Martonyi a explicat la Bucureşti de ce NU vom avea reprezentant în Parlament

Ministrul ungar al afacerilor externe Martonyi János s-a aflat luni şi marţi într-o vizită oficială în România, la invitaţia omologului său român, Titus Corlăţean. Întâlnirea celor doi miniştri de externe a avut loc într-un moment de tensiune în relaţiile bilaterale, generat de scandalul steagului secuiesc şi alimentat de declaraţiile făcute la Bucureşti şi la Budapesta. Evenimentul a fost dedicat împlinirii a zece ani de la semnarea „Declaraţiei privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI”.


„Am venit aici ca prieten. În Ungaria nu există forţă politică majoră care să considere duşman România”, a afirmat Martonyi, arătând că în problema minorităţilor cu România există „discuţii, nu certuri”. El a arătat că „prin dialog sincer” se poate ajunge la obţinerea unor rezultate dorite şi cu privire la minorităţi. „Am obţinut rezultate în anii precedenţi, dar s-ar putea să nu fie complete. Sunt deosebiri de vedere, încordări, momente mai grele. În momentele mai grele, trebuie să fim prudenţi. De aceea am venit aici. Trebuie să avem încredere”, a spus Martonyi, arătând că Budapesta a sprijinit şi va sprijini în continuare „interesele legitime” ale minorităţii maghiare din România şi nu are nimic împotrivă ca şi Bucureştiul să facă acelaşi lucru în privinţa minorităţii româneşti din Ungaria.
La rândul său, ministrul Corlăţean a punctat faptul că sistemul de protecţie a minorităţilor din România este „un model care depăşeşte în numeroase situaţii standardele europene omologate şi care este foarte apreciat ca atare pe plan european şi internaţional”. „Ne dorim, în acelaşi timp, mai mult echilibru în eforturile depuse de autorităţile ungare în favoarea minorităţii române din Ungaria, astfel încât aceasta să se bucure la nivel de standarde europene, de drepturile respective pentru prezervarea identităţii naţionale”, a punctat Corlăţean, citat de Mediafax.
Budapesta caută de decenii o soluţie pentru reprezentarea minorităţilor naţionale în Parlamentul ungar, una dintre modalităţile propuse constând în alegerea unui legiuitor comun de către mai multe comunităţi etnice, a spus la Bucureşti ministrul Martonyi. „După noile reguli ale parlamentului ungar, legislativul va avea 199–200 de membri şi trebuie să vă spun în modul cel mai sincer că de decenii ne gândim cum anume să fie reprezentate cele 13 minorităţi naţionale din Ungaria, să soluţionăm reprezentarea lor. Este o problemă veche. Eu consider că în situaţia dată am găsit soluţia acceptabilă. Minorităţile din Ungaria sunt foarte mici în ceea ce priveşte numărul membrilor, cu o excepţie sau două, ca să le oferim 13 locuri în Parlament. Totuşi ar putea fi o soluţie şi ne-am gândit la următoarea variantă, (...) ca eventual mai multe minorităţi să se înţeleagă şi să aibă un reprezentant comun în Parlament", a afirmat Martonyi János, într-o conferinţă de presă comună cu omologul său.
El a arătat că partidele mai mari se străduiesc să atragă deputaţi care provin din rândul minorităţilor, apreciind „că aceasta e o soluţie care va rezolva toate cererile”.
„O soluţie-oglindă (identică cu măsura din România, unde fiecare minoritate are un reprezentant în Parlament – n.n.) este imposibilă. Nici în alte domenii nu există soluţii oglindă", a spus ministrul ungar, amintind că în Ungaria funcţionează aşa-numitele autoguvernări ale minorităţilor naţionale. Aceste autoguvernări reprezintă interesele colective ale minorităţilor respective, aspect consemnat şi în legea minorităţilor, a explicat oficialul de la Budapesta.
E.Ş.

Comentarii