De la sărmăluţe moldoveneşti la sarmale ardeleneşti - Festival gastronomic românesc în Curtea Gojdu din Budapesta

Mai multe imagini aici
Duminică, 16 iunie, la Budapesta a avut loc cea de-a IV-a ediţie a Festivalului Gastronomic, organizat de Centrul Cultural Pastoral Misionar Sfântul Vasile cel Mare şi Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta. Ca şi în anii precedenţi, membrii comunităţii s-au întrecut în prepararea bucatelor tradiţionale româneşti, dar pentru acest an participanţii au avut parte şi de câteva surprize. Actorul timişorean Alexandru Costache, în calitate de animator pe catalige, a încântat pe cei prezenţi, de la mic la mare. Un plus de culoare şi condiment a adus evenimentului şi profesoara Mihaela Bucin, care a prezentat un istoric al sarmalelor care sunt nelipsite de pe mesele noastre, la sărbători şi nu numai, dar despre care ştim atât de puţin, după cum ne-am dat seama din relatarea minuţios întocmită.

Astfel, am aflat că termenul de sarma îşi are originea în cuvântul sarmâk, care înseamnă a înveli, a ambala, a împacheta. Sarmalele sunt răspândite în bucătăriile tradiţionale ale multor popoare, îndeosebi orientale. Sarma au şi sârbii, şi croaţii, şi bosniecii, şi cosovarii, şi polonezii, şi ruşii. Dar se gătesc şi în Lituania, în Belarusia, în Macedonia, chiar şi în Palestina, Siria, Liban, Israel, Grecia, Albania şi Cipru. Chiar şi în Suedia se gătesc sarmale şi se servesc cu cartofi fierţi şi cu sos de fructe de pădure. Profesoara Mihaela Bucin a explicat că, în Suedia, sarmalele au ajuns prin regele Carol al XII-lea, care a fost exilat în Moldova, în 1709. Iar la reîntoarcerea sa în ţară a fost însoţit de un grup de creditori turci de la care împrumutase bani pentru a-şi finanţa războaiele. Aceşti turci au locuit la Stockholm, între 1716–1732, timp suficient pentru ca sarmalele să intre şi în bucătăria suedeză. Ele au fost răspândite pe meleagurile româneşti tot de turci, care foloseau la prepararea lor carnea de oaie.
La festivalul gastronomic din acest an sarmalele au fost o probă obligatorie la care s-au întrecut 10 echipe. Astfel că au putut fi gustate diferite reţete: de la sărmăluţele moldoveneşti în foi de viţă şi hrean şi până la sarmale ardeleneşti sau cele făcute cu crupe, dar şi sarmale cu carne afumată. În acest an, la concurs a participat şi o echipă din Seghedin din care au făcut parte Gheorghe Petruşan, Mihaela Bucin, Iulia Kaupert şi Petru Cîmpian. Cum era şi firesc, pe lângă sarmale, seghedinenii au adus şi mămăligă.
Au fost declaraţi câştigători Ion Bărbuş, originar din Cugir, cantor la Capela Ortodoxă Română din Budapesta de aproape 10 ani, Natalia Ciobanu din Republica Moldova şi Diana Bugneriu, membră în AFORB.
Dar se poate spune că a fost câştigător fiecare din participanţii la evenimentul de la Budapesta, pentru că au petrecut împreună o zi de neuitat cu oaspeţii şi fraţii lor din Seghedin şi au avut ocazia să-şi facă planuri noi pentru întâlniri viitoare.
Gabriela Enea Elekes

Comentarii