Editorial - Etnobiznisul şi extratereştrii

Guvernul promite că până la alegerile din 2014 va desfiinţa etnobiznisul în Ungaria. Pentru cei care acum se întâlnesc prima dată cu această expresie sau pentru cei care au uitat deja ce înseamnă „etnobiznis” reamintim: etnobiznis este un cuvânt compus din grecescul „ethnos” şi englezescul „business”, semnificând fenomenul când o persoană care nu aparţine de o naţionalitate sau este aparţinătoare altei naţionalităţi se declară ca aparţinătoare unei naţionalităţi, din interese şi avantaje financiare sau sociale, ocupând astfel funcţii publice în viaţa naţionalităţilor (traducere din: hu.wikipedia.org/wiki/Etnobiznisz). Guvernul actual (dar au mai fost şi altele) de la Budapesta încearcă să asigure până la alegerile din anul viitor un cadru legal în care în autoguvernările naţionalităţilor să intre numai persoane aparţinătoare naţionalităţii respective.
Un astfel de filtru va fi că, de exemplu, numai în acele localităţi se vor putea iniţia alegeri minoritare româneşti în care la recensământul din 2011 s-au declarat ca aparţinători naţionalităţii române minimum 30 de persoane. Dacă sunt mai puţini de 30, din start nu se pot ţine alegeri. Un alt filtru va mai fi că, de exemplu, degeaba s-au declarat de români la Dobriţân 739 de persoane sau în sectorul V al Budapestei 150 de persoane, pentru a participa la alegeri, adică pentru a putea alege şi pentru a putea fi aleşi, vor trebui să se înregistreze pe o listă românească minimum 30 de persoane. Noutatea acestui registru este că acesta nu va mai fi secret, ci va fi un document public, care va putea fi cercetat de oricine! Uraaa, am putea zice până aici. Pentru că noi, cei care gândim cu mintea omului cinstit, credem sincer că niciun ungur nu se va da la alegeri de ţigan sau slovac sau croat, cum la fel credem că niciun ţigan nu se va da de român sau sârb. Dar bucuria (şi naivitatea) noastră durează numai până când nu ne dăm seama că degeaba orice registru, degeaba orice publicitate a listelor, dacă unele persoane cu obraz mai gros îşi vor permite totuşi să abuzeze de drepturile naţionalităţilor, aşa cum au făcut-o şi până acum, şi nu vor fi penalizate, nu vor fi sancţionate în niciun fel – totul a fost în zadar.
Fenomenul etnobiznisului i-a afectat din 1998 încoace în primul rând pe românii din Ungaria. Dar nu numai. La toate naţionalităţile au apărut aşa-numiţii „pui de cuci”, care nu aparţineau comunităţii respective, nu vorbeau limba, nu cunoşteau cultura naţionalităţii. Până şi pe ţigani i-a afectat etnobiznisul, când nişte unguri s-au dat de ţigani. Adică, aşa zic ei, ţiganii. La românii din Ungaria, aceşti pui de cuci au apărut în primul rând în cartierele budapestane, dar până la alegerile din 2010 s-au răspândit prin toată ţara.
Ce ne aşteaptă în 2014 după ce ştim că la recensământ ne-am sporit în mod miraculos, de la 7995 (în anul 2001) la 35.641 (în 2011)? Numai bunul Dumnezeu ştie. Unii văd deja de pe acum inamici invizibili printre numeroşii unguri şi mai puţinii români din România, care s-au stabilit în ultimii ani în Ungaria. Alţii cred că peste tot în ţară, în toate oraşele şi satele unde s-au declarat mai mult de 30 de români, se vor înfiinţa autoguvernări româneşti cu scopul de a ne nimici şcolile, de a ne desfiinţa instituţiile.
Rămâne de văzut dacă aceşti inamici invizibili, aceşti extratereştri necunoscuţi, aceşti 35 de mii de români noi, din care 11 mii sunt catolici şi aproape 9 mii sunt reformaţi, vor vrea să fie români şi la alegerile minoritare de anul viitor sau au vrut doar să păcălească statisticile ungureşti.
Eva Şimon

Comentarii