26 iul. 2012

Editorial - A fi sau a nu mai fi

Niciodată nu am scris despre o carte pe care nu am citit-o, de această dată însă îmi încalc acest principiu. Motivul pentru care am ajuns la acest lucru este următorul titlu de carte: „Români care s-au stins. Valahii din Carpaţii Nordici şi românii din Ungaria”. Volumul a fost lansat zilele trecute la Bucureşti, la Clubul Filantropia din cadrul Muzeului Naţional al Ţăranului Român. Autorul cărţii, Gheorghe Şişeştean, este profesor la Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane din Oradea. Cum a ajuns profesorul orădean la concluzia (cutremurătoare pentru noi, cei care credem că totuşi mai existăm) că românii din Ungaria s-au stins deja, habar nu avem. Dacă ar fi scris însă că suntem „nişte români care se sting”, nu prea am mai avea contraargumente.
Ciudat ni s-a părut, văzând afişul evenimentului, că se nu menţionează dacă ar fi şi vreun invitat din Ungaria. Aaa, sigur, cum să fie, căci doar ne-am stins deja. Nu ştim nici dacă printre cei prezenţi ar fi fost cineva care, după ce-şi cere scuze că deranjează, să pomenească că în Ungaria mai trăiesc totuşi câţiva români. Nu mulţi, dar totuşi câţiva. Cât sunt ei de bine organizaţi, cât sunt de uniţi într-o comunitate în sensul pur al cuvântului e o cu totul altă problemă. Dar câţiva indivizi totuşi mai există.
Nu cunoaştem încă datele de la recensământul din 2011, însă la cel din 2001 s-au declarat români 7995 de suflete din Ungaria. Că între timp, unii au murit, alţii s-au născut, iar o bună parte din ei au continuat să se asimileze este adevărat. Dar să declari categoric, printr-un titlu de carte, că românii din Ungaria s-au stins deja este o exagerare. Nu o să căutăm acum cine sunt vinovaţii pentru asimilarea tot mai rapidă a românilor din Ungaria (pentru că variantele sunt multe: Ungaria??? România, ca ţară-mamă??? liderii comunităţii? profesorii de la şcoli care nu transmit limba română şi sentimentul de identitate românească? preoţii care nu prea se ocupă de generaţiile viitoare? sau părinţii care nu-şi învaţă copiii româneşte?), ci vom aduna la un loc câteva contraargumente la titlul cărţii amintite.
Nu se poate spune că „ne-am stins” până când avem instituţii, organizaţii româneşti, presă în limba română. În clipa în care „ne-am stinge”, de ce ar mai finanţa Ungaria, de exemplu şcoli, emisiuni tv sau radio şi ziare româneşti? Unii ar răspunde: pentru a păstra imaginea. S-ar putea să ajungem şi aici, dar încă nu suntem. E clar că în unele localităţi româneşti istorice, mai ales în Bihorul unguresc, românismul (limba, tradiţiile) s-a pierdut aproape în totalitate, dar ce facem cu aceia care ne spun în ungureşte, că altfel nu ştiu: „én román ortodox vagyok” (eu sunt român ortodox). Se duc la biserică duminică de duminică, ascultă cum boscorodeşte popa într-o limbă pe care ei nu o înţeleg, dar rostesc Tatăl nostru şi cântă toată Liturghia, de la cap la coadă, în româneşte. Ce facem cu ei? Sau cu urmaşii lor? Îi lăsăm în soarta lor (aşa cum de fapt se întâmplă) sau îi revigorăm, îi convingem că se mai pot repara greşelile trecutului? S-a dus la ei vreodată cineva din ţara-mamă să le dea o mână de ajutor? Să pornească măcar cursuri de limba română (că aşa-zisele şcoli româneşti, finanţate de la Budapesta, nu prea au dat randament) sau să stea de vorbă cu familiile de origine română de acolo de ce să nu-şi uite rădăcinile şi de ce să reînveţe limba bunicilor. Din păcate, nu cunoaştem astfel de cazuri.
Însă până când, de exemplu, la Micherechi, se poate vorbi româneşte la primărie, la poştă sau la cârciumă, e exagerat şi fals să te dai profesor universitar şi să le povesteşti bucureştenilor despre românii din Ungaria „care s-au stins”.
Eva Şimon

Tineri români cu mari speranţe în şansa continuării studiilor în România

Vineri, 20 iulie, la Liceul „N. Bălcescu” din Jula a avut loc cea de-a treia întâlnire între reprezentanţii diplomaţiei române în Ungaria şi viitorii studenţi bursieri ai statului român. Scopul întrevederii a fost finalizarea şi predarea dosarelor de înscriere a tinerilor şi lămurirea tuturor problemelor în legătură cu acest subiect. Consulul gerant interimar Dragoş Ţigău de la Jula s-a arătat mulţumit faţă de procesul de colectare a dosarelor, dar a oferit şi câteva idei pentru viitor, în timp ce unii elevi aplicanţi îşi pun toată speranţa în şansa oferită de studiile în România.

„Aş dori să devin chirurg intervenţional” - Interviu cu dr. Ioan Ruja din Micherechi, la absolvirea Universităţii de Medicină din Seghedin

Ioan Ruja a terminat liceul „N. Bălcescu” din Jula în anul 2006. Încă în vara acelui an a fost admis la Universitatea de Medicină din Seghedin. Pe 30 iunie, după şase ani de studii superioare, i-a fost înmânată diploma de medic uman. Ioan Ruja din Micherechi se află printre acei puţini oameni căruia i s-a împlinit visul de a deveni medic. Zilele trecute i-a fost înmânată diploma de doctor, ceea ce înseamnă că de acum înainte rostul vieţii lui va fi vindecarea bolnavilor.

– Am terminat Universitatea de Medicină din Seghedin în total 186 de studenţi. Unui prieten apropiat, din păcate, nu i s-a reuşit examenul de limba engleză, din această cauză el nu a putut să-şi primească diploma. Un medicinist poate absolvi universitatea numai în caz dacă posedă atestat de limbă la nivel mediu.

Chitighaz – o localitate de 600 de ani

Cu ocazia aniversării a 600 de ani de la prima amintire a comunei Chitighaz în Diploma regelui Sigismund 1412, noi, românii, întemeietorii comunei în anul 1702, suntem alături de toţi locuitorii comunei în acest moment de sărbătoare. Românii, după colonizarea de acum 310 ani, au fost întemeietorii localităţii, devenind locul natal al urmaşilor lor. Fără munca, străduinţa lor nimic nu ar fi aşa cum e azi. Românii au fost şi sunt şi azi cei care au determinat definitoriu specificul comunei din punct de vedere material şi spiritual.
Biserica ortodoxă ridicată pe o movilă din centrul comunei înseamnă mai mult decât o clădire, e un loc spiritual, un loc de suflet, un avertisment în ţinerea amintirii fondatorilor comunei.
Contribuim şi noi, românii din Chitighaz, la acest moment aniversar, prin prezentarea în paginile Foii româneşti a vieţii strămoşilor noştri, aşa cum au trăit ei în decursul secolelor şi cum trăiesc şi azi adaptându-se condiţiilor noi, formându-şi o viaţă, o comunitate proprie, cu datini şi obiceiuri, cu limbă şi religie specifică.
Urăm Chitighazului o convieţuire paşnică în continuare, aşa cum a fost secole de-a rândul, între români şi maghiari.

Medici de origine română distinşi de „Zilele Semmelweis”

Pe 4 iulie, în Sala „Árvay” a Spitalului Pándy Kálmán din Jula a avut loc manifestarea intitulată „Zilele Semmelweis”. În cadrul acestei serbări, au fost distinşi şi doi doctori de origine română. Titlul de medic adjunct i-a fost conferit reumatologului de origine română din Chitighaz, dr. Clara Abrudan, iar titlul de medic de secţie a fost acordat psihiatrului dr. Mihai Pilan, originar din Otlaca-Pustă. Titlurile au fost acordate de către dr. Kovács József, directorul Spitalului „Pándy Kálmán” din Jula.
A.C.

Ştiri pe scurt...

Seghedin
Filiala Seghedin a ICR Budapesta (6720 Szeged, Piaţa Dugonics nr. 2) a găzduit pe 24 iulie ediţia din 2012 a expoziţiei StArt Plein Air, care este rodul activităţii tinerilor artişti plastici din Tabăra de creaţie internaţională stArt Plein Air 2012 din Csongrád. Pe lângă lucrările tinerilor din Ungaria, Turcia, Serbia a fost expuse şi creaţiile a trei tineri artişti din România. Plein air înseamnă pictură şi creaţie în aer liber, eternizarea momentelor din natură. Expoziţia este deschisă publicului până pe 27 august.

Budapesta
Miercuri, 1 august, de la ora 19.00, Institutul Cultural Român de la Budapesta încheie seria Cinemateca Film Klub cu „Darclee”, un film românesc de arhivă, ultimul din ciclul dedicat marilor personalităţi ale artei româneşti. Filmul a făcut parte din selecţia oficială a Festivalului Internaţional al Filmului de la Cannes, în 1961 şi relatează o poveste de dragoste reală între Haricleea Darclee (Silvia Popovici) şi Iorgu (Victor Rebenciuc) pe fondul vieţii dure a acesteia, care încerca să devină o importantă artistă lirică a epocii. Proaspăt ieşită din pension, singurul dar ce şi-l dorea era să ia lecţii de canto; reuşeşte să apară pe câteva scene, este adulată de bărbaţi, în faţa cărora îşi ascunde timiditatea prin râs.

Aletea
În cadrul întâlnirii mondiale a aletenilor, care va avea loc în perioada 3–5 august, Centrul Cultural „Reibel Mihály” din Aletea organizează pe 4 august, cu începere de la ora 8.00, un concurs de gătit în piaţa din centrul oraşului. La acest program va participa şi Autoguvernarea Românească locală. Cu o zi mai târziu, pe 5 august, duminică, de la ora 15.00, va avea loc la Centrul Cultural orăşenesc un program folcloric cu participarea echipei de dansuri „Bujorii” din Grăniceri (România), a echipei de păstrare a tradiţiilor „Aletea” şi a altor echipe folclorice.

Medgyesegyháza
Ediţia a XVIII-a a Festivalului Lubeniţei de la Medgyesegyháza va avea loc în perioada 3–5 august. În programul celor trei zile vor figura concursuri distractive şi sportive pentru diferite generaţii, concerte de muzică uşoară, etc. În ziua de duminică, 5 august, după amiază de la ora 14.00, va fi organizat programul cultural al naţionalităţilor. La invitaţia Autoguvernării Româneşti din oraş, pe scena mare a Festivalului Lubeniţei, ansamblul din Şiria va prezenta dansuri populare româneşti.

Festivalurile verii 2012 în Ungaria şi România

Vara acestui an vă propune prilejuri cu care vă puteţi delecta cu bucate, muzică şi dansuri tradiţionale, activităţi sportive şi excursii în împrejurimi. Festivalurile gastronomice atrag din ce în ce mai mulţi turişti animaţi de curiozitatea descoperirii de noi mâncăruri, tradiţii, locuri şi oameni. România este una dintre ţările cu o ofertă extrem de bogată pe acest segment. Întregul an este plin cu ocazii pentru turişti de a lua contact cu tradiţiile locale ale fiecărei zone. Mai jos v-am adunat cele mai spectaculoase evenimente, festivaluri din lunile de vară din zona frontierei româno-maghiare.

19 iul. 2012

Rezident Ex va cânta în Ungaria

În seara zilei de 28 iulie, supergrupul Rezident Ex va concerta în Ungaria, la Rockszanazúg. Trupa de rock condusă de Tavi Iepan îşi pregăteşte revenirea pe scenele din România, dar înainte de asta vor da un concert extraordinar la festivalul rock de la Doboz-Szanazúg, care a ajuns în acest an la cea de-a cincea ediţie. (Satul de vacanţă Szanazúg se găseşte la vreo 10 kilometri de Jula, la punctul de întâlnire al celor două Crişuri, Alb şi Negru, pe partea dinspre Doboz.) Festivalul Rockszanazúg are menirea de a descoperi noi talente muzicale. Timp de două zile, vineri şi sâmbătă, scena festivalului va fi rezervată unor tineri muzicieni. În încheierea festivalului, va da un super-concert trupa Rezident Ex.
Pe lângă Tavi Iepan (chitară, Hamburg, Germania), din componenţa supergrupului Rezident Ex fac parte Ovidiu Ioncu – Kempes (voce, Brisbane, Australia), Christian Podratzky (bass, Berlin, Germania), Adrian Popescu (chitară, Paris, Franţa), Florin Cvasa (tobe, Timişoara, România) şi Matthias Lange (chitară, Hamburg, Germania).
Ovidiu Ioncu Kempes, solistul al cărui nume este sinonim cu perioada de aur a trupei Cargo, revine pe scenele din România, după o absenţă de 8 ani.
Rezident Ex reuneşte instrumentişti de prestigiu ai scenei rock româneşti şi internaţionale. Muzicienii români din formaţie sunt instrumentişti de prestigiu, foşti membri ai unor trupe precum Progresiv TM, Pro Musica, Cargo, Neurotica, Metamorf, Abra, Impact, nume care au scris istorie în rockul românesc. Scena internaţională este reprezentată în Rezident Ex prin cooptarea fostului chitarist Sinner şi Metalium – Matthias Lange.
(Partener media: „Foaia românească”)

Editorial - Etnointelectualismul

Până în acest an, tinerii români din Ungaria nu se prea îmbulzeau să plece la studii în România. Erau ani când se înscriau pentru bursele statului român doar 2–3 persoane. Pentru anul şcolar 2012–2013, încă de prin primăvară, şi-au exprimat intenţia de a studia în România 15 absolvenţi ai liceului „N. Bălcescu” din Jula. De ce acum acest mare interes? Cu siguranţă nu din dragostea nemărginită faţă de ţara-mamă, ci dintr-un motiv mult mai realist: pentru că în Ungaria costă tot mai mult învăţământul superior, deoarece s-au redus semnificativ locurile fără plată la universităţi.
Zilele trecute a apărut metodologia înscrierii pentru bursele statului român a tinerilor români din afara României. Pentru Ungaria au fost rezervate 15 locuri, aşa cum liceul de la Jula şi diplomaţia română a cerut încă dinainte. La prima vedere am putea fi mulţumiţi, pentru că ni s-a dat ceea ce am cerut. Dar se pare că nu este aşa. Cele 15 locuri nu s-au dat în acele oraşe şi la acele secţii unde tinerii noştri ar fi vrut. Dintre absolvenţii de anul acesta, 6 ar fi dorit să studieze medicina generală, 3 stomatologia şi 2 medicina veterinară. Conform datelor de pe site-ul Ministerului Educaţiei din România, pentru Ungaria au fost repartizate numai 3 locuri la medicină generală, 2 la stomatologie şi 1 loc la medicină veterinară. Nemulţumirea este mare din partea unor tineri (şi a părinţilor lor), care au sperat să intre sigur pe un loc în România. E justă oare această supărare în condiţiile în care tinerii noştri ajung la studii în România fără examen de admitere, numai pe baza rezultatelor de la bacalaureat? Iar alţii nu prea înţeleg, de ce dă România burse la limba şi literatura română sau la finanţe (nici nu oriunde, ci la ASE Bucureşti) când tinerii noştri toţi vor să se facă medici? Cei care vrem, putem să credem că repartizarea din acest an a locurilor este un semnal din partea Bucureştiului cum ar trebui în viitor să-i direcţionăm pe tinerii noştri.
Conform datelor culese de „Foaia românească”, actualmente studiază în România 16 tineri din comunitatea românească din Ungaria. Majoritatea acestora învaţă medicina. Poate ar trebui să ne bucure că toţi aceşti viitori medici vor spori numărul doctorilor români de la spitalul din Jula, dar, din păcate, niciun tânăr nu se duce să înveţe de profesor de limba şi literatura română pentru ca, întorcându-se acasă, să se angajeze la vreo şcoală şi să transmită elevilor frumoasa limbă românească.
Ar fi de responsabilitatea noastră, a comunităţii şi, în primul rând, a liceului unde termină aceşti elevi, să le arătăm tinerilor calea pe care să apuce. Să-i informăm atât pe tineri cât şi pe părinţii lor că România nu este obligată să dea aceste burse de studii, ci ne oferă un cadou. Un cadou pe care suntem datori să-l primim cu cinste: 1. Să ne îndemnăm copiii ca în România să înveţe în limba română! (Suntem nevoiţi să accentuăm acest lucru, pentru că, din păcate, în cazul unor studenţi din Ungaria nu este de la sine înţeles, deoarece unii trec la secţiile de limbă maghiară, ceea ce nu este un lucru prea etic.) 2. Tinerii care ajung bursieri ai statului român, după terminarea studiilor nu au nicio obligaţie faţă de statul român, au însă o foarte mare datorie faţă de comunitatea românească din care au plecat. Ar fi bine să nu se uite un lucru: exclusiv datorită apartenenţei lor etnice au putut lua parte la învăţământ fără taxă în ţara-mamă, astfel aceşti tineri, după terminarea studiilor, au datoria morală să ia parte în mod activ în viaţa comunităţii româneşti.
Eva Şimon

Tabăra „Păpăruga” 2012

Mai multe imagini vedeţi pe blogul taberei: http://paparugadinmicherechi.blogspot.hu/
La fel ca anul trecut, şi în vara aceasta s-a organizat „Tabăra Păpăruga”, pentru noi, micii jurnalişti din Micherechi. Tabăra s-a ţinut în zilele de 11–12–13 iulie.
Miercuri la ora 9 am sosit la sediul redacţiei „Foaia românească” din Jula. După instalarea corturilor, ne-am apucat să facem logo-ul taberei. Fiindcă asta a ţinut o vreme ni s-a făcut foame şi am mers să mâncăm. Când am terminat, am ţinut o mică pauză, în timpul ăsta am făcut fotografii, pe care le-am pus apoi pe blogul făcut de noi. Toată lumea a făcut ceva: Biuş, Diana şi Lidia au făcut poze, Naomi, Bianca, Aron, Felix şi Peti au desenat, Victor a fost criticul taberei, Csabi a fost omul de bază, Tibcsi a fost cel mai fotogenic dintre băieţi, iar dintre fete, Lidia, Carina şi Diana au fost responsabile pentru revista presei pentru radio „O voce românească", Lois şi Aliz au fost cele mai cuminţi fete, Iza ne-a arătat că e cea mai bună fotbalistă, iar Ema a fost pur şi simplu cea mai mică „Păpărugă”. Seara pe la 9 am plecat să vizităm centrul oraşului. Era tare cald, aşa că unii dintre noi s-au răcorit în fântânile din piaţa centrală, iar alţii am mâncat îngheţată. La întoarcere am primit vestea rea: că va ploua şi nu vom putea dormi în corturi, aşa că trebuie să ne mutăm cu toate ţoalele (perne, plăpumi) în clădirea redacţiei. A fost foarte fain să dormim (să dormim? cam mult spus) toţi în sala mare…
A doua zi dimineaţa ne-am sculat cam greu, dar mulţumită lui Rita ne-am trezit mai repede, fiindcă am făcut toţi împreună gimnastică. Apoi am luat micul dejun. Ne-am odihnit puţin, şi tocmai când eram încă amorţiţi de nesomn am primit o vizită: Episcopul Siluan a venit să ne vadă şi să ne întrebe cum ne simţim în tabără.
Apoi am plecat să vizităm tipografia, unde am putut să vedem cum se tipăreşte „Foaia românească” şi revistuţa noastră „Păpăruga”.
Când ne-am reîntors la redacţie, pentru că vremea s-a mai încălzit şi nici urmă nu a mai rămas după ploaia de noapte, ne-a venit ideea genială să ne stropim cu furtunul. După ce ne-am udat toţi până la piele şi ne-am schimbat în haine noi, ne-au vizitat doi doctori din Micherechi, Ilenuţa şi Ioniţa, care ne-au dat câteva sfaturi cum să avem grijă de sănătatea noastră. Înainte de cină, am avut puţin timp şi să facem nişte sandvişuri care arătau ca nişte păpărugi, pe care le-am pregătit pentru oaspeţii din acea seară. Primăriţa satului nostru ne-a adus cina: pizza pentru toţi! Ca să mulţumim pentru pizza, iar doamnei consul din Seghedin şi domnului consul din Jula pentru prăjiturile gustoase, le-am cântat imnul Păpăruga, care a fost scris şi compus pentru prima tabără. A doua noapte am dormit în corturi. Poate cam mult spus că am dormit. Am povestit până noaptea târziu. Adică până aproape de dimineaţă.
Cu sufletele îndurerate ne-am făcut bagajele, am demontat corturile şi ne-am luat rămas bun… până la anul viitor!!!

Textul relatării a fost scris de fetele mai mari de la tabără, iar fotografiile au fost făcute de toţi copiii. Fără excepţie!

Ioan Fodoreanu, din nou consul general în Ungaria

La şedinţa din 11 iulie, Guvernul de la Bucureşti a decis, printre altele, şi despre numirea unui nou consul general în Ungaria. Guvernul condus de Victor Ponta a hotărât ca să-l numească în funcţia de consul general al României la Seghedin pe domnul Ioan Fodoreanu. Reamintim că Ioan Fodoreanu, în perioada 2006–2011, a fost consul general al României la Jula. După cum ne-a informat domnia sa, noul consul general de la Seghedin îşi va ocupa postul probabil la începutul lunii septembrie.
E.Ş.

Naţionalităţile din Ungaria au un nou secretar de stat

Începând cu 10 iulie, în fruntea Secretariatului de Stat responsabil pentru Relaţiile cu Cultele, Naţionalităţile şi Societatea Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane se găseşte un nou secretar de stat. Ministrul Balog Zoltán l-a numit pentru această funcţie pe Hölvényi György. Hölvényi îl schimbă din această funcţie pe Szászfalvi László, care în viitor îşi ca continua activitatea la un alt minister.
Hölvényi György s-a născut în anul 1962, la Budapesta. Este profesor de limba şi literatura maghiară şi istorie. Înainte de numirea în postul de secretar de stat a fost consilier la Parlamentul European, conducătorul programului Dialog între Culturi şi secretarul general al Fundaţiei Schuman.
E.Ş.

Punct temporar de trecere a frontierei la Grăniceri–Aletea

La fel ca în anii trecuţi, la dubla sărbătoare transfrontalieră, ce se va ţine la începutul lunii august, se va deschide graniţa dintre Grăniceri şi Aletea. Între cele două localităţi din imediata vecinătate a graniţei dintre România şi Ungaria, Grăniceri şi Aletea, sunt doar câţiva kilometri. Cu ocazia dublei sărbători pe 4–5 august, la evenimentele „Zilele comunei Grăniceri” şi „Întâlnirea mondială a aletenilor”, ajunsă la a XI-a ediţie, organizată la Aletea, se va constitui un punct temporar de trecere a frontierei prin acest loc. În acest fel, locuitorii celor două sate care doresc să se viziteze reciproc vor putea trece direct frontiera, fără a mai merge pe la Vărşand ori chiar Turnu.
A.C.

Referendum Naţional pentru demiterea Preşedintelui României

Referendumul Naţional pentru demiterea Preşedintelui României va avea loc la data de
29 iulie 2012

între orele 08.00 – 20.00
Cetăţenii români aflaţi în Ungaria (inclusiv turiştii) îşi pot exercita dreptul de vot la secţiile de votare amplasate în următoarele locaţii:
Ambasada României – Budapesta, 1146 Budapesta, str. Thököly nr. 72
Consulatul General al României – Seghedin, 6720 Szeghedin, str. Kelemen nr. 5
Consulatul General al României – Jula, 5700 Jula, str. Munkácsy nr. 12
pe baza următoarelor documente prevăzute de lege, aflate în termenul de valabilitate: paşaportul simplu; cartea de identitate; paşaportul diplomatic; paşaportul de serviciu.
Mai multe informaţii regăsiţi în cadrul secţiunii „Referendum 2012” de pe site-ul MAE.
 Pentru alte detalii, vă recomandăm să accesaţi site-ul Autorităţii Electorale Permanente: http://www.roaep.ro/ şi pe cel al Biroului Electoral Central: http://www.becreferendum2012.ro/.

Consulatul din Jula acordă tot sprijinul viitorilor bursieri în România

Ministerul Educaţiei din România a publicat zilele trecute oferta locurilor de studii pe cicluri de învăţământ pentru etnicii români din Ungaria, subvenţionate de stat „cu bursă” sau „fără taxă, fără bursă”, în anul universitar 2012–2013. Consulii români Dragoş Ţigău de la Jula şi Dan Constantin şi Monica Radu de la Seghedin s-au întâlnit săptămâna trecută, pe 10 iulie, cu absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” şi cu părinţii lor pentru a acorda toate informaţiile în legătură cu repartizarea locurilor şi cu metodologia de şcolarizare a viitorilor bursieri ai statului român.
După acea primă întâlnire, a urmat a doua, luni, 16 iulie, când viitorii studenţi interesaţi au primit ajutor în completarea formularelor de înscriere. De fapt, ajutorul acordat acestor tineri a fost permanent, prin Consulatul General al României la Jula, condus de domnul Dragoş Ţigău, care a stat la dispoziţia tuturor celor interesaţi în continuarea studiilor în România. Ultima întâlnire între reprezentanţii misiunilor diplomatice şi viitorii bursieri este plănuită pentru vineri, 20 iulie, la ora 15.00, tot la Liceul „N. Bălcescu” din Jula. Data limită a depunerii dosarelor este 23 iulie 2012.
E.Ş.

ISUS SALVATORUL: Slujitor al lui Dumnezeu din Suceava la biserica penticostală din Micherechi

Pe 8 iulie, Biserica penticostală „Betel” din Micherechi l-a avut ca oaspete pe Ioan Jijie din Suceava, care în cadrul serviciului divin a vestit Evanghelia. Ora de rugăciune a fost condusă de Cornel Miron de la adunarea locală. Predicatorul Jijie a mai fost la Micherechi în urmă cu mulţi ani. Dar pentru că în după masa zilei de 8 iulie a trebuit să slujească la o căsătorie din Oradea, a acceptat invitaţia lui Ilie Puha ca să fie împreună la închinare cu fraţii penticostali din Micherechi.

Predicatorul a făcut citire din Evanghelia după Marcu, capitolul 13 (28:37):
Luaţi învăţătură de la smochin prin pilda Lui. Când mlădiţa Lui se face fragedă şi înfrunzeşte, ştiţi că vara este aproape.
Tot aşa, când veţi vedea aceste lucruri, împlinindu-se, să ştiţi că Fiul omului este aproape, este chiar la uşi.
Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până nu se vor împlini toate aceste lucruri.
Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
Cât despre ziua aceea, sau ceasul acela, nu ştie nimeni, nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl.
Luaţi seama, vegheaţi şi rugaţi-vă că nu ştiţi când va veni vremea aceea.

Subvenţii diferenţiate pentru autoguvernări pe anul 2012

Ungaria asigură de la bugetul de stat fonduri suplimentare pentru autoguvernările naţionalităţilor din ţară. În 2012, fiecare autoguvernare primeşte un sprijin de bază, pentru funcţionare. În cazul autoguvernărilor locale sprijinul este de 214.689 forinţi, iar în cazul celor teritoriale (pe judeţ şi pe capitală) suma este de 429.378 forinţi. Pe site-ul Secretariatului de Stat pentru Relaţiile cu Cultele, Naţionalităţile şi Societatea Civilă au fost publicate recent sumele primite de reprezentanţele minorităţilor pe baza aşa-numitului „sistem de sprijin diferenţiat”.

Ştiri pe scurt...

Jula
Corul „Pro Musica” din Jula şi-a ţinut ultima repetiţie din această vară, sâmbătă, 14 iulie la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Membrii corului românesc se vor reîntâlni în luna septembrie, pregătindu-se pentru aniversarea de 20 de ani de la înfiinţarea corului. Seara s-a încheiat cu o mică recepţie.

Jula
În cadrul Festivalului Teatrului Cetăţii din Jula, marţi, 17 iulie, în sala studio a teatrului julan s-a deschis o expoziţie de artă plastică, intitulată „Szín(ház)kép”. Evenimentul este organizat de Asociaţia Artiştilor Creatori din Ungaria. La expoziţie îşi vor prezenta lucrările 23 de pictori, printre care şi artistul plastic Ştefan Oroian. Expoziţia poate fi vizitată până pe 10 august 2012.

Budapesta
La Sziget Festival 2012 au fost invitate 25 de grupuri care vor face publicul să danseze cu foc, de pe scena World Music Party. Printre acestea se numără şi Fanfara Ciocărlia din România, precum şi The Pogues, Goran Bregovic Wedding and Funeral Band, Emir Kusturica & The No Smoking Orchestra, Shantel & Bucovina Club Orkestar, Quimby şi Besh o droM. World Music Party este o scenă cu tradiţie în cadrul festivalului Sziget. Pe această scenă concertează de fiecare dată atât cele mai noi nume, cât şi cele mai renumite grupuri ale acestui gen de muzică. Sziget Festival 2012, care are loc în Budapesta, în perioada 6–13 august 2012.

Baia Mare
Academia Română – Centrul de Studii Transilvane, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni a organizat în perioada 16–22 iulie, la Baia Mare, ediţia a VIII-a a şcolii de vară. Din rândul comunităţii româneşti din Ungaria a luat parte dr. Maria Berényi, directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Institutului Pedagogic „Juhász Gyula” din cadrul Universităţii din Seghedin şi Emilia Martin, directoarea Muzeului „Erkel Ferenc” din Jula. Cu amănunte vom reveni în numărul următor.

StArt Plein Air - Start Szeged ‘12 - expoziţie de artă plastică

Filiala Seghedin a ICR Budapesta (6720 Szeged, Piaţa Dugonics nr. 2) găzduieşte în data de 24 iulie 2012 ora 16:00 ediţia din 2012 a expoziţiei StArt Plein Air, care este rodul activităţii tinerilor artişti plastici din Tabăra de creaţie internaţională stArt Plein Air 2012 din Csongrád. Pe lângă lucrările colegilor din Ungaria, Olanda, Serbia vor fi expuse şi creaţiile a trei tineri artişti din România: Costin Brăteanu, Karola Franciska Kasza şi Béla Tar.

Târgul de fete de pe Muntele Găina


Revedere după 35 de ani

Pe 23 iunie şi-au dat întâlnire elevii promoţiei 1973–1977 ai Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. Diriginţii lor au fost Aurica Nedelcu şi Ternyák Ferenc, ambii stingându-se deja din viaţă. Ca să împrospăteze amintirile trăite la liceu şi la cămin, după 35 de ani s-au întâlnit la barul „Lido” din Jula. În anul 1977 au absolvit liceul românesc din Jula 26 de elevi, dintre care doar 13 au fost prezenţi acum la întâlnirea de promoţie: Mariana Duma Degovics, dr. Ana Borbély Varga, Eva Cozma Frătean, Florentina Sava Netea, Maria Moga, Irina Iuhas Marc, Ana Benye Poinar, Ana Şimonca, Tiberiu Bordaş, dr. Gheorghe Marc, Vasile Marc, Gheorghe Cozma şi dr. Gheorghe Rocsin. Reîntâlnirea le-a provocat multe emoţii şi cu toţii şi-au amintit de clipele minunate petrecute împreună. Şi-au revăzut colegii de bancă şi au constatat că anii de liceu au fost cei mai frumoşi din viaţa lor, au discutat despre ce s-a mai întâmplat de la ultima revedere. La despărţire şi-au promis că se vor revedea peste 5 ani.
A.C.

Concurs de eseuri pentru jurnaliştii români de pretutindeni - „Proiect România”

Forumul Internaţional al Jurnaliştilor Români (FIJR) organizează un concurs de eseuri cu tema „Proiect România”. Nu vrem să ne pierdem în limite, detalii, sau regulamente stufoase, ci dorim ca participanţii să arate că au imaginaţie şi să ne trimită materiale originale cu o gamă variată de abordări despre situaţia românilor din interiorul, dar şi din afara graniţelor.

Pălăscarii – chemători la nuntă la Chitighaz

O fotografie veche cu pălăscarii: Ştefan Popa, Gheorghe Ciumpila, Petru Olar
„Frunză verde-a cucuruz,/ Pălăscari ca şi-anoşti nu-s./ Mai mîndri şi mai frumoşi,/ Şi la fete drăgostoşi.”
Actul de invitare la nuntă a ocupat un loc deosebit, distinct în tradiţiile românilor din Chitighaz. Chemătorii la nuntă la noi în sat se numesc „pălăscari”, după ploşca, iaga cu băutură cu care umblau a chema. Ei invitau musafirii, prietenii la petrecerea familială.

13 iul. 2012

Editorial - Bucureştiul cel mic şi Bucureştiul cel mare

Cei care cunosc cât de cât satul Micherechi din Ungaria ştiu că el este înconjurat de localităţi ungureşti (În afară de Crâstor, care pe vremuri avea totuşi destul de mulţi români – în 1949 trăiau aici 506 de români ortodocşi. La recensământul din 2001 doar 4 persoane s-au declarat români.) Ungurii din localităţile din jurul Micherechiului deseori numeau satul de români „Kis-Bukarest”, adică Micul Bucureşti. Se făceau şi glume pe seama asta: de exemplu, că numai cu paşaport se poate trece prin sat, pentru că Micherechiul e un stat în stat. Pe unii dintre micherecheni îi deranja aceste titulaturi, dar pe majoritatea nu prea. Ba mai mult, întărea sentimentul lor de a fi altfel decât ungurii din jur, îi făcea mândri de faptul că ei mai ştiau să vorbească o altă limbă în afară de maghiara.
Asta se întâmpla acum 30–40–50 de ani, când datorită legumiculturii tot mai mulţi micherecheni umblau la pieţele din jur pentru a-şi vinde marfa. Atunci nu exista încă punctul vamal dintre Micherechi–Salonta. Degeaba a fost România la doar 2 kilometri de ei, pentru a trece în ţara vecină, ţara-mamă, trebuiau să călătorească minimum 30 km până la Jula. Atunci nici nu visau micherechenii să ajungă vreodată în capitala României, la Bucureşti.
În toamna anului trecut, prin finanţarea Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, în jur de 50–60 de micherecheni au avut posibilitatea să viziteze Bucureştiul. Toţi s-au întors acasă cu impresii bune şi cu dorul de a se întoarce cât mai curând. Atunci chiar şi şcoala din Micherechi şi-a găsit un partener în Bucureşti: şcoala nr. 117. S-au cunoscut şi s-au împrietenit elevi şi profesori, au pus la cale proiecte comune, iar zilele trecute grupul elevilor din Bucureşti au vizitat Micherechiul. Unii dintre aceşti elevi bucureşteni nici sat nu prea au văzut, darămite un sat de români din afara României. Şi unii şi alţii au rămas profunzi impresionaţi de ceea ce au văzut în cursul acestor vizite.
Zilele trecute, dansatorii din Micherechi au evoluat pe scena Muzeului Satului din Bucureşti. Şi-au dorit mult această participare, nu pentru că nu ar fi avut destule evoluţii în România, dar pentru că nu prea au dansat până acum în capitala României. Un participant ne-a povestit la întoarcere: în drum spre Bucureşti, în autocar, se auzeau numai vorbe ungureşti (căci doar asta e limba de conversaţie a tinerilor români din Ungaria). La Bucureşti au fost cazaţi într-un hotel din cea mai frumoasă zonă, au văzut Muzeul Satului, centrul istoric şi alte locuri renumite din oraş. Şi tinerii noştri dintr-odată au prins curaj şi au început să vorbească… şi în româneşte.
Ce rost au aceste vizite, aceste înfrăţiri între instituţii, aceste prietenii între oameni? În mod categoric, regăsirea rădăcinilor, întărirea sentimentului de a aparţine aceluiaşi neam, doborârea treptat-treptat a graniţelor care au fost ridicate între cele două popoare şi, nu în ultimul rând, trezirea sentimentului de mândrie faţă de propriul tău popor. Acum câţiva ani, când a devenit la modă să se înfrăţească localităţile de o parte şi alta a graniţei româno-maghiare, Micherechiul nu prea s-a îmbulzit să aibă legături oficiale cu niciun sat sau oraş din România. Mai în glumă, mai în serios se spunea că eventual cu Bucureştiul s-ar înfrăţi. Ideea atunci a părut a fi cam deplasată, cam de neînchipuit. Dar acum, când din ambele părţi s-au găsit oameni doritori de se cunoaşte mai bine, poate totuşi se apropie ziua când Bucureştiul cel mic şi Bucureştiul cel mare vor deveni fraţi.
Eva Şimon

Diplomaţia română ajută tinerii noştri pentru a deveni bursieri ai României

Zilele trecute a apărut pe site-ul Ministerului Educaţiei din România oferta locurilor de studii pe cicluri de învăţământ pentru etnicii români din Ungaria, subvenţionate de stat „cu bursă” sau „fără taxă, fără bursă”, în anul universitar 2012–2013. Cu câţiva ani înainte, locurile oferite de România pentru tinerii din Ungaria au fost mult prea multe, pentru că anual doar 2–3 vroiau să-şi continue studiile în ţara-mamă şi puteau să aleagă liber universitatea la care vor să înveţe. De 2–3 ani însă problema este alta: numărul doritorilor de a studia în România este tot mai mare, iar universitatea la care pot să dea tinerii noştri este stabilită iniţial de către minister. Consulul gerant interimar de la Seghedin, Dan Constantin, ne-a oferit câteva informaţii în legătură cu repartizarea locurilor şi cu metodologia de şcolarizare a bursierilor statului român.

„Mi-am găsit aici o nouă familie…”

Săptămâna trecută, miercuri, 4 iulie, la Consulatul General al României de la Seghedin, unde a fost expusă şi o expoziţie de fotografie cu imagini de la evenimentele consulatului din ultimii 10–15 ani, a avut loc şi ultimul act al unei întâlniri de suflet. Toţi invitaţii prezenţi la sediul Consulatului General au venit în primul rând pentru întâlnirea cu un membru de marcă al diplomaţiei româneşti, unul dintre cei mai apropiaţi de comunitatea românilor din Ungaria din ultimii ani: este vorba de consulul Răzvan Paul Ciolcă de la Consulatul General al Românei la Seghedin.
În viitorul apropiat îşi va încheia mandatul la Budapesta şi domnul Lucian Casone, secretar I la Ambasada Românei de la Budapesta, astfel prezent la întâlnirea de la Seghedin, românii din judeţele Bichiş, Bihor şi Ciongrad au profitat de ocazie şi şi-au luat rămas bun şi de la dânsul.

Corul „Pro Musica” în excursie în România

Un grup format din 15 persoane, membrii ai corului „Pro Musica” din Jula, pe 23 iunie au fost în pelerinaj la mănăstirea Hodoş-Bodrog, iar cu o săptămână mai târziu, pe 30 iunie, au petrecut o zi de vacanţă în staţiunea Moneasa. Grupul julan a fost întâmpinat la Arad de dirijorul Gheorghe Fluieraş, care timp de peste 30 de ani a dirijat acest cor. Ştefan Adrian Bughi, dirijorul actual, cu alţi trei membri ai corului din Arad au însoţit grupul de-a lungul pelerinajului la mănăstirile Hodoş-Bodrog, Gai şi Bezdin, unde tânărul dirijor în ultima vineri din fiecare lună dirijează corul din Arad la slujba Sfântului Maslu. Pelerinii au fost primiţi cu bucate pregătite special pentru această întâlnire de către tinerii însoţitori. Excursia s-a realizat prin generozitatea lui Ştefan Oroian, conducătorul corului „Pro Musica” din Jula.
A.C.

Ştiri pe scurt…

Seghedin
În perioada 6–14 iulie, la Seghedin a avut loc cea de-a 25-a ediţie a Festivalului Internaţional de Dansuri Populare, cu participarea unor ansambluri din România, Croaţia, Slovacia şi Ungaria. Dansurile populare româneşti au fost aduse în faţa publicului maghiar de Ansamblul Artistic Profesionist Mureşul din Târgu Mureş. Cu amănunte despre participarea dansatorilor români la acest festival vom reveni într-un număr următor.

Jula
Pe 27 iunie, la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a avut loc înscrierea elevilor. Din septembrie a anului şcolar 2012/2013, 47 de tineri vor deveni bobocii liceului românesc. Diriginţii claselor vor fi Eva Moldovan Szentléleki şi Robert Sălăjan.

Jula
În seara de 13 iulie, iubitorii de teatru vor putea urmări spectacolul Teatrului Naţional din Craiova. „Furtuna” lui Shakespeare a fost regizată de Silviu Purcărete, regizor român de renume mondial. Spectacolul teatrului craiovean va avea loc pe scena Casei de Cultură a oraşului, seara de la ora 20.30.

Micherechi
După postul Adormirii Maicii Domnului, în perioada 15–18 august, elevii de la orele de religie din şcoala generală din Micherechi vor participa la o tabără de religie la Micherechi. La această tabără vor fi invitaţi şi copii de vârsta şcolară de la toate parohiile ortodoxe române din Ungaria.

Bichişciaba
Festivalul fanfarelor „Zenit” de la Bichişciaba va fi organizat anul acesta pe 18 august. La manifestare este invitată o fanfară compusă din instrumentişti din judeţul Arad şi Bihor, condusă de dirijorul şi compozitorul de muzică fanfaristică Gheorghe Moţ din Chitighaz, fanfară care va cânta în deschiderea evenimentului. A doua zi, pe 19 august, fanfara va cânta la biserica baptistă din Bichişciaba, unde va avea loc o zi de predică româno-maghiară, ne-a informat Gheorghe Gros, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba.

Dans canicular şi o bere rece în Bucureşti

Ansamblul Folcloric „Gheorghe Nistor” din Micherechi a evoluat, la sfârşitul săptămânii trecute, pe scena Muzeului Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti. Dansatorii noştri au participat, în ziua de 30 iunie, la un spectacol organizat cu ocazia Târgului de Ziua Sfinţilor Apostoli Petru şi Pavel. Deplasarea micherechenilor în Capitala României s-a realizat cu ajutorul diplomaţiei româneşti în Ungaria şi cu sprijinul bănesc al Departamentului pentru Românii de Pretutindeni al Guvernului României, al Primăriei Micherechiului şi al Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Membrii ansamblului „Gheorghe Nistor”, conduşi de Gheorghe Netea şi Patyi Zoltán, au prezentat suita de dansuri din Micherechi, un dans al fetelor şi, fireşte, feciorescul.

Gloria Deltei Dunării ajunge şi la Budapesta

Institutul Cultural Român din Budapesta a organizat în 3 iulie o conferinţă de presă pentru a prezenta proiectul eurodunărean „Danube Connection. Story and Glory/ Conexiuni dunărene. Legendă şi Glorie”. Doamna director Brînduşa Armanca a informat reprezentanţii presei că la acest proiect participă într-un interval de două săptămâni, trei capitale cu ieşire la Dunăre: Viena, Bratislava şi Budapesta, iar în luna septembrie se va alătura proiectului şi oraşul Tulcea, din Delta Dunării.
La conferinţa de presă au fost invitaţi: Adrian Gray, director manager din partea Hotelului Le Meridien, Wichman Tamás, multiplu campion mondial la caiac-canoe, Edvin Csaba, secretarul Federaţiei maghiare de caiac-canoe. Brînduşa Armanca a precizat că iniţiatorul proiectului este Ivan Patzaichin, multiplul campion olimpic şi mondial la caiac-canoe, în anii 70–80.

O scrisoare de mulţumire

Conducerea şcolii nr. 117 din Bucureşti a trimis zilele trecute o scrisoare de mulţumire în urma vizitei elevilor acestei instituţii la românii din Jula şi Micherechi. Scrisoarea a fost adresată domnului consul Răzvan Ciolcă, doamnei primar Margareta Tat, domnului viceprimar Bertold Netea, doamnei redactor-şef Eva Iova, doamnei directoare Ana Sárközi, doamnei Iulia Kaupert de la Radio Seghedin, părintelui Visarion şi domnului Gheorghe Ruja din Micherechi.

Tabăra de dansuri de la Chitighaz ţine vie tradiţia locală

În urmă cu câteva zile, între 25–30 iunie, în localitatea Chitighaz s-a desfăşurat o nouă ediţie a taberei de dansuri populare, la care aproximativ 20 de tineri au participat pentru a învăţa o nouă coregrafie. Primele tabere de dansuri populare de la Chitighaz au avut loc în urmă cu mai bine de 15 ani, în 1996, când Asociaţia Culturală a Românilor din Chitighaz a organizat această întâlnire în scopul promovării  dansului şi tradiţiilor populare româneşti. Iniţiatorii taberei au fost soţii Ana şi Gheorghe Buha, Meşteri ai Artei Populare, care din dragostea pentru dansurile şi folclorul local şi din respectul faţă de tradiţie au adunat o mână de tineri pentru a le transmite mai departe ceea ce au învăţat ei cândva de la strămoşii lor.

Cupa Internaţională de Şah „Alexandru Hoţopan” 2012

După o pauză de două decenii şi jumătate, pe 29 decembrie 2009 din nou a fost organizată cupa de şah pentru românii din ungaria, cu denumirea Cupa de Şah „Alexandru Hoţopan” la sediul revistei „Foaia românească”. Despre faptul ca această competiţie să poarte numele cunoscutului şahist şi jurnalist, fiul său Valer Hoţopan a spus: „Pentru familia noastră e un lucru de onoare dacă competiţia aceasta va fi denumită după tăticul meu”.

10 iul. 2012

Vineri va fi „furtună” la Jula

La cea de-a VIII-a ediţie a Festivalului Shakespeare din Jula, care se va ţine între 5 şi 15 iulie, tema centrală fiind „Furtuna”. În seara de 13 iulie, iubitorii de teatru vor putea urmări spectacolul Teatrului Naţional din Craiova. „Furtuna” lui Shakespeare a fost regizată de Silviu Purcărete, regizor român de renume mondial. Spectacolul teatrului craiovean va avea loc pe scena Casei de Cultură a oraşului, seara de la ora 20.30.
În cadrul festivalului de vară va mai fi un spectacol cu tangenţe româneşti: piesa „Gâlcevile din Chioggia” de Goldoni va fi pusă în scenă pe 3 august, într-o colaborare a Teatrului Cetăţii din Jula cu Teatrul Katona József din Kecskemét, regizorul piesei fiind Gavril Rusneac, absolvent al Liceului „N. Bălcescu” din Jula.
E.Ş.

„Sper că las o altă viziune românilor din Ungaria despre România, una mai apropiată, mai caldă” - Interviu cu consulul român Răzvan Ciolcă, la încheiere de mandat în Ungaria

Pe 5 iulie, consulul României la Seghedin, domnul Răzvan Ciolcă, şi-a încheiat mandatul său în cadrul acestei reprezentanţe diplomatice. Consulul Răzvan, cum îl ştiu românii din Ungaria, s-a dovedit a fi un diplomat în adevăratul sens al cuvântului, care şi-a îndeplinit misiunea cu maximă seriozitate, a fost pentru românii din Ungaria un partener extraordinar, un om atent la problemele comunităţii şi, totodată, un prieten care a încercat să ne facă viaţa un pic mai uşoară, mai frumoasă, mai senină. Cum a început această misiune şi cu ce gânduri a venit în Ungaria? Cum apreciază această perioadă acum la sfârşit de mandat? Răzvan Ciolcă ne-a răspuns cu o deosebită sinceritate.

Maria Gurzău Czeglédi, realeasă pentru a treia oară în funcţia de director al Liceului „Bălcescu”

În ziua de 28 iunie, Consiliul Local din Jula a luat decizia finală în legătură cu alegerea noului director al Liceului, Şcolii generale, şi Căminului de elevi „Nicoale Bălcescu” din Jula. După ce corpul profesoral, Autoguvernarea Românească locală şi Comisia de învăţământ a Autoguvernării locale au dat voturi pozitive concursului fostei directoare, dr. Maria Gurzău Czeglédi a fost numită în funcţia de director pentru încă cinci ani. Doamna Czeglédi a fost realeasă în unanimitate de către consiliul orăşenesc pentru a treia oară în funcţia de director. Mandatul este valabil de la 1 august 2012 până la 31 iulie 2017.
A.C.

Consultări bilaterale româno-ungare la nivel de secretari de stat

Secretarul de stat român Luminiţa Odobescu a avut vineri, 29 iunie, consultări bilaterale cu ministrul de stat din MAE ungar, Németh Zsolt. De asemenea, ministrul Németh a purtat convorbiri şi cu secretarul de stat Bogdan Aurescu, în calitate de co-preşedinte al părţii române al Comitetului româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor.
În cadrul discuţiilor cu secretarul de stat Luminiţa Odobescu au fost abordate teme privind cooperarea bilaterală şi agenda europeană, iar discuţiile cu secretarul de stat Bogdan Aurescu au vizat, îndeosebi, drepturile persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din România şi Ungaria, precum şi problematica de securitate şi regională.

Tabăra „Păpăruga" 2012


Sărbătoarea copiilor la Budapesta

Considerând că o comunitate care doreşte să aibă viitor trebuie să se îngrijească şi de noile ei vlăstare, Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta împreună cu Centrul Cultural Pastoral–Misionar „Sfântul Vasile cel Mare” şi cu sprijinul Autoguvernării Româneşti din sectorul XI Budapesta, au organizat sâmbătă, 23 iunie, o sărbătoare dedicată copiilor. Pentru că vremea a ţinut cu organizatorii, sărbătoarea a avut loc în curtea înverzită şi frumos amenajată cu jucării şi surprize pentru copii, din incinta Centrului Cultural Pastoral–Misionar. În ajutorul organizatorilor şi spre marea bucurie a copiilor, a fost invitată şi în acest an Lucia Trancotă Ősz, artist plastic şi grafician, originară din Timişoara şi stabilită în Budapesta.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...