24 feb. 2012

O nouă biserică românească în Budapesta?

„Népszabadság" publică la această imagine de-a lui Bogdan Cristel (Reuters) următorul fototext: „Şi la Budapesta vor aduce o biserică mai măricică decât asta" (De altfel, în imagine este racla cu capul Sf. Andrei)
„Tarlós le-a dat teren românilor pentru o biserică în Pesta”, a titrat cotidianul budapestan Népszabadság din data de 15 februarie. Primăria Capitalei Budapesta a oferit patru terenuri în atenţia Bisericii Ortodoxe Române, unde să-şi poată construi o nouă biserică românească. Din aceste patru oferte vor trebui să aleagă românii. Înţelegerea în privinţa construirii unei noi biserici româneşti în Budapesta datează din decembrie anul trecut, când Sorin Oprescu, primarul Bucureştiului a făcut o vizită în capitala ungară şi a discutat despre acest plan cu omologul său maghiar, Tarlós István. Dintre cele patru terenuri propuse cel mai mic este de 3000, iar cel mai mare de 6900 metri pătraţi.
Articolul din cotidianul budapestan dă dovadă pe alocuri de un adânc cinism la adresa românilor. Népszabadság susţine că toată ideea ar avea la bază doar un joc politic al primarului Sorin Oprescu, care prin această iniţiativă doreşte să obţină sprijinul bisericii ortodoxe şi astfel să câştige din nou alegerile pentru postul de primar general al Bucureştiului. Pe de altă parte, Oprescu ţinteşte şi câştigarea în 2014 a alegerilor prezidenţiale din România, iar pentru aceasta are mare nevoie şi de ajutorul bisericii.
Cinismul ziaristului maghiar nu a evitat nici Capela ortodoxă română din Budapesta, până la ora actuală singurul lăcaş de rugăciune al ortodocşilor români din capitala ungară. Ziaristul susţine că aceasta ar fi căutată doar foarte rar de către credincioşi.
În acelaşi timp, realitatea este că acest lăcaş de rugăciune românesc este singurul dintre toate parohiile româneşti din Ungaria unde numărul credincioşilor creşte din lună-n lună, la sărbători capela fiind neîncăpătoare. La marile sărbători de peste an, capela românească din strada Holló este vizitată de 200–300 de credincioşi.
E.I.

Din câţi bani vor funcţiona în 2012 autoguvernările românilor?

Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Bisericile, Naţionalităţile şi Societatea Civică din cadrul Ministerul Administraţiei Publice a dat publicităţii pe 9 februarie 2012 sumele din care vor funcţiona în acest an autoguvernările naţionalităţilor din ţară. Astfel, autoguvernările româneşti locale vor avea un buget de bază de 214.689 forinţi, iar autoguvernările judeţene (în cazul românilor numai în judeţele Bichiş şi Bihor există astfel de autoguvernări) vor gospodări din suma de bază de 429.378 forinţi.
Fiecare autoguvernare îşi va putea întregi aceste fonduri de funcţionare prin subvenţia acordată pe bază de activitate. Pentru a obţine sprijin în plus, fiecare autoguvernare va trebui să depună o cerere la care să fie ataşate toate procesele verbale din anul anterior şi un plan de lucru pe anul în curs.
Bugetul de bază al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria pe acest an este de 89,6 milioane, din care 36,7 milioane de forinţi sunt destinaţi presei scrise (împărţiţi în egală măsură pentru Foaia românească şi Cronica). Pentru funcţionarea AŢRU se dă din bugetul de la stat 52,9 milioane de forinţi.
Tot prin Autoguvernarea pe Ţară primeşte finanţare şi Centrul de Documentare şi Informare, care în 2012 va gospodări din suma de 19,7 milioane de forinţi, cu 2,5 milioane mai mult decât anul trecut. Motivul este că AŢRU a trebuit să angajeze din acest an şi un specialist în domeniul învăţământului, care să răspundă pentru munca de specialitate de la şcolile româneşti din Ungaria.
E.I.

Ioan Bandula (1939–2012)

Pe 1 februarie 2012, s-a stins din viaţă Ioan Bandula. Fluieraşul satului, cum îi ziceau românii din Chitighaz, a contribuit până în ultimele clipe ale vieţii sale la păstrarea valorilor muzicale locale. A cunoscut tradiţiile din bătrâni, cântecele strămoşeşti. S-a priceput la interpretarea duioasă a doinelor şi baladelor. A contribuit la tezaurul muzical de creaţie populară din Chitighaz, a atras atenţia muzicanţilor maghiari asupra valorilor muzicale româneşti.
Renumitul muzicant Sebő Ferenc, culegător de muzică populară şi bun cunoscător al culturii muzicale a românilor din Ungaria, în anul 1984 a înregistrat şi a redactat pe un disc cântece cântate la fluier de Ioan Bandula, discul având titlul „Magyarországi román népzene” (Muzică populară românească din Ungaria). Pe disc sunt cele mai cunoscute cântece de joc, suita dansurilor având o ordine strictă „lunga–mânânţaua–tâgăneasca–lunga”. Pe toate le-a cântat cu virtuozitate şi ritm.
Pe CD-ul cu titlul „Fonoteca de aur a românilor din Ungaria”, redactat în 2006, se găsesc cântece, doine culese de Eva Cozma Frătean din repertoriul lui Ioan Bandula: „La birtuţu din pădure”, „Lunga”, „Mânânţaua”, „N-auz mamă cucu cântă”, „Busuioc de prin Banat”.
Tradiţia de a cânta la instrument s-a păstrat în familia Bandula din tată-n fiu. De mic copil a fost un bun dansator şi cu glasul fluierului a întâmpinat echipa de dansuri.
Consătenii lui îi vor păstra pe veci amintirea. Odihnească-se în pace!
M.S. Zombai
Copilul Ioan Bandula cu fluierul în mână, printre dansatorii locali
 

Mărţişor, cu lansare de carte, la Seghedin

Consulatul General al României la Seghedin şi Catedra de limba şi literatura română a Universităţii din Seghedin organizează joi, 1 martie, de la ora 18.00, un şir de evenimente speciale:
– Despre 1 martie şi tradiţia mărţişorului la români
Prezintă: Liuba Petrenco (Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă”, Republica Moldova) şi antropologul Otilia Hedeşan (Universitatea de Vest din Timişoara)
– Lansare de carte: Igor Caşu, Igor Şarov, coord., „Republica Moldova de la Perestroika la independenţă”, 1989–1991. Documente secrete din Arhiva CC a PCM,
Chişinău, CARTDIDACT, 2011. Prezintă: Adrian Cioflâncă (Institutul de Istorie „A. D. Xenopol", Iaşi) şi coordonatorii volumului: Igor Caşu, Igor Şarov.
Expoziţie cu vânzare din mărţişoarele realizate de Bianca Son (fostă elevă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula) şi din felicitările de 1 Martie, realizate de elevii şcolii din Micherechi, sub îndrumarea profesorului Zoltán Ruja.
Locul desfăşurării evenimentului: sediul Consulatului General al României la Seghedin, str. Kelemen nr. 5.

ICR Budapesta forţează venirea primăverii

Mărţişorul, simbol ancestral al unui vechi scenariu de înnoire a timpului în pragul primăverii este legat, conform tradiţiei, de momentul morţii şi al naşterii simbolice a unei zeităţi feminine autohtone – Baba Dochia, însă la români Mărţişor este şi denumirea populară a lunii martie. În credinţa populară, mărţişorul simbolizează funia anului care adună, prin împletirea celor două fire, zilele calendaristice ale anului. Culorile alb şi roşu reprezintă cele două anotimpuri opuse, iarna şi vara, în vechile societăţi tradiţionale fiind cunoscute doar aceste două anotimpuri de bază, primăvara şi toamna fiind considerate a fi doar anotimpuri de trecere.
Ca şi în ceilalţi ani, cu ocazia zilei de 1 Martie, ICR Budapesta familiarizează publicul maghiar cu obiceiul mărţişorului prin trimiterea unor mărţişoare „electronice” sau prin poştă. De asemenea, membrii Institutului vor oferi „mărţişoare adevărate” celor prezenţi pe 1 Martie, de la ora 18.30, la premiera absolută în Ungaria, la Cinematograful Uránia, a filmului „Crulic, drumul spre nicăieri”, inclus în programul Zilelor Filmului Francofon. Astfel se va introduce şi publicul cinefil în atmosfera acestei străvechi tradiţii româneşti ce vesteşte simbolic întoarcerea primăverii mult aşteptate.
A.B.

Omul săptămânii - Teodor Pap

În această săptămână se împlinesc 190 de ani de la naşterea unuia dintre importanţii finanţatori ai studiilor superioare pentru tinerii români din Jula, din secolul XIX.
Teodor Pap s-a născut la Jula, în ziua de 24 februarie 1822. Şcolile elementare le termină la şcoala română din oraşul natal, continuându-şi studiile la Preparandia din Arad. Ajunge la Budapesta pentru a întreprinde studii juridice. Între anii 1842–1850 a stat în capitala ungară, în acest timp fiind cantorul bisericii greco-româneşti de aici. Aici a legat prietenii cu mai mulţi discipoli, era bun prieten cu Vincenţiu Babeş. După revoluţia de la 1848, Teodor Pap ajunge în Beiuş, apoi în Lugoj. Ca ascultant la tribunalul din Lugoj a activat până în 1856. Părăsindu-şi postul a început activitate de afaceri economice. S-a îmbogăţit binişor, astfel în 1869 a cumpărat la licitaţie publică domeniul Kékes în comitatul Timişorii. În Lugoj şi-a cumpărat patru case. În 1865 i-a răposat prima soţie, în 1870 s-a recăsătorit cu Ofelia Popovici.

ORTODOXIA: Prima şedinţă a Sfântului Sinod în 2012

Sfântul Sinod s-a reunit pe 16 februarie în şedinţă de lucru, pentru prima dată în anul 2012. Lucrările Sfântului Sinod s-au desfăşurat sub preşedinţia Preafericitului Părinte Patriarh Daniel la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, în Sala Sinodală.
Patriarhul României şi-a început cuvântul din deschiderea lucrărilor aducând mulţumiri lui Dumnezeu pentru binefacerile revărsate asupra lucrării tuturor ierarhilor din eparhii, în ţară şi străinătate, şi a felicitat pe cei care au sporit în fapte bune de pastoraţie, de misiune şi de zidire sufletească şi materială.

ORTODOXIA: PS Siluan a slujit în Catedrala patriarhală din Bucureşti

În Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi, a treia din perioada Triodului, cea din 19 februarie, Sfânta Liturghie din Catedrala patriarhală din Bucureşti a fost oficiată de ierarhi din diaspora românească: ÎPS Părinte Nicolae, Arhiepiscopul Ortodox Român al celor două Americi, alături de PS Părinte Daniil, Episcopul Daciei Felix şi de PS Părinte Siluan, Episcopul Ortodox Român al Ungariei.
În cuvântul său de învăţătură, ÎPS Nicolae a vorbit despre răsplata celor buni şi pedeapsa celor răi. „Sfânta Biserică ne îndeamnă în această duminică a treia a Triodului să luăm aminte la faptele noastre căci la sfârşitul veacurilor Hristos Domnul va veni întru slavă şi ne va judeca pe fiecare după faptele, după gândurile, după modul cum L-am căutat pe Dumnezeu şi ne-am aplecat privirea către semenul nostru.

ORTODOXIA: Botez ortodox la Chitighaz

Duminică, 19 februarie, a fost o zi de sărbătoare mare pentru familia Olar din Chitighaz. În această zi, nou născutul Victor Olar al părinţilor Andreea Pallagi Olar şi al lui Petru Olar a primit Taina Sfântului Botez.
În Biserica Ortodoxă, botezul reprezintă una din cele şapte taine. Cel botezat se face părtaş învierii lui Hristos (Romani 6). Botezul este simbolul împăcării dintre Dumnezeu şi oameni, realizată prin moartea pe cruce şi prin învierea lui Iisus Hristos. Cum moartea şi Învierea lui Hristos s-au petrecut doar o singură dată pentru mântuirea lumii, aşa şi botezul are loc doar o singură dată spre mântuirea celui ce este botezat.
Slujba de botez a fost oficiată de preotul paroh Florin Olteanu. Naşa de botez a fost Cristina Olar.
A.C.

România este invitata de onoare la Festivalul Piftiei din Mişcolţ

În perioada 24–26 februarie 2012, România va fi invitată de onoare la Festivalul Piftiei din Mişcolţ, primul festival de iarnă şi al cincilea festival ca mărime din Ungaria. Programele româneşti sunt asigurate de ICR Budapesta, în colaborare cu Muzeul Ţăranului Român. Alături de România vor participa ca invitaţi de onoare autohtoni regiunea Abaúj-Hegyalja şi localitatea Mád.

Sub patronajul E.S. D-lui Victor Alexandru Micula, ambasadorul României la Budapesta şi al domnului Gergely Prőhle, subsecretar de stat la Ministerul Afacerilor Externe ungar, împreună cu autorităţile locale şi judeţene, ICR Budapesta şi Filiala Seghedin, precum şi reprezentanţii comunităţii româneşti din Ungaria, oferă un program divers cuprinzând muzică de genuri diferite, de la spectacolul de folclor cu Ansamblul Crişana din Oradea, la cel de muzică veche cu formaţia Trei parale şi la concertul rock’n roll-funky-blues Iulian Canaf şi Excentric Blues Band din Iaşi, apoi Zilele Filmului Românesc cu „Nuntă în Basarabia”, „Filantropica”, „Lugosi Béla – Vampirul căzut”, expoziţii de artă modernă – Roman Tolici cu „Nobody” şi de artă tradiţională ortodoxă cu iconarul Radu Dincă, lansări de carte – „Cartea Milionarului”, „Poveştile caselor”, „Frontieriştii” în traducere maghiară, la care se adaugă prezenţa a 10 meşteşugari din România din zone diverse prezentând gastronomie românească (mititei, cârnaţi, prăjituri), produse apicole, ceramică, ţesături, împletituri, jucării din lemn.

Ştiri pe scurt...

Bichişciaba
Pe 15 februarie, în cadrul unei conferinţe de presă s-a anunţat data organizării celei de-a 15-a ediţii a Supermaratonului Bichişciaba–Arad, întrecerea sportivă având loc în zilele de 19–20 mai. Maratonul organizat de cele două municipalităţi din Ungaria şi România anul trecut a atras 680 de competitori.

Jula
La şedinţa cu părinţii din 15 februarie de la grădiniţa românească din Jula a fost invitată şi Ana Radici Repisky, directoarea adjunctă a şcolii generale „N. Bălcescu”. Aceasta a prezentat în faţa părinţilor posibilităţile pe care le oferă instituţia de învăţământ pentru elevii care se înscriu la „Bălcescu”.

Leucuşhaz
Autoguvernarea românească din Leucuşhaz organizează pe 24 februarie, în sala de sport a şcolii generale, competiţia sportivă „Cupa Carnavalului”. La întrecere îşi vor da concursul elevi de la şcolile generale din Bătania, Săcal, Furta, Leucuşhaz şi Pocei.

Jula
S-a modificat data balului „Pro discipulis” de la Jula. Curatoriul Fundaţiei „Pro discipulis – Pentru elevii noştri”, în colaborare cu direcţiunea Şcolii şi Liceului „N. Bălcescu” din Jula organizează pe 10 martie balul de binefacere, care iniţial a fost anunţat că se va desfăşura pe 3 martie, cu o săptămână mai devreme. Petrecerea va avea loc în sala festivă a Centrului Cultural Românesc din Jula. Pentru informaţii sunaţi la tel: 06-66/463161.

Micherechi
Clubul „Sport” din Micherechi organizează pe 25 februarie o petrecere de carnaval pentru tinerii din localitate. Pe parcursul serii vor fi serviţi gogoşi delicioşi. La petrecere vor beneficia de intrare gratuită numai acele persoane care se vor îmbrăca în costume de carnaval. Balul mascat va începe la ora 20.00.

Peste 40 de elevi au ales Liceul „Bălcescu”

Ziua de 17 februarie a fost ultima în care elevii şcolilor generale s-au putut înscrie pentru învăţământul mediu. Conform informaţiilor primite de la diriginţii claselor a opta din şcolile unde se predă limba română, Liceul „N. Bălcescu” din Jula a fost ales pe primul loc de către 41 de elevi dintre cei 111 elevi absolvenţi de la şcolile româneşti. Diriginta clasei a opta a şcolii generale din Micherechi ne-a informat că dintre cei 26 de elevi de clasa a opta 14 elevi ar dori să-şi continue studiile medii la liceul julan. Dintre 7 elevi absolvenţi ai şcolii „Lucian Magdu” din Bătania 4, iar dintre 15 elevi de clasa a opta de la Şcoala generală pentru naţionalitatea română din Chitighaz îşi doresc să devină elevi ai liceului românesc doar 2 elevi. De la şcoala din Aletea şi de la şcoala din Apateu câte-un elev doresc să se înscrie la acest liceu. Dintre 23 de elevi absolvenţi ai şcolii generale româneşti din Jula 19 elevi ar dori să rămână elevi ai acestei instituţii. Şcoala generală din Săcal şi din Cenadul Unguresc nu are nici un elev care ar vrea să se înscrie la Liceul „N. Bălcescu” din Jula.Înscrierile la acest liceu vor avea loc în perioada 27–29 iunie 2012.
A.C.

Dragobete, o veche tradiţie românească

Prietenii mei români nu mai sărbătoresc deloc Dragobetele, cei mai mulţi tineri sărbătorind numai ziua de Sfântul Valentin, pe 14 februarie. După cum am văzut eu în anii de studenţie în România, Dragobetele nu se mai practică, mulţi din tinerii de azi nici nu prea ştiu ce este această tradiţie. Dar pentru a reînvia esenţa acestei frumoase tradiţii româneşti, am hotărât să adun câteva informaţii pentru tinerii români din Ungaria.
Aşa cum şi Wikipedia ne arată, sărbătoarea de Dragobete este o sărbătoare cu rădăcini slave, o sărbătoare tipic românească, considerată echivalentul sărbătorii Valentine's Day, sau ziua Sfântului Valentin. Este o sărbătoare a iubirii, celebrată pe 24 februarie. Numele de Dragobete se asociază cu un personaj din mitologia populară românească. Dragobete Iovan era fiul Babei Dochia, o fiinţă, parte omenească şi parte îngerească, un tânăr frumos şi nemuritor, care umblă în lume dar pe care oamenii nu-l pot vedea, din cauză că lumea s-a spurcat cu sudalme şi fărădelegi.

Iarna - Compuneri ale elevilor de clasa a 6-a de la şcoala din Micherechi

„Din văzduh cumplita iarnă cerne norii de zăpadă,/ 
Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă;/ 
Fulgii zbor, plutesc în aer ca un roi de fluturi albi,/ 
Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi.” 
Prima strofă din poezia „Iarna”, considerată cea mai 
mare podoabă a poeziei lui Vasile Alecsandri, 
ne introduce în senina iarnă, anotimp îndrăgit de copii. 
Acest lucru se dovedeşte şi în scrierile ce urmează. 
Cinci elevi din clasa a 6-a a şcolii generale 
din Micherechi au trimis redacţiei noastre 
compuneri de iarnă, semnate de Dora Puha, Devald Varga,  
gemenele Lois şi Naomi Ruja şi Ştefan Orodan.



Din 2013 – modificări în structura învăţământului superior de pregătire a cadrelor didactice din Ungaria

Legea învăţământului superior, votată în Parlamentul Ungar la sfârşitul anului trecut, aduce o serie de modificări în structura pregătirii profesorilor pentru învăţământul public.
În prezent, profesorii pentru şcoli generale şi licee sunt formaţi în cadrul unui tip de învăţământ în două trepte: trei ani de licenţă şi doi ani de masterat. De fapt, diploma de profesor pentru şcoală generală şi liceu se primeşte la absolvirea celor doi ani de masterat, iar posibilităţile ca absolvenţii să aibă două specializări pedagogice sunt foarte restrânse.
Din acest punct de vedere, modificările prevăzute în noua lege par a fi benefice atât în general pentru situaţia învăţământului public din Ungaria, dar şi pentru învăţământul de naţionalitate (deşi legea în discuţie face doar câteva referiri sumare la acest domeniu).

Invitaţie la bal

De curând am avut onoarea de a fi invitată la Balul de Lăsata-Secului al românilor din Seghedin, a cărui  semnificaţie o cunoaştem cu toţii. Cu acest prilej, vă propun o foarte scurtă incursiune în istoria cuvântului bal.
La originea cuvântului bal stă verbul latinesc tardiv şi popular ballare: „a dansa”, moştenit în limba italiană sub forma ballare, în catalană sub forma ballar, în spaniolă şi portugheză, bailar.  Româna, precum se vede, nu a moştenit acest verb, pentru a exprima  noţiunea, limba română a reţinând un alt cuvânt, a juca, din latinescul popular jocare. Nici cuvântul românesc bal  nu a fost moştenit din latină, ci a intrat în vocabularul limbii române târziu, ca neologism, prin împrumutul din limba franceză. Franţuzescul bal este atestat în limba franceză începând din anul 1150, format ca substantiv din verbul vechi baller. Din 1630, sub forma ball şi cu sensul consacrat de „petrecere dansantă” este atestat şi în limba engleză. Înrudit cu bal, o foarte frumoasă carieră romanică a parcurs cuvântul balet, care, ca mod de formare, nu este altceva decât forma „alintată” a cuvântului bal, adică diminutivul său, provenind  din fr. balette şi it. balletto.
O deosebit de sugestivă atmosferă de bal şi balet, deopotrivă, o întâlnim într-un graţios poem aparţinând unui important reprezentant al simbolismului român, Dimitrie Anghel. Scris în 1913, poemul ne poartă imaginaţia la un nocturn „bal al pomilor”, prilejuit de efemera, dar intensa splendoare a înfloririi, din care vă redau aici doar prima jumătate:

Cu legănări abia simţite şi ritmice, încet-încet,
Pe pajiştea din faţa casei, caişii, zarzării şi prunii,
Înveşmântaţi în haine albe se clatină în faţa lunii,
Stând gata parcă să înceapă un pas uşor de menuet.

Se cată ram cu ram, se-nchină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,
Cochetării şi graţii albe, şi roze gesturi, dulci arome,
Împrăştie în aer danţul acesta ritmic de fantome,
Ce-aşteaptă de un an de zile minuta asta de noroc.

Ce e de spumă, sus pe ramuri, se face jos de catifea,
Şi astfel umbrele căzute pe pajişte par mantii grele
Zvârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n dantele,
În parcul legendar în care s-a prefăcut grădina mea.

Moment festiv pe care şi noi îl aşteptăm deja cu nerăbdare, după această iarnă prelungită. Până atunci, vă invit să vă deschideţi sufletele spre miracolul primăverii (re)descoperind finalul acestui poem.
dr. Elena-Tia Sandu

Preocupările literare ale adolescentului Liviu Rebreanu

Iubitor de lectură încă din primii ani de şcoală, Liviu Rebreanu nu citea mari opere, ci ceea ce tatăl său reuşea să găsească în limba română: reviste mărunte, cărţi de poveşti, cărţi populare, autori ca Ion Codru Drăguşanu, etc.
La maturitate, scriitorul se va confesa în privinţa anilor de şcoală, amintind şi de primele sale încercări literare, într-un interviu acordat lui Tudor Muşatescu. Astfel mărturiseşte că, pe la 12–13 ani, a creat o poezie: „primele şi ultimele versuri pe care le-am făcut în viaţa mea” într-o germană proastă, după cum apreciază autorul, dedicate fetei unui coşar (hornar) din Bistriţa, de care s-a îndrăgostit şi care nu ştia deloc româneşte. Fascinat de teatru, la 14 ani asistă la un vodevil oferit de o trupă ambulantă ungurească şi se îndrăgosteşte de ingenua trupei, urmărind-o o săptămână întreagă fără ca aceasta să-i arunce măcar o privire. Când a aflat că tânăra actriţă a căzut în braţele unui locotenent, se răzbună scriind un vodevil, după modelul celui văzut, în care tânăra era pedepsită cumplit la sfârşitul piesei.

Din vecini - Despre graiul curticenilor (partea a II-a)

Chiar dacă majoritatea expresiilor şi cuvintelor din graiul local au fost preluate din maghiară, putem constata cum şi maghiara a preluat la rândul ei cuvinte din alte limbi, mai ales din germană şi le-a adaptat propriilor reguli fonetice, astfel încât multe cuvinte maghiare intrate în graiul curticenilor sunt la bază de origine germană.
Bunăoară cuvântul fireang (perdea) îşi are originea în germanul Vorhang, dar a fost preluat din maghiara populară firhang. Şi probabil din mediu austriac dar prin intermediere maghiară (în magh. ringlispíl) a fost preluat şi ringhişpilul (în germ. Ringelspiel = jucărie ce se roteşte) nelipsit de la bâlciurile de Paşti. Formula „a sta hobtac” (din germ. Habt Acht! = formulă militară echivalentă cu Drepţi!) care nu s-a mai păstrat în Curticiul secolului 21 vine şi ea din germană de pe vremea când feciorii curticeni au fost cătane (din magh. katona) în armata cezaro-crăiască din Imperiul Habsburgic. 

Din arhiva foto a Catedrei de română din Seghedin

Petrecere românească cu muzică folk, la Seghedin

Odată cu apropierea datei la care creştinii intră în Postul Mare al Paştelui, Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin şi Autoconducerea Românilor din oraş au organizat „Balul de lăsatul secului”, la Seghedin. Mai mult, balul a devenit deja o tradiţie şi una dintre cele mai aşteptate petreceri ale românilor din oraş şi împrejurimi. Sâmbătă, 18 februarie, cantina fabricii de cauciuc „Continental”, unde patronul este un român originar din Timişoara, a întâmpinat românii din Seghedin, Hódmezővásárhely, Macău, Cenadul Unguresc, precum şi cunoscuţi de la Kecskemét şi din Arad cu o sală amenajată pentru petrecere, cu fete în port popular care au aşteptat invitaţii la intrare cu pâine şi sare.

20 feb. 2012

Săptămâna albă sau a brânzei

Credincioşii ortodocşi se află începând de astăzi, 20 februarie 2012, în ultima săptămână dinaintea Postului Mare, numită în Biserică Săptămâna brânzei sau Săptămâna albă.
În această săptămână nu se mai consumă carne, iar în zilele de miercuri şi vineri se face dezlegare la ouă, lapte, brânză şi peşte. În calendarele bisericeşti, pentru aceste zile apare menţiunea harţi, un termen popular care desemnează zilele de dezlegare a postului. Este o săptămână pregătitoare pentru Postul Mare şi aminteşte de perioada petrecerii lui Adam şi Eva în grădina Edenului, când mâncau numai ce le oferea făptura în mod natural. Perioada se încheie cu Duminica izgonirii strămoşilor neamului omenesc din Rai.
Zilele de miercuri şi de vineri sunt aliturgice, adică nu se face Sfânta Liturghie, ci Utrenia, Ceasurile şi Obedniţa, iar ca o pregătire pentru perioada Postului Mare, se săvârşeşte Pavecerniţa Mare cu rugăciunea Sfântului Efrem Sirul: 'Doamne şi Stăpânul vieţii mele...'. Rugăciunea frumoasă a Sfântului Efrem Sirul se rosteşte pentru prima dată la sfârşitul Utreniei din miercurea săptămânii lăsatului sec de brânză şi încetează în miercurea din Săptămâna Mare.
În această săptămână nu se fac nunţi şi petreceri, iar duminică, este obiceiul ca credincioşii să-şi ceară iertare unii de la alţii pentru a începe postul împăcaţi.

Întâlnire româno-maghiară la Bucureşti - România urgentează o nouă reuniune a Comitetului mixt româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor

Bogdan Aurescu
Secretarul de stat pentru afaceri europene Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al părţii române al Comitetului româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor, a avut luni, 13 februarie, o întrevedere cu sub-secretarul de stat Latorcai Csaba, responsabil pentru relaţiile cu minorităţile şi organizaţiile non-guvernamentale din Ministerul Administraţiei şi Justiţiei al Ungariei, informează un comunicat de presă al MAE. Întrevederea a avut loc în contextul modificărilor legislative din Ungaria de la sfârşitul anului 2011, cu implicaţii asupra situaţiei minorităţilor naţionale din această ţară.
Latorcai Csaba

Secretarul de stat Bogdan Aurescu a arătat că partea română a urmărit cu deosebită atenţie procesul legislativ din Ungaria, subliniind imperativul ca modificările aduse la legislaţia ungară să contribuie în mod real la îmbunătăţirea situaţiei comunităţii româneşti, cu accent mai ales pe eliminarea fenomenului de etno-business, îmbunătăţirea accesului la educaţie, asigurarea condiţiilor corespunzătoare de funcţionare a mass-media în limba română.

ISUS SALVATORUL: Evanghelizare la Biserica Penticostală din Micherechi

Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi organizează în cursul săptămânii viitoare, în perioada 24–26 februarie, servicii speciale de evanghelizare, la care sunt invitaţi oaspeţi atât din România, cât şi din Ungaria, oaspeţi care vor sluji prin vestirea Evangheliei, cântări şi poezii. Vineri seara oaspetele bisericii va fi Gabi Stranici din Oradea şi pastorul locului, Durkó Albert. Invitatul de sâmbătă seara va fi pastorul Ioan Bogdan, împreună cu un grup de credincioşi de la Oradea. În programul de evanghelizare din duminică seara va sluji Dănuţ Crişan din Arad şi pastorul Durkó Albert. Serviciile de evanghelizare vor începe în fiecare seară de la ora 17.00.
A.C.

ISUS SALVATORUL: Cântările au adus înviorare sufletelor

Pe 12 februarie, în cadrul serviciilor divine de duminică de la biserica baptistă din Micherechi a slujit prin cântare un grup de cântăreţi din biserica baptistă Arad-Şega, condus de solistul Nelu Moţ. Cuvântul lui Dumnezeu a fost propovăduit de Costică Holhoş, pastorul bisericii din Arad.
Oaspeţii din Arad iubesc cântarea şi lauda, care nici de data aceasta nu au obosit să-L laude pe Domnul. Pastorul Costică Holhoş a arătat că fiecare avem o misiune pe acest pământ. 

Forum despre viitorul şcolilor româneşti din Ungaria

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria organizează un forum pe tema viitorului învăţământului de naţionalitate românesc din Ungaria. La întrunire vor fi invitaţi primari şi directori ai şcolilor din localităţile unde se predă limba română. Oaspetele forumului va fi Latorcai Csaba, responsabil cu problemele naţionalităţilor în cadrul Ministerului Administraţiei Publice şi Justiţiei. Forumul va avea loc pe 23 februarie, la sediul AŢRU din Jula, cu începere de la ora 9.00. După forum, de la ora 11.00, Adunarea Generală a AŢRU se va întruni în şedinţă extraordinară.
A.C.

Ungaria şi ortodocşii

Luni, 13 martie, la sediul Secretariatului de Stat pentru Culte de la Budapesta a avut loc o întâlnire de lucru între secretarul de stat Szászfalvi László, împreună cu colaboratorii săi şi PS Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, însoţit de o delegaţie formată din membri ai Permanenţei Consiliului Eparhial şi alţi preoţi: pr. arhim. Calinic Covaci, Consilierul Administrativ-Bisericesc, pr. Teodor Marc, Consilierul Economic, pr. Origen Sabău, Consilierul Cultural şi pr. Marius Maghiaru, Protopopul Budapestei.

„Tot ceea ce fac este din inimă şi cu mult suflet” - Interviu cu studenta Brigita Sferle din Micherechi

După absolvirea Liceului „N. Bălcescu” din Jula, în 2009, Brigita Sferle şi-a continuat studiile la Universitatea „Aurel Vlaicu” din Arad. Este pasionată de decorarea cu desene a pereţilor, prin care creează un ambient cald şi primitor. Deja se poate mândri că a decorat mai multe camere de copii, chiar şi pereţii unui nou magazin din satul ei natal, Micherechi.

Iarna la stâna lui Petru Purpur din Chitighaz

În vara anului trecut, cu ajutorul unui localnic din Chitighaz, am descoperit peisajul mioritic de la stâna lui Petru Purpur, un gospodar de origine română din Chitighaz, care la frumoasa vârstă de şaptezeci şi şapte de ani îşi trăieşte viaţa la sălajul din marginea satului, unde, de dragul oilor ţine şi acum peste 400 de capete. Deşi s-ar crede că odată cu venirea iernii munca la stână încetează, realitatea este alta. Stâna de la „Sălaşul lui Purpur”, cum îl ştiu cei din Chitighaz, funcţionează neîntrerupt indiferent de anotimp. Deci, bace Petre este ciobanul pentru care oieritul este continuu. Iarnă sau vară, este veşnic printre mioarele sale.

ISUS SALVATORUL: O seară specială cu Grupul „Continental” la Biserica baptistă din Micherechi

Pe 10 februarie, Biserica Baptistă din Micherechi a primit ca oaspeţi membrii orchestrei misiunii neoprotestante „Continental” din România. Grupul „Continental” a cântat muzică creştină despre dragostea lui Dumnezeu într-un mod deosebit de plăcut, predica acelei zile fiind rostită de pastorul Petrică Creţu. Pe lângă numeroşi credincioşi ai cultelor baptiste, penticostale şi ortodoxe din localitate, evenimentul a fost onorat şi de prezenţa domnului Dan Constantin, consul gerant interimar al Consulatului General al României la Seghedin, a viceconsulului Răzvan Paul Ciolcă, a doamnei dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română a Universităţii din Seghedin şi a doamnei primar Margareta Tat.

11 feb. 2012

Slujbă arhierească la Otlaca-Pustă

În Duminica Fiului Risipitor, pe 12 februarie, Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan se va afla în mijlocul credincioşilor ortodocşi români din Otlaca-Pustă, unde va săvârşi Sfânta Liturghie Arhierească, împreună cu preotul paroh arhimandritul Calinic. Slujba va începe la ora 10.00.

În atenţia credincioşilor baptişti din Micherechi

Biserica Baptistă din Micherechi vă invită la serviciile divine de duminică, 12 februarie 2012, în cadrul cărora va sluji prin cântare un grup de cântăreţi din Biserica Baptistă Arad-Şega, condus de solistul Nelu Moţ. Cuvântul lui Dumnezeu va fi propovăduit de Costică Holhoş, pastorul bisericii din Arad. Serviciile divine vor începe la ora 10.00, respectiv ora 16.00.


9 feb. 2012

Şi totuşi a sosit iarna…

Prietenii de pe Facebook ai „Foii româneşti” au fost invitaţi la sfârşitul săptămânii trecute la un joc: să facă toţi în curtea lor, în localitatea lor, fotografii despre zăpada care ne-a învăluit din abundenţă în aceste zile. Aceste creaţii le vedeţi acum pe această pagină. Mulţumim tuturor.








12 pagini şi o dorinţă

Începând cu acest număr, în viitor, Foaia românească va apărea în doar 12 pagini. Nu ne-a fost uşor să luăm această decizie. Necesitatea acestei schimbări a fost deja în aer de foarte mult timp, dar am tot ţinut „ca orbul de bâtă” crezând că ceea ce am reuşit să realizăm începând din 2000 nu poate fi redus ci, din contră, revista românilor din Ungaria va creşte, va fi tot mai colorată, mai bogată. Problemele financiare cu care ne confruntăm deja de ani buni, au făcut ca la începutul anului 2012 redacţia noastră să funcţioneze cu doar 3 ziarişti. Costurile tipografice şi poştale sunt tot mai mari, iar sursele financiare şi posibilităţile de suplimentare a acestor fonduri destul de scăzute sunt tot mai reduse.
Decizia pe care am fost nevoiţi s-o luăm prin reducerea numărului de pagini ne-a întristat. Însă nu ne-a descurajat. Nu vom renunţa nici în continuare să scriem în limba noastră maternă, să vă informăm, să vă educăm şi să vă delectăm cu scrieri interesante. Ne vom strădui ca, săptămână de săptămână, aceste 12 pagini să aducă în casele şi în sufletele cititorilor noştri spirit românesc, să cunoaşteţi oameni de valoare, tineri talentaţi.
Şi ne mai propunem ceva: dorim să fim cât mai prezenţi în viaţa de toate zilele a cititorilor noştri. În primăvara acestui an, ne vom dezvolta pagina de internet (www.foaia.hu) şi vom încerca să o împrospătăm zilnic cu ştiri şi informaţii actuale din viaţa comunităţii româneşti din Ungaria. Astfel nu vom simţi că am fi pierdut din prestigiul revistei noastre, ba mai mult, vom deveni mult mai actuali, mai coloraţi şi mai bogaţi.
E. Iova

Vestind Evanghelia prin cântări, la Micherechi

În 1967, un tânăr credincios a avut viziunea unui grup care să străbată lumea şi să vestească Evanghelia prin muzică, şi anume, Cam Floria, fondatorul organizaţiei Continental Ministries USA. După un an, în 1968, Leen La Riviere, impresionat de eficienţa acestei misiuni, înfiinţează aceeaşi organizaţie în Olanda, încercând să o extindă în Europa. De atunci, organizaţia a luat amploare în multe ţări şi multe colţuri ale lumii din toate continentele au fost atinse de vestea Mântuirii, adusă prin muzică şi mesaj biblic.
Orchestra misiunii neoprotestante „Continental & orchestra” îşi începe în aceste zile turneul prin România. Primul loc în care vor concerta este Biserica Baptistă din Micherechi, vineri, 10 februarie, cu începere la ora 18.00. Sunt aşteptaţi toţi cei interesaţi.
A.B.

Înscrieri în învăţământul superior: până în 24 februarie 2012

Termenul de înscriere a absolvenţilor de liceu în învăţământul superior s-a prelungit până în 24 februarie. Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin îi aşteaptă pe toţi cei care doresc să-şi continue studiile pentru a deveni, în primul rând, pedagogi în domeniul limbii române, cu următoarele secţii de învăţământ universitar: 1. nivel licenţă – 3 ani, zi şi fără frecvenţă; 2. nivel masterat, zi şi fără frecvenţă – 2 ani, pentru cei care au absolvit nivelul licenţă, 1 an pentru cei care au absolvit şcoala superioară de 4 ani; 3. specializare de 4 semestre în limba română (începători şi avansaţi) – pentru toţi studenţii Universităţii din Seghedin; 4. secţie de învăţători pentru şcolile minorităţii române. Înscrierile se pot face prin internet, la adresa www.felvi.hu.
I.K.

Un micherechian adoptat de America

Orice turist sau emigrant ajuns peste Ocean îşi doreşte, cu glas tare sau în gând: „Iubeşte-mă, America!”. Cu un astfel de gând a plecat spre America şi Iosif Ardelean din Micherechi, în urmă cu 13 ani. De atunci şi-a văzut părinţii şi fraţii doar în fotografii şi i-a auzit doar vorbind la telefon. La vârsta de 20 de ani, Iosif Ardelean a plecat în America pentru un trai mai bun, iar soarta i-a arătat o altă cale. A rămas peste Ocean şi a reuşit să obţină aprecierea americanilor. Şi-a întemeiat o familie, iar bogăţia lui sunt cei şase copii pe care îi creşte în America în spirit românesc, alături de soţia sa, Carmen. Unii cred că numărul 13 aduce ghinion, lui Iosif Ardelean însă acest număr i-a adus bucurie. După 13 ani de străinătate, a venit acasă să-şi vadă mama, fraţii şi nepoţii.

Costumul popular românesc va dăinui în timp - Interviu cu meşterul popular Virginia Linul din comuna Salva

Meşterul popular Virginia Linul a moştenit talentul şi dragostea pentru arta populară de la mama ei şi se bucură că a reuşit să o transmită mai departe fiicei sale. Doamna Linul a ridicat meşteşugul popular la nivel de artă şi a făcut din el o carieră de succes. Majoritatea ansamblurilor populare din România îi poartă costumele, căci Virginia Linul face costume populare nu doar din Valea Someşului, ci din orice zonă a ţării. Este o artistă complexă şi o folcloristă. Recent am întâlnit-o pe Virginia Linul impresionând publicul balului românesc din Otlaca-Pustă cu cântecele populare de pe ultimul său CD, în care vibrează stările sufleteşti ale sătenilor săi, cântece culese de pe Valea Sălăuţei şi Someşului. Despre misiunea sa de artist popular, aceea de a duce mai departe meşteşugurile populare, de a-i ajuta pe tineri să vadă frumuseţea şi valoarea tradiţiilor populare, Virginia Linul ne-a vorbit într-un interviu.

Zdob şi Zdub la Budapesta

Renumita trupă din Republica Moldova, Zdob şi Zdub, va putea fi ascultată live pe 17 februarie, la Budapesta, pe vaporul A38, aflat la capul din Buda al podului Petőfi. Concertul va începe la ora 20.00.

Balul Mărţişorului, la Budapesta

Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române, Centrul Cultural şi Pastoral-Misionar „Sfântul Vasile cel Mare” şi Autoguvernarea Românească din cartierul XI Budapesta organizează Balul Mărţişorului la data de 25 februarie 2012, ora 17.00, la Hotel Gellért, în sala Dunărea (1111 Budapesta, piaţa Szent Gellért nr. 1).
Programul artistic este realizat cu sprijinul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Bihor şi va cuprinde melodii de muzică populară, uşoară, romanţe, canţonete şi fragmente muzicale din repertoriul clasic prin vocea deosebită a sopranei Florina Mariş Hinsu şi a baritonului Florin Mariş Hinsu. Acompaniamentul şi muzica de dans vor fi asigurate de o formaţie de muzică din Oradea. Biletele se pot procura la sediul Parohiei Ortodoxe Române din Budapesta, str. Holló nr. 8, în fiecare duminică, după oficierea slujbei religioase şi la nr. de tel 06-30/5712735. Preţul biletului este de 7500 forinţi.

Forum despre viitorul şcolilor româneşti din Ungaria

Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria organizează un forum pe tema viitorului învăţământului de naţionalitate românesc din Ungaria. La întrunire vor fi invitaţi primari şi directori ai şcolilor din localităţile unde se predă limba română. Oaspetele forumului va fi Latorcai Csaba, responsabil cu problemele naţionalităţilor în cadrul Ministerului Administraţiei Publice şi Justiţiei. Forumul va avea loc pe 23 februarie, la sediul AŢRU din Jula, cu începere de la ora 9.00. După forum, de la ora 11.00, Adunarea Generală a AŢRU se va întruni în şedinţă extraordinară.
A.C.

Proiect european pe tema turismului religios

Pe 26 ianuarie, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Jula a avut loc o întâlnire de lucru între reprezentanţii Episcopiei şi ai Arhiepiscopiei Aradului, în vederea semnării actelor unui proiect transfrontalier european privind turismul religios, care urmează să fie înaintat în comun de cele două eparhii. Proiectul a fost înaintat până la termenul de 31 ianuarie 2012. Dacă proiectul va fi desemnat câştigător, acesta ar cuprinde continuarea restaurării Catedralei Episcopale din Jula şi amenajarea unui parc tradiţional românesc în apropierea Catedralei, amenajarea unui Centru comunitar ecumenic în parcul de lângă biserica ortodoxă Micălaca Veche II din Arad, iar la Otlaca-Pustă (care este şi partener de proiect) se va restaura casa parohială, se va realiza un muzeu românesc pentru turişti şi se va construi un paraclis din lemn în stil maramureşean, în aceeaşi localitate.
A.B.

3 feb. 2012

Noua lege a învăţământului public din Ungaria – pe înţelesul tuturor - - - Şcoală românească, încotro?

Pe 20 decembrie 2011, Parlamentul din Budapesta a votat o nouă lege a învăţământului public. Aceasta prevede, printre altele, că toate instituţiile de învăţământ din Ungaria vor ajunge din nou în custodia statului. Care va fi soarta şcolilor de naţionalitate? Ce se va schimba prin preluarea de către stat a acestor instituţii? Cine va alege directorul? La mijlocul lunii ianuarie, Primăria din Micherechi a organizat un forum pe această temă.

„Consider un succes absolut că am scris în limba mea maternă”

De la 1 februarie 2012, colega noastră Rita Pătcaş nu va mai lucra la redacţia revistei noastre. De obicei, plecarea sau sosirea unui jurnalist dintr-o sau într-o redacţie nu este o ştire de ziar. În redacţiile de la ziarele mari, jurnaliştii vin şi pleacă, rareori se întâmplă ca cineva să lucreze mai mulţi ani sau mai multe decenii la acelaşi ziar, acelaşi post de tv sau radio. La noi, la naţionalităţi, acesta însă nu este un lucru neobişnuit. Şi asta pentru că sunt puţini intelectuali în comunitatea noastră care se dedică zi de zi scrisului în limba română. Să fii jurnalist român în afara României nu întotdeauna este un lucru uşor, dar poate tocmai pentru că provocarea este mai mare, o facem cu mai mult drag. Acum în scaunul intervievatului este aşezată jurnalista Rita Pătcaş, care ne va vorbi despre bucuriile şi nereuşitele, succesele şi insuccesele din ultimii zece ani.

„Strângeri de mâini” 2012 - Arad şi Jula au multe proiecte comune

Ediţia a 17-a a tradiţionalei manifestări „Strângeri de mâini” Jula–Arad s-a desfăşurat vineri, 27 ianuarie, la primăria oraşului bichişean, la eveniment participând reprezentanţi ai administraţiilor locale din cele două oraşe, consilieri locali, oameni de cultură, reprezentanţi ai societăţii civile, etc. Şedinţa festivă a fost deschisă de primarii celor două localităţi înfrăţite, Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula şi Gheorghe Falcă, primarul municipiului Arad, care au remarcat în alocuţiunile lor colaborarea fructuoasă dintre cele două localităţi, inclusiv în plan social şi economic.

ORTODOXIA: Şedinţe de lucru anuale la Episcopia din Jula

Vineri, 27 ianuarie, sub preşedinţia Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, la sediul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria s-a desfăşurat şedinţa anuală de lucru a Consiliului Eparhial al Episcopiei, iar cu o zi mai târziu, pe 28 ianuarie, a avut loc şedinţa de lucru anuală a Adunării Eparhiale. În ambele zile, întâlnirile de lucru au fost precedate de săvârşirea, în Catedrala din Jula, a Sfintei Liturghii Arhiereşti.

ORTODOXIA: Slujire arhierească la Bătania

În Duminica a 17-a după Rusalii, a Femeii Cananeience, PS Părinte Episcop Siluan a slujit în mijlocul credincioşilor din Bătania, săvârşind Sfânta Liturghie Arhierească în biserica ortodoxă românească din această localitate, în fruntea unui sobor din care a făcut parte preotul paroh Ilie Ciocan şi alţi clerici. În cuvântul de învăţătură, rostit după Sfânta Liturghie, PS Siluan a tâlcuit înţelesurile adânci ale pericopei evanghelice din această duminică a 17-a după Rusalii, subliniind, printre altele, că: „Femeia cananeancă, care avea o fiică posedată de un duh rău, este, pentru noi, model de credinţă, răbdare, smerenie şi rugăciune. Învăţăm de la ea că pentru a ni se împlini cererile noastre adresate către Dumnezeu este nevoie să străduim în rugăciune”.
A.B.

ISUS SALVATORUL: Săptămână de rugăciune ecumenică la Biserica Baptistă din Chitighaz

La începutul fiecărui an, la Chitighaz are loc o săptămână de rugăciune ecumenică, la care participă creştinii de la confesiunile din localitate. În acest an, serviciile speciale s-au desfăşurat chiar în prima săptămână a anului 2012. Despre importanţa rugăciunii şi a întâlnirilor ecumenice am stat de vorbă cu pastorul Bisericii Baptiste, Csaba Borzási.

Şi la Arad se dansează dansurile din Micherechi

Am avut bucuria să fac cunoştinţă recent cu câţiva tineri de la Şcoala de dans popular din Arad şi inspectorul lor Viorel Nistor, care m-a invitat la repetiţia de dansuri populare pentru a-mi arăta cum dansează ei dansurile populare din satul meu natal, Micherechi.
După cum m-a informat domnul Nistor, la Şcoala de dans popular se dansează fragmente din dansurile micherechene încă din anul 1978. Viorel Nistor a fost pentru prima dată la Micherechi în anul1973, fiind invitat de Petru Szilágyi.

Premii pentru profesorii Catedrei de Română de la Seghedin

Prilejuit de aniversarea naşterii scriitorului Ioan Slavici (Şiria, 18 ianuarie 1848), pe 27 ianuarie, la sediul Consulatului General al României de la Seghedin a avut loc un eveniment organizat în colaborare cu Catedra de Română a Universităţii din Seghedin şi cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad.
În ultimii şapte ani, Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” a hotărât acordarea unor premii pentru acele persoane care contribuie în mod deosebit la dezvoltarea literaturii române. Pentru început, aceste premii au fost acordate studenţilor şi, în general, tinerilor care au debutat în literatură, mai târziu valoarea acestor distincţii devenind tot mai ridicată, în anii precedenţi prestigiosul premiu fiind acordat unor personalităţi ca fostul preşedinte al Academiei Române, Eugen Simion, şi fiului cunoscutului om de literatură Tudor Arghezi, Baruţu Arghezi.

Balul dedicat promoţiei 2008/2012 de la Liceul „Bălcescu” - Panglica – simbolul trecerii de la copilărie la maturitate

E frumos, e prea frumos la tine-n suflet/ E târziu, e prea târziu la mine-n gând/Împărtăşim, împărtăşim aceeaşi soartă/Dar nu se ştie, nu se ştie, până când…?
Versurile folkistului Nicu Alifantis au răsunat din difuzoare, invitând oaspeţii la balul acordării panglicii în sala festivă a Centrului Cultural Român din Jula.
Cei 46 de absolvenţi ai Liceului „Nicolae Bălcescu” au fost sărbătoriţi pe 28 ianuarie, la evenimentul ce simbolizează trecerea de la copilărie la maturitate. Elevii celor două clase 12 ale promoţiei 2008/2012 şi-au invitat familiile şi prietenii pentru a urmări programul de un înalt nivel, la reuşita căruia şi-a pus toată silinţa fiecare dintre elevi.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...