27 iun. 2012

Editorial: Ca musca-n zăr

Exact aşa a picat aici vinerea trecută o delegaţie de politicieni români, care habar nu aveau unde au venit şi nici cine sunt cei pe care îi vor întâlni aici. Delegaţia PSD Diaspora, condusă de deputatul Cristian Rizea, a venit la Jula şi la Micherechi pentru a înfiinţa „filiala PSD Ungaria”. Comunicatul PSD remis de Agerpres anunţă că şedinţa de înfiinţare va avea loc la Micherechi, care este „singura localitate cu populaţie majoritar românească din Ungaria, iar Casa de Cultură Gheorghe Dulău este singura instituţie culturală în limba română din Ungaria” (sic!). Aici ne-am dat deja seama cât de pregătiţi vin (şi) aceşti politicieni români. Habar nu aveau unde vin, cu cine se vor întâlni, şi-au cunoscut doar propriul interes: vroiau o filială şi în Ungaria.

Subvenţii pentru proiectele româneşti

Fondul „Wekerle Sándor” din cadrul Ministerului Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria a publicat recent lista proiectelor câştigătoare pentru cele 13 naţionalităţi din ţară. În cazul românilor din Ungaria proiectele câştigătoare sunt următoarele:

Cursuri de perfecţionare în ţara mamă pentru cadre didactice de naţionalitate
– Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria – Curs de perfecţionare metodologică de limba română – 1.050.000 forinţi
– Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria – Curs de perfecţionare pentru profesorii de limba română şi alte specializări – 1.301.000 forinţi

Tabără internaţională de creaţie la Chitighaz


Asociaţia „Şcoala Liberă de Arte Plastice a judeţului Bichiş” organizează, în perioada 2–13 iulie, cea de-a 32-a ediţie a Taberei internaţionale de creaţie, ce se va desfăşura în localitatea Chitighaz, ne-a informat coordonatorul taberei Valeria Megyeri Hargittai. Evenimentul se organizează de mai bine de trei decenii în această localitate şi în fiecare an participă foarte mulţi creatori din România. Deschiderea evenimentului va avea loc luni, 2 iulie, în atelierele de creaţie ale Şcolii profesionale „Harruckern János” din parcul Castelului Almásy din Chitighaz.
A.B.

Sărbătoare de suflet la Capela Ortodoxă Română din Budapesta

Biserica Ortodoxă sărbătoreşte în 24 iunie Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, cunoscută în tradiţia populară românească şi sub numele de „Sânzienele” sau „Drăgaica”. Capela Ortodoxă Română care funcţionează de 112 ani în inima Budapestei îşi sărbătoreşte în fiecare an hramul în această zi de sărbătoare. Duminică, 24 iunie, Sfânta Liturghie Arhierească a fost oficiată de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria înconjurat de un sobor de preoţi format din părintele paroh Marius Maghiaru, părintele protosinghel David Pop, Superiorul Aşezământului Monahal „Sfântul Vasile cel Mare”, părintele paroh Sorin Mititeanu de la Parohia Vadu Crişului, din Episcopia Oradiei, părintele Tatárka Krisztián din cadrul Episcopiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria şi arhidiaconul Claudiu, de la Catedrala Episcopală din Jula. Răspunsurile liturgice au fost date de corul Parohiei din Vadu Crişului care a sosit la Budapesta prin strădania Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române din Oradea şi cu sprijinul doamnei Lucia Varga, deputat în Comisia pentru administraţie publică, amenajarea teritoriului şi echilibru ecologic din Parlamentul României.

O poezie pentru românii din Ungaria

Pe 17 iunie, în Duminica Sfinţilor Români, la Otlaca-Pustă a avut loc cea de-a şaptea ediţie a Zilei românilor, organizată de Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi”, eveniment la care a fost sfinţită şi o Troiţă de lemn în stil maramureşean, aşezată la intrarea în localitate. Troiţa de lemn a fost dăruită Parohiei din Otlaca-Pustă de către Primăria comunei Petrova, din Maramureş, localitate înfrăţită cu Otlaca, care a fost reprezentată la acest eveniment de către domnul Ion Petrovai, primarul localităţii, profesorul Ion Petrovai (numai numele sunt identice, nu şi persoanele) şi o delegaţie din care au făcut parte mai mulţi tineri îmbrăcaţi în costume populare maramureşene. La sfinţirea troiţei, oaspeţii din Petrova au venit şi cu o poezie pentru românii din Ungaria, scrisă de prof. univ. dr. Ion Petrovai, poet, iniţiator şi preşedinte executiv al Fundaţiei „Profesor universitar doctor Gheorghe Bilascu” din Petrova şi îndrumător în diverse cenacluri literare.

Dansatorii din Micherechi la Târgul de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel, la Bucureşti

Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” organizează în perioada 29 iunie–1 iulie Târgul de Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. În calendarul popular, ziua de 29 iunie, sărbătoarea Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel sau Sânpetru marchează miezul verii agrare şi perioada secerişului. În tradiţia populară, Sânpetru apare fie ca personaj pământean, fie ca divinitate celestă.
Ca pământean se ocupă cu agricultura, creşterea animalelor şi pescuitul iar ca sfânt, Dumnezeu îi încredinţează porţile şi cheile Raiului, unde împarte hrană animalelor sălbatice, fierbe grindina pentru a o mărunţi prin topire şi a deveni mai puţin periculoasă. Timp de trei zile, Muzeul Satului va fi gazda grupurilor şi ansamblurilor folclorice româneşti, dar şi a etniilor conlocuitoare. Aleile muzeului se vor umple de ritmurile sârbelor şi al horelor tradiţionale, de mirosul cozonacilor şi al poalelor în brâu, al plăcintelor cu brânză sau al turtei dulci.
Programul va cuprinde datini şi obiceiuri specifice sărbătorii Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel, lansări de carte şi CD-uri, muzică veche şi medievală, folclor autentic românesc, crâmpeie din istoria Bucureştilor cu Teatrul Masca dar şi o expoziţie a sportului naţional românesc, oina. Curţile caselor vor fi primitoare atât cu meşterii ce vor demonstra doritorilor câteva secrete ale meşteşugurilor ce i-au consacrat, cât şi cu vizitatorii ce le vor călca pragul.
De asemenea, vizitatorii vor putea să se prindă în horă alături de ansamblurile româneşti, dar şi ucrainene, albaneze, evreieşti şi greceşti, acompaniate de ritmurile muzicii specifice fiecărei ţări.
Prezenţa Ansamblului de păstrare a tradiţiilor „Gheorghe Nistor” din Micherechi la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” se înscrie în programul Românii de pretutindeni, prin care sunt aduşi în faţa publicului reprezentanţii comunităţilor româneşti din afara ţării.

Ştiri pe scurt…

Macău
Autoguvernarea Românească din Macău a ţinut vineri, 22 iunie, o şedinţă extraordinară, având pe ordinea de zi dezbaterea organizării unei tabere de vară, la Macău, unde se vor putea înscrie 50 de copii din judeţul Ciongrad. Fondurile pentru tabără au fost câştigate prin concurs de la Fondul Wekerle. Totodată, membrii autoguvernării au hotărât să sprijine autoguvernarea elevilor din Macău în întreţinerea unor relaţii de colaborare cu Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad.

Jula
Membrii corului „Pro Musica” din Jula au făcut o excursie pe 23 iunie, la Arad, unde au fost aşteptaţi de fostul dirijor al corului julan, prof. Gheorghe Flueraş şi de coriştii din Arad. Obiectivele turistice vizitate au fost Mănăstirea Hodoş-Bodrog, cea mai veche aşezare monastică din România, cu viaţă monahală neîntreruptă, Catedrala nouă din Arad şi Mănăstirea Gai.

Micherechi
Pe parcursul lunii iulie, 2–20 iulie, pentru elevii şcolii generale din Micherechi se organizează tabără de creaţie. Cadrele didactice îi aşteaptă pe copii la tabără cu diferite activităţi, concursuri. La organizarea taberei a contribuit primăria localităţii Micherechi, care dispune de fonduri câştigate printr-un proiect, pentru alimentaţia de vară a elevilor participanţi la tabăra de vară, care se va desfăşura pe parcursul a trei săptămâni.

Jula
În data de 5 iulie încep lucrările de restaurare la exteriorul Bisericii „Sfânta Parascheva” de la Jula – Oraşul Mic Românesc. Se va tencui şi vopsi biserica în exterior şi se va face şi o mică parcare în spatele bisericii. Părintele paroh Petru Puşcaş ne-a informat că actualmente se lucrează şi la o fântână arteziană în parcul bisericii. Pentru aceste lucrări, parohia dispune de sprijin financiar de la Secretariatul de Stat pentru Culte de la Bucureşti şi de la sponsori.

A apărut ediţia de vară a revistei „Păpăruga”!

Vacanţa de vară a adus mare bucurie pentru elevii şcolii generale din Micherechi. În cadrul serbării de sfârşit de an şcolar din 25 iunie, directoarea şcolii Ana Rocsin Sárközi a anunţat apariţia ediţiei de vară a revistei şcolarilor din Micherechi, „Păpăruga”. Primele pagini relatează în text şi imagini despre serbarea de adio din 15 iunie, cel mai important eveniment din viaţa celor 26 de absolvenţi ai promoţiei 2004/2012. În articolul cu titlul „Copii din Bucureşti în vizită la Micherechi”, semnat de Andra Pascu, eleva în clasa a VI-a a şcolii generale nr. 117 din Bucureşti îşi împărtăşeşte impresiile trăite de grupul şcolarilor din Bucureşti în cadrul vizitei la şcoala din Micherechi. Absolventele şcolii generale Lidia Somogyi şi Ana Bodnár descriu fiinţa cea mai iubită şi îndrăgită de pe pământ, mama, după care citim o relatare despre marşul organizat pe 1 iunie pentru toţi copiii din Micherechi şi din întreaga lume, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului. Revista şcolarilor din Micherechi mai conţine şi un montaj despre cum se îmbracă, ce poartă elevii din şcoala din Micherechi, dar nici de această dată nu lipsesc scrierile distractive şi educative.
A.C.

Copii din Bucureşti în vizită la Micherechi - „Am realizat că nu suntem diferiţi unii de alţii”

Pe 16 iunie, un grup de elevi de la Şcoala cu clasele I–VIII nr. 117 din Bucureşti s-a aflat la şcoala generală din Micherechi. Cele două şcoli au încheiat un act de colaborare încă în toamna anului trecut, în cadrul proiectului „Conexiuni transfrontaliere româneşti. Contacte cu elevii români din comunităţile istorice româneşti din jurul României (Ungaria)”.
După întoarcerea în capitala României, Andra Pascu, elevă în clasa a VI-a C (îndrumător prof. Maria Băran) şi Ema Aniţei, elevă în clasa a VII-a A (Prof. coordonator: Ana Delescu) de la şcoala generală nr. 117 din Bucureşti ne-au trimis impresiile lor despre întâlnirea cu elevii şi profesorii de la şcoala din Micherechi.

Elevii de la orele de religie în excursie

În ziua de 23 iunie, un grup de 20 de elevi care participă la orele de religie ortodoxă la şcoala generală din Micherechi a participat la o excursie la Vésztő-Mágor. Ideea organizării excursiei s-a născut încă în anul trecut, cu scopul de a petrece a zi împreună cu joacă în aer liber, înainte de vacanţa de vară. Elevii au fost însoţiţi de pr. Visarion Tuderici, Secretar Eparhial la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, coordonatorul orelor de religie, preotul paroh Ioan Bun, profesoara Maria Boca Cozma, şi însufleţitul îndrumător al copiilor, Robert Ruja. Locul destinat din judeţul Bichiş în Parcul Naţional Criş-Mureş, cu o suprafaţă de zeci de hectare, le-a oferit copiilor noştri o relaxare şi o zi plină cu aventuri. 
Înainte de prânz, elevii au avut posibilitatea să viziteze Centrul Expoziţional de Istorie, pe văile pitoreşti fetele au împletit cunune din flori de Sânzâiene, au trecut pe la Casa etnografică, au admirat fauna şi flora zonei ocrotite dar au văzut şi animalele sălbatice mici şi mari (bivolul, vaca cenuşie, şamd). În timp ce elevii au cutreierat prin pădurile din „pustă”, părinţii însoţitori le-au pregătit o tocăniţă de cartofi la ceaun, pe care au servit-o împreună după rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”. Grupul de elevi de la orele de religie s-a bucurat de această zi petrecută în aer liber mai ales pentru că şi vremea a fost frumoasă.
La organizarea excursiei a contribuit benevol Adunarea „Oastea Domnului” din Micherechi cu o sumă de 40.000 de forinţi, Primăria Micherechi, întreprinzătorul Bondár Attila şi Magazinul lui Mihai Nistor din Micherechi.
A.C.

Oaspeţi la Catedră - Etnograful Camelia Burghele, de la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău

Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a avut ca oaspete luna aceasta un etnograf român de prestigiu, pe care vă invit să-l cunoaşteţi printr-un scurt interviu. Camelia Burghele lucrează la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă din Zalău ca etnograf şi este doctor în etnologie, într-un domeniu fascinant al culturii tradiţionale: magia populară terapeutică. Are publicate şapte volume de studii, cele mai multe pornind de la subiecte ce ţin de ritualurile magice sau sunt centrate pe cultura populară din satele Sălajului. Desfăşoară numerose cercetări de teren şi participă, cu rezultatele acestor cercetări, la diferite congrese şi întâlniri ale etnologilor români şi străini.

Ce ştim despre fericire (II)

Cum spuneam într-un număr anterior (Vis ferice de iubire. Ce ştim despre fericire), cuvintele mai vechi, ferice, a ferici, şi cele uzuale până astăzi, fericit, fericire, au toate, un temei latinesc, anume cuvântul felix, pe care îl reţinem din sintagmele terra felix şi Dacia felix, ultima fiind denumirea acordată de împăratul Traianus provinciei romane de curând cucerite, sintagmele fiind traduse „pământ fericit”, respective „Dacia fericită”. Că lucrurile nu stau întocmai aşa, în ce priveşte traducerea, voi încerca să lămuresc în cele de mai jos, făcând apel la etimologie.

Vacanţă cu Liviu Rebreanu

Am scris câteva articole despre anii petrecuţi de Liviu Rebreanu în Ungaria, începând cu Şcoala Militară de la Şopron, urmată de Academia Ludoviceum din Budapesta şi apoi de repartiţia ca ofiţer la regimentul din Gyula.
Acum suntem în plină vară, pentru mulţi dintre noi urmează vacanţa, aşa că m-am gândit să vă provoc la o excursie în România pentru a cunoaşte meleagurile natale ale romancierului.

Locuri şi oameni din Ungaria şi Transilvania în descrierile lui John Paget din prima jumătate a secolului al 19-lea (partea a II-a)

Continuându-şi drumul în caleaşca viitoarei sale soţii, John Paget ajunsese la ruinele ce aminteau de gloria Imperiului Roman pe tărâm dacic. La Grădişte (azi satul Sarmisegetuza, judeţul Hunedoara), Paget descrie aşezarea ca „un sat valah într-o stare jalnică” (a miserable wallack village) dându-l drept exemplu pentru degradarea românilor de la ceea ce ei ar fi fost în antichitate la starea lor din zilele sale.
În reflecţiile sale asupra însemnătăţii locului de la Sarmisegetusa, Paget greşeşte atunci când identifică cetatea de la Sarmisegetusa Ulpia Trajana cu cetatea lui Decebal, numită Sarmisegetusa Regia şi care se afla la câţiva kilometri depărtare pe un vârf de munte. La fel greşeşte şi în privinţa toponimului „Grădişte” care, considera Paget, ar proveni din latinescul „gradus” adică „gradat”, „în scări”, aşa cum i se păru lui că ar fi fost construită cetatea.

Jurnal de călătorie prin Munţii Apuseni

Un grup de prieteni de la Săcal, 22 la număr, am pornit în zorii zilei de 16 iunie, într-o excursie în Munţii Apuseni. Prima oprire a fost la Groapa Ruginoasă, unde după un urcuş anevoios, timp de o oră pe stâncă şi poteci înguste, am ajuns la splendidul peisaj al zonei, oferit de Gropa Ruginoasă, o ravenă uriaşă, cu rupturi ruginii în munte. Cărarea până aici şerpuieşte când pe lângă un pârău, când prin apa repezită, când printre bolovanii proptiţi de mii de ani printre brazii falnici. Fără antrenament pe munte, am obosit repede, dar nu ne-am dat aşa de uşor bătuţi.

22 iun. 2012

Dragoş Ţigău, noul consul din Jula: „Uşa consulatului este deschisă pentru oricine…”

– De aproape două săptămâni avem la Jula un nou consul, în persoana domnului Dragoş Ţigău. După plecarea domnului Călin Cămărăşan, aţi ocupat această funcţie, dar nu aţi venit de la Bucureşti, cum se întâmplă de obicei, ci de la Budapesta. Cum s-a întâmplat această schimbare?
– Eu aş putea spune că toată această schimbare, tranziţie, s-a desfăşurat în mod normal şi poate că este mai bine că s-a întâmplat aşa. Eu oricum trebuia să-mi termin misiunea la Ambasada României din Budapesta şi consider că e de bun augur că la Jula a venit un om care este la curent cu ceea ce se întâmplă în Ungaria şi are cunoştinţele necesare la problemele şi necesităţile cu care se confruntă comunitatea românească din Ungaria.

„Singurul punct în Timoc, care i-a unit pe toţi, este Biserica” - Interviu cu pr. Boian Alexandrovici din Valea Timocului, protopop al Protopopiatului Daciei Ripensis din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române a Daciei Felix pentru românii din Serbia

Săptămâna trecută, de sărbătoarea hramului, Biserica Ortodoxă Română din Cenadul Unguresc l-a avut ca invitat, printre alţii, pe Părintele Protopop Boian Alexandrovici din Valea Timocului. În urmă cu nouă ani, sacrificându-şi tinereţea şi riscându-şi libertatea, părintele Boian a început să construiască prima biserică din Valea Timocului – Serbia, în care să se slujească în limba română. Fapta părintelui Boian Alexandrovici şi reacţia autorităţilor sârbe s-au aflat mult timp în centrul atenţiei presei internaţionale. Arestări, procese, suspendări, ameninţări au fost doar câteva momente din viaţa părintelui. Pe drept cuvânt i se mai spune părintelui, că ar fi un „haiduc al credinţei” din Valea Timocului.

Absolvenţii şi premiaţii şcolilor noastre generale

La sfârşitul săptămânii trecute, în şcolile generale româneşti din Ungaria clopoţelul a sunat pentru ultima oară. Pe 15 iunie s-a încheiat anul şcolar 2011/2012. În zilele de 15−16 iunie s-au desfăşurat serbările de bun rămas ale elevilor de clasa a opta de la şcolile generale din Aletea, Apateu, Bătania, Bedeu, Cenadul Unguresc, Chitighaz, Jula, Micherechi şi Săcal. În cadrul acestor serbări, conducerea şcolii apreciază munca acelor elevi, care au obţinut merite deosebite la învăţătură.
La sfârşitul anului şcolar 2011/2012 am contactat instituţiile de învăţământ amintite mai sus, pentru a afla numărul premiaţilor de clasa a opta şi a absolvenţilor de la aceste şcoli bilingve sau unde limba română se învaţă ca obiect de studiu.

Excursia şcolarilor din Bucureşti la Jula şi Micherechi


Un grup de 50 de persoane, compus din elevi şi profesori ai şcolii generale nr. 117 din Bucureşti au făcut o vizită în ziua de 16 iunie la comunitatea românească din Ungaria. Înainte de masă, excursioniştii au vizitat oraşul Jula, iar după amiază au poposit câteva ore la Micherechi, alături de elevi şi profesori ai şcolii româneşti de acolo, cu care instituţia din capitala României a încheiat un parteneriat încă în toamna anului trecut. Cu amănunte despre a doua întâlnire a celor două şcoli vom reveni cu amănunte în numărul următor.

„Fanfara din Tinca reprezintă pentru mine o mândrie” - Interviu cu Gheorghe Moţ din Chitighaz, dirijorul fanfarei din Tinca

Dragostea pentru Dumnezeu nu cunoaşte noţiunea de „departe” când este vorba de vizita fraţilor români de peste hotare. Un grup format din aproape cincizeci de copii, tineri şi adulţi din Biserica Baptistă din Tinca au adus bucurie şi dragoste prin cântecele lor, membrilor Bisericii Baptiste din Micherechi, în ziua de duminică, 10 iunie.

Ştiri pe scurt…

Jula
Autoguvernarea Românească din Jula a ţinut joia trecută, pe 14 iunie, o şedinţă extraordinară având un singur punct pe ordinea de zi: dezbaterea şi decizia asupra dosarului înaintat pentru ocuparea postului de director al Liceului, Şcolii generale şi Căminului de elevi „N. Bălcescu” din Jula. Până la termenul stabilit din 17 mai, pentru acest post a fost înaintat un singur dosar, cel al actualului director, Maria Gurzău Czeglédi. Consiliul părinţilor şi corpul didactic al şcolii şi-au declarat deja susţinerea, acum sosind rândul Autoguvernării Româneşti din Jula, care a votat în unanimitate susţinerea candidatului. Decizia finală pentru postul de director al Liceului „Bălcescu” va fi luată de către Consiliul Local al oraşului Jula în şedinţa din 28 iunie.

Apateu
În biserica ortodoxă română din Apateu, la sfârşitul lunii iunie, încep lucrările de restaurare a picturii în zonele unde aceasta a fost afectată de scoaterea igrasiei din pereţi. Fondurile necesare lucrărilor sunt asigurate de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni de la Bucureşti şi de Parohia din Apateu.

Micherechi
Sâmbătă, 23 iunie, un grup de copii de la şcoala generală din Micherechi, care participă la orele de religie ortodoxă, vor face o excursie la Vésztő, cu profesorul lor de religie, ieromonahul Visarion Tuderici. Copiii vor fi însoţit în excursie şi de un grup de părinţi, profesori şi tineri din Micherechi.

Întâlnirea fraţilor de aceeaşi credinţă şi neam la Otlaca-Pustă

Cei care de acum înainte se vor duce la Otlaca-Pustă vor fi întâmpinaţi, la intrarea în localitate, de o troiţă de lemn, donaţie a Primăriei din Petrova. Reprezentanţii acestei comune din Maramureş, România, în frunte cu primarul Ioan Petrovai, au participat duminică, 17 iunie, la cea de-a IV-a ediţie a Zilei Românilor din Otlaca-Pustă, eveniment organizat de Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi”.

Ziua Copilului, cu muzică şi concursuri la Chitighaz

Căminul cultural „Táncsics Mihály” din Chitighaz a organizat, pe 8 iunie, o serie de activităţi dedicate Zilei Internaţionale a Copilului. Pentru ca această zi să fie aducătoare de zâmbet pe feţele copiilor, organizatorii au consacrat-o bucuriei şi creativităţii. Pe scena în aer liber din faţa căminului cultural au avut loc mai multe concursuri, la care au participat copiii de la grădiniţă şi de la şcolile generale, pe asfaltul din faţa bibliotecii a avut loc un concurs de desen, şamd. Copilăria de poveste a fost evocată şi prin câteva momente artistice, care au pus în valoare talentul grupului de cântec „Virtuozii”, alcătuit din elevele Daniela Sztrein şi Liliana Daniel, interpretând la chitară cântece în limbile română, engleză şi maghiară.
A.C.

23 iunie, ultima zi de examen de bacalaureat

Începând de luni, 18 iunie, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula s-au desfăşurat examenele orale de bacalaureat. În zilele de 18−20 iunie comisia de examinare 12/A a verificat cunoştinţele elevilor din clasa a XII/A, clasa a XI, a elevilor-oaspeţi şi a elevilor din clasa a X/A şi X/B, care şi-au dat examenul de bacalaureat mai repede. Preşedinta comisiei de examinare „12/A” a fost doamna dr. Elena Ruja Radici. Rezultatele probei orale ale elevilor examinaţi de comisia 12/A au fost afişate joi, 21 iunie. În perioada 22−23 iunie comisia de examinare „12/B” a verificat cunoştinţele a 28 de elevi, preşedinta comisiei fiind dr. Varró Zsuzsanna.
A.C.

18 iun. 2012

O voce deosebită în biserica ortodoxă din Micherechi: Costel Busuioc

Biserica ortodoxă şi Adunarea Oastea Domnului din Micherechi a avut la sfârşitul săptămânii trecute un oaspete de seamă: pe renumitul tenor român Costel Busuioc. Până la descoperirea lui în cadrul concursului de talente, „Hijos de Babel” (fiii lui Babel) din Spania, nimeni nu ştia în România cine este Costel Busuioc. De atunci, el a dat mai multe concerte, a editat CD-uri de muzică clasică, muzică religioasă şi colinde. „Cu ocazia vizitelor noastre la parohia din Caransebeş, la părintele Marian Mărcuş, l-am întâlnit pentru prima dată pe fratele Costel. Ne-a cucerit cu vocea lui încă de pe atunci. Mi-am dorit foarte mult să-l poată vedea odată şi credincioşii din Micherechi”, ne-a spus doamna Aurica Gurzău, membră în Oastea Domnului din Micherechi, organizatoarea evenimentului.

Noul consul de Jula a vizitat „Foaia”

Noul consul gerant interimar de la Consulatul General al României la Jula, domnul Dragoş Ţigău, a făcut una dintre primele vizite de prezentare în noua sa calitate la redacţia revistei „Foaia românească”. La doar câteva zile de la ocuparea noului său post, după plecarea în România a fostului consul general Călin Cămărăşan, consulul Dragoş Ţigău a vizitat sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi redacţia săptămânalului „Foaia românească” în dimineaţa zilei de luni, 11 iunie.
După o scurtă prezentare a redacţiei şi a revistei pe care domnia sa o cunoaşte deja, Dragoş Ţigău ne-a povestit despre viaţa şi cariera lui de diplomat. Matematician de profesie, a ajuns să lucreze în Ministerul Afacerilor Externe acum 20 de ani. După misiuni în Marea Britanie şi Canada, din 2008 este ministru consilier la Ambasada României de la Budapesta. A preluat conducerea Consulatului General al României la Jula la începutul lunii iunie. Noul consul şi-a propus ca încă din primele zile ale activităţii sale să viziteze toate instituţiile româneşti din judeţele Bichiş şi Bihor, să stea de vorbă cu reprezentanţii acestora şi să cunoască realităţile, problemele la faţa locului. (În numărul următor al Foii vom publica un interviu cu noul consul Dragoş Ţigău din Jula.)
E.Ş.

Ioan Cohan (1919–2012)

Zilele trecute a plecat dintre noi unul dintre cei mai bătrâni români din Jula, descendent al unei vechi familii româneşti din Vareu (Gyulavári), unul dintre ultimii croitori de modă veche. Ioan Cohan, fratele renumitului pictor Gheorghe Cohan, a murit în ziua de 2 iunie, la vârsta de 92 de ani. Îşi doarme somnul de veci în cimitirul din Oraşul Mare Românesc din Jula.
Ioan Cohan s-a născut pe 15 octombrie 1919, din părinţi ortodocşi români din Jula. Familia mamei se numea Voniga, aceasta fiind rudă apropiată a preotului ortodox David Voniga, fondatorul revistei „Lumina”. Bunicul din partea tatălui, care se numea tot Ioan Cohan, a fost un foarte bun tâmplar şi s-a mândrit toată viaţa că a făcut parte din echipa care a lucrat la construirea acoperişului Parlamentului de la Budapesta. Toţi bărbaţii din familia Cohan au fost foarte buni meseriaşi, tâmplari, zidari sau fierari (aşa cum era şi tatăl lui Ioan Cohan). Astfel a ajuns şi Ioan Cohan să-şi aleagă o meserie pe care a practicat-o până în ultimele zile ale vieţii. „Croitorul domnesc”, îi mai ziceau în oraş lui Ioan Cohan, pentru că veneau la el clienţi, „domni”, şi din ţări străine. După mai bine de şapte decenii de activitate, „croitorul domnesc” a lăsat în această lume acul şi aţa, simbolurile unui meşteşug în care s-a străduit să fie desăvârşit şi ale unei vieţi trăite frumos.
Dumnezeu să-l ierte şi să-l odihnească în pace!

ORTODOXIA: Preoţi români din trei ţări la serbarea din Cenadul Unguresc

Sâmbătă, 9 iunie, pentru Biserica Ortodoxă Românească cu hramul „Înălţarea Domnului” din Cenadul Unguresc, a fost un nou prilej de sărbătoare. Credincioşii români din această parohie, dar şi din alte părţi, de la Seghedin, Jula, Micherechi, Csanádpalota, Macău, etc., au participat la Sfânta Liturghie Arhierească, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, împreună cu Preasfinţitul Părinte Episcop Lucian al Caransebeşului, care a răspuns invitaţiei de a fi din nou prezent în mijlocul comunităţii ortodoxe româneşti din Ungaria, pentru a contribui în acest fel la încurajarea şi întărirea duhovnicească a acestei comunităţi. Alături de cei doi ierarhi a slujit un sobor de preoţi şi diaconi din cele două Eparhii, dar şi din cadrul Episcopiei „Dacia Felix”, între care s-a numărat şi părintele Boian Alexandrovici, Protopop de Dacia Ripensis în Episcopia Dacia Felix. Părintele Boian este un neobosit apologet al graiului şi tradiţiilor româneşti din Valea Timocului şi ctitor al primei biserici româneşti în Serbia de Nord-Est, la Mălainiţa. El a şi fost condamnat pentru curajul de a zidi un asemenea lăcaş de cult pentru cei peste 300.000 de români din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării. (Despre misiunea sa în Valea Timocului vom publica un interviu cu părintele Boian în numărul următor.)

Ştiri pe scurt…

Micherechi
Recent au fost schimbate ferestrele la biserica ortodoxă din Micherechi. Preotul paroh Ioan Bun ne-a informat că pentru înlocuirea geamurilor s-a primit o parte din fonduri din Bucureşti, de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, iar ca să fie schimbate toate cele 13 ferestre, a fost nevoie şi de o completare din fondul propriu al bisericii ortodoxe. Preotul paroh ne-a mai spus că în viitor vor fi schimbate şi ferestrele de la clopotniţă, care sunt într-o stare degradată.

Chitighaz
Asociaţia Culturală a Românilor din Chitighaz organizează în perioada 29–30 iunie şi 1 iulie un pelerinaj la Jupâneşti. Pelerinii vor lua parte la o slujbă ortodoxă în Catedrala din Hunedoara şi vor vizita trei mănăstiri din zona Făgetului.

Jupâneşti
Instructorul de dansuri populare de la şcolile din Bihor şi preşedintele Asociaţiei Culturale a Românilor din Chitighaz, Gheorghe Gros, organizează o tabără de dansuri populare la Jupâneşti, în România. Instructorul ne-a informat că tabăra se va desfăşura în perioada 4–11 iulie cu participarea a 40 de elevi de la cercurile de dansuri ale şcolilor din Bihor, unde limba română se predă ca obiect de studiu.

Seghedin
Filiala Seghedin a ICR Budapesta a iniţiat un nou proiect cu filme româneşti la cinematograful de artă Cinema Grand Café din Seghedin (str. Deák Ferenc nr 18, et. II) sub genericul „Film românesc la ora 5”. Astfel, miercuri, 26 iunie, de la ora 17.00, Institutul Cultural Român din Seghedin difuzează filmul românesc „Un bulgăre de humă” (1989 – genul dramă). Filmul evocă personalitatea lui Ion Creangă, concentrându-se în principal pe perioada prieteniei cu Mihai Eminescu. În rolurile principale: Dorel Vişan, Adrian Pintea, Tudorel Filimon, Maria Ploae, Marcel Iureş.

Festivalul „Periniţa”, la cea de-a XX-a ediţie

Centrul Cultural Românesc din Jula a găzduit sâmbătă, 8 iunie, festivalul folcloric de dans şi cântec popular românesc. Ediţia a XX-a a „Periniţei” a fost deschisă de către Tiberiu Iuhas, şeful Oficiului Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. După cuvintele de bun venit, programul a continuat cu evoluţia pe scenă a grupurilor de dansuri populare de la şcolile în care se predă limba română în Ungaria. La întâlnirea folclorică de anul acesta au fost reprezentate opt localităţi: Jula, Chitighaz, Bătania, Săcal, Apateu, Bedeu, Furta şi Pocei, cu nouă grupuri de dansuri populare.

Succesul copiilor din Micherechi la Beiuş

La început de vară – la sfârşitul primei săptămâni a lunii iunie – locuitorii Beiuşului din judeţul Bihor (România) au putut privi şi admira parada portului popular românesc al formaţiunilor artistice participante la Festivalul Interjudeţean „Tradiţii şi obiceiuri populare româneşti” – ediţia a III-a Beiuş 2012. Alături de cele 15 ansambluri participante ale şcolilor din Zona Beiuşului, din Deva, Oradea, Vadul Crişului, au participat şi elevii Ansamblului Şcolii din Micherechi – Ungaria.

La revedere, grădiniţă!

Chitighaz
Aşa după cum am mai scris, în zilele trecute la două grădiniţe româneşti din Ungaria, la Chitighaz şi la cea din Săcal s-au petrecut serbările de adio. Copiii din grupa mare ale grădiniţelor din Chitighaz şi Săcal plini de emoţie s-au despărţit de grădiniţă şi de cea mai frumoasă parte a copilăriei.
Săcal
Poate că ei încă nu au realizat că s-a terminat, că nu vor mai merge la grădiniţă, că se despart de colegi, de educatoare, de pătuţ, de jocuri şi jucării, de tot ce însemană grădiniţă. Ei se pregătesc de o nouă etapă, mai lungă şi mai grea, şcoala. Serbarea de la grădiniţa din Chitighaz a avut loc pe 2 iunie, unde 35 de copii frumos îmbrăcaţi au zis adio grădiniţei, iar la grădiniţa din Săcal cinci copilaşi s-au despărţit de instituţia lor. Copiii şi-au încadrat paşii pe ritmuri de dans, au spus poezii, au cântat în faţa părinţilor şi a bunicilor, minunându-se cât de bine se descursă aceştia. Directoarea grădiniţei din Săcal, Etelca Hering Pálfi, le-a dăruit preşcolarilor o floare, caiete şi creioane, care vor rămâne pentru ei o amintire de la locul de unde au crescut.
A.C.

Ziua copiilor şi a părinţilor lor la grădiniţa din Jula

Odată cu sosirea primăverii, curţile grădiniţelor prind viaţă, se umple de copii zburdalnici, care parcă nu se mai satură niciodată de joaca în aer liber, pe tobogane sau în cetăţile de lemn, construite în special pentru cei mici.
Ziua de 1 iunie a fost pentru copiii de la grădiniţa românească din Jula nu atât sărbătoarea Zilei copilului, cât sărbătoarea familiei, deoarece în această zi, conducerea grădiniţei a chemat părinţii şi bunicii copiilor care frecventează această grădiniţă să petreacă împreună o după-amiază frumoasă. Apropiindu-ne de grădiniţă, de la depărtare s-a auzit deja veselia copiilor. 
Ziua familiilor s-a desfăşurat sub semnul muzicii, sportului, dansurilor şi bunei dispoziţii. Mic şi mare, educatoare şi mamă sau bunică, au dansat şi au cântat „periniţa, perina…”, iar băieţii şi fetiţele erau extrem de fericiţi să-şi cheme părinţii la horă.
După emoţiile jocurilor de iscusinţă, toţi participanţii la Ziua familiilor de la grădiniţa din Jula au fost invitaţi la mici, cârnăciori şi un pahar de suc. În lumea grăbită de azi, e frumos să vezi cum mămicile şi tăticii îşi rup din timpul lor preţios pentru a petrece în grădiniţă câteva ore fără griji, alături de copiii lor.
E.Ş.

Petrecere în prag de vacanţă la şcoala generală din Jula

În fiecare an, în pragul mult aşteptatei vacanţe de vară, şcoala generală „Nicolae Bălcescu” din Jula organizează săptămâna elevilor. Şi în acest an, în perioada 5–7 iunie, sub conducerea directoarei adjuncte a şcolii generale Ana Radici Repisky, s-au organizat diferite programe distractive, cultural-artistice şi sportive. Ziua de marţi a fost dedicată copilului, elevii s-au bucurat de plimbarea cu ricşă pe străzile din apropierea liceului, asigurate de profesorul Tiberiu Rocsin, iar cetatea tobogan din sala de sport s-a aflat printre preferinţele celor mai mici elevi. Săptămâna elevilor s-a desfăşurat nu numai sub semnul sportului şi distracţiei, dar şi a limbii şi culturii româneşti, care s-a desfăşurat în după amiaza zilei de miercuri. În cadrul acestei manifestări, pe scena Centrului Cultural Românesc s-au prezentat cercurile româneşti, ansamblurile de dansuri populare şi premiaţii la concursurile de recitare de poezie şi de poveşti româneşti. Ziua familiei s-a desfăşurat în ultima zi din cadrul săptămânii. Invitaţii speciali au fost părinţii, care au jucat un meci de volei contra profesorilor. La reuşita acestei săptămâni a contribuit cu fonduri Autoguvernarea Românească din Jula şi elevii şcolii generale prin banii adunaţi la târgul de Crăciun din anul trecut.
A.C.

Concert de cântări religioase şi patriotice la Jula

Joi, 7 iunie, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Lucian, Episcopul Caransebeşului, şi la invitaţia Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria, corul preoţilor Episcopiei Caransebeşului, condus de prof. univ. dr. Dumitru Jompan, a susţinut un concert de cântări religioase şi patriotice pe scena Liceului românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula.

Micherechiul înfloreşte şi se de dezvoltă - Interviu cu Margareta Tat, primăriţa din Micherechi

În urmă cu mai bine de un an, conducerea satului Micherechi a convocat o şedinţă sătească unde primăriţa Margareta Tat a făcut cunoscut celor prezenţi situaţia financiară îngrijorătoare a primăriei. De atunci, imaginea satului a trecut prin mari schimbări. Datorită fondurilor câştigate prin proiecte, care au avantajat în acest sens bugetul local, aspectul satului a devenit mai ordonat, mai curat. În ultimele luni, s-au derulat mai multe proiecte, s-au realizat lucrări de absolută importanţă în satul Micherechi, cum ar fi, de exemplu, construirea staţiilor de autobuz, renovarea centrului sanitar în cadrul căreia funcţionează şi cabinetul stomatologic. Reconstruirea şcolii generale va începe luna viitoare. Despre realizările din prima parte a mandatului său am stat de vorbă cu primăriţa Margareta Tat. De această dată, ne-au interesat în primul rând rezultatele dezvoltării economice.

Cupa internaţională de şah „Alexandru Hoţopan” - 7 iulie 2012

CONDIŢII DE PARTICIPARE

1. La competiţie are dreptul să participe oricine, indiferent de cetăţenie, naţionalitate, vârstă sau rezultatele de până acum în şah.
2. Cotizaţie: adulţi: 1500 Ft/persoană,
        elevi: 500 Ft/persoană.
3. Categorii: „A” actualii profesionişti,
                        „B” foştii profesionişti,
                        „C” amatori
4, Competiţia se va desfăşura în sistemul RAPID (30–30 minute) şi ELVEŢIAN.
Premiile: I. cupă + diplomă + cadou,
                II. diplomă + cadou
                III. diplomă + cadou
Locul şi adresa: 5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8, Redacţia „Foaia românească”
Programul competiţiei: 08.00–09.00 sosire, înscriere, tragerea la sorţi, de la ora 09.00 – concursul şi pe urmă aprecierea concurenţilor

BILET DE ÎNSCRIERE
la Cupa de Şah
„Alexandru Hoţopan”
7 iulie 2012

Numele: ..............................................................................
Categoria la care doresc să particip (A B sau C): ..............
Data de naştere: .................................................................
Adresa: ...............................................................................
Tel: ......................................................................................
E-mail: .................................................................................

...................
semnătura

Rugăm fiecare concurent ca să ne retrimită biletul de înscriere şi cotizaţia pe adresa redacţiei, până în data de 5 iulie!

8 iun. 2012

Un marş pentru toţi copiii din Micherechi şi din întreaga lume

Cu binecuvântarea PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, cu ocazia Zilei Internaţionale a Copilului, pe 1 iunie, la Micherechi a avut loc o procesiune a copiilor de la şcoala generală. În jur de o sută de persoane nu doar de religie ortodoxă, ci şi de la celelalte confesiuni din sat, s-au adunat vineri seara la intrarea în sat pentru a participa la procesiunea organizată de grupul de elevi care frecventează orele de religie, fiind îndrumaţi de părintele Ieromonah Visarion Tuderici.

Demonstraţie extremistă în faţa Consulatului României de la Seghedin

Luni, 4 iunie, în orele după amiezii, partidul de extremă-dreapta cu reprezentare parlamentară din Ungaria, „Jobbik – Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” a organizat în faţa imobilului Consulatului General al României de la Seghedin o manifestaţie în marja acţiunilor din oraş de comemorare a Tratatului de Trianon.
Acţiunea s-a derulat în aproximativ 15–20 de minute, între orele 18.15–18.30, la eveniment participând aproximativ 120–130 de persoane.

Premiul „Pro Juventute” pentru un profesor român din Ungaria

Începând din anul 1952 se sărbătoreşte în Ungaria, în prima duminică a lunii iunie, Ziua pedagogului. De obicei, cu acest prilej sunt decernate premii pentru pedagogii care depun o activitate însemnată pentru educarea tinerilor. În acest an, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, prof. dr. Mihaela Bucin, a fost distinsă din partea Universităţii cu premiul „Pro Juventute”.

Gheorghe Ardelean (1956–2012)

Pe 3 iunie s-a stins din viaţă Gheorghe Ardelean din Cenadul Unguresc. Ghiţă, cum l-a cunoscut toată lumea, a fost un cunoscut activist cultural al comunităţii româneşti din satul său natal. Încă din tinereţe, făcea parte din Asociaţia Culturală a Românilor din Cenadul Unguresc. Timp de mai multe decenii, Gheorghe Ardelean a cântat la orgă în biserica baptistă din Cenad. O perioadă a îndeplinit şi funcţia de vicepreşedinte al Autoguvernării pe Ţară al Românilor din Ungaria. Timp de mai multe cicluri electorale a fost deputat în Autoguvernarea românilor din Cenadul Unguresc, iar în ultimii ani în cea din Macău, al cărei preşedinte a fost din anul acesta. Gheorghe Ardelean a fost un cunoscut profesor de educaţie fizică şi antrenor de handbal cu rezultate notabile la nivel naţional, la şcoala profesională medie de la Macău. Gheorghe Ardelean din Cenadul Unguresc a trăit 55 de ani.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...