1907 Caragiale va trăi la Berlin unde se va întâlni prima oară cu Octavian Goga despre care aflase că este student. În aceşti ultimi ani, relaţia sa cu Ardealul va fi foarte strânsă. Va participa în 1911 la aniversarea a 50 de ani de la constituirea Astrei, la Blaj, unde se va întâlni şi împrieteni cu Slavici şi Aurel Vlaicu .La aniversarea a 50 de ani de la înfiinţarea Societăţii Culturale Petru Maior, la Budapesta se va întâlni nu numai cu studenţii dar şi cu tipograful Dimitrie Birăuţiu pentru a discuta proiectul de înfiinţare a unei reviste literare la Budapesta. Cercetătoarea Maria Berényi a menţionat faptul că în tipografia lui Birăuţiu se tipărea şi revista „Luceafărul” redactată de Octavian Goga. În cadrul cenaclului a fost prezentată şi relaţia strânsă pe care a avut-o Caragiale cu Goga. Legea presei din Ungaria fiind foarte severă, Octavian Goga a ajuns în închisoare. Caragiale va merge la Seghedin să-l vadă pe Goga. Câteva luni mai târziu, la vestea morţii marelui dramaturg, Goga va scrie un articol în amintirea lui Caragiale.
În cadrul cenaclului, Ana Borbély a dat citire acestui articol. Iată un pasaj din cuvintele pline de suflet ale poetului ardelean: „La Seghedin, în închisoare, unde ispăşeam o pedeapsă ungurească, acolo l-am văzut ultima oară. I s-a părut că între zidurile reci ale unei singurătăţi nedorite trebuie să-mi trimită cât mai multe semne din dragostea cu care m-a învrednicit. Când o carte poştală cu slova lui minunată, când o telegramă, când un pachet cu cărţi nemţeşti venea zi de zi să-mi aducă mângâiere şi să alunge urâtul. Într-o seară a socotit că pacea de după zăbrele cere mai mult şi-a plecat din Berlin la Seghedin. Cine a avut norocul să-l asculte pe Caragiale vorbind un sfert de ceas oriunde, n-are să uite niciodată cea mai strălucitoare icoană a inteligenţei omeneşti din câte a întâlnit în drum. Marele meşter atingea toată claviatura sufletului omenesc. În fraza lui fermecată se revărsa o lumină orbitoare, era pulbere de argint, foc de artificii, râs şi plâns, era alintare dulce şi durere sălbatică. Ca într-un caleidoscop fermecat se desluşeau chipuri vrăjite de magie”.
La cenaclul dedicat marelui dramaturg au participat, alături de membrii societăţii culturale, ES dl ambasador Victor Micula împreună cu soţia, diplomaţii români Răzvan Ciolcă şi Bogdan Ignat.
Gabriela Enea Elekes

Comentarii