Asemenea anilor trecuţi, românii din Seghedin, împreună cu invitaţii lor au comemorat şi vara aceasta semnarea, la 14 iulie 1849, de către Kossuth Lajos şi Nicolae Bălcescu, a Proiectului de împăciuire româno-maghiar. Manifestarea organizată de Autoconducerea Românilor din oraşul de pe Tisa şi Catedra de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Seghedin a avut loc sâmbătă, 13 iulie. Participanţii la manifestare s-au adunat în Piaţa Klauzal, la placa memorială Kossuth-Bălcescu, amplasată pe clădirea în care a fost cazat guvernul revoluţionar maghiar în 1849 şi unde – conform cercetătorilor – a fost semnat acest act.
„Noi, români şi unguri, care trăim pe aceste meleaguri venim an de an, pe la mijlocul lunii iulie, de mai bine de două decenii, pentru a ne prezenta omagiile la placa comemorativă Kossuth-Bălcescu. De fapt, de-a ne exprima asentimentul cu spiritul şi mesajul sugerat de Proiectul de împăciuire, semnat după îndelungate şi complicate tratative. Acest act semnat târziu, cu numai treizeci de zile înainte de înăbuşirea luptei pentru independenţa ungurilor, a devenit un simbol de solidaritate a celor două popoare, un simbol al unui destin comun”, a spus Monica Rocsin Boca, vicepreşedintele Autoconducerii Române în cuvântarea sa, iar după aceasta dr. Gherghe Petruşan, preşedintele autoconducerii i-a invitat pe cei prezenţi să depună coroane la placa memorială Kossuth-Bălcescu. La eveniment au participat, atât oficiali maghiari, printre care şi dr. Vass Marton Zoltan, directorul Oficiului Guvernamental din Judeţul Ciongrad, cât şi reprezentanţi ai diplomaţiei române din Ungaria: Ioana Veronica Ionescu, secretar al Ambasadei României la Budapesta şi Ioan Fodoreanu, Consulul General al României la Seghedin. Au sosit oaspeţi şi din Micherechi şi Hódmezővásárhely, două localităţi cu care comunitatea românească din Seghedin colaborează de mai mulţi ani. Asociaţia Femeilor Ortodoxe din Budapesta a fost reprezentată şi ea la eveniment, prin preşedinta Gabriela Elekes.
Cea de-a doua parte a rememorării momentului semnării Proiectului de împăciuire româno-maghiar s-a desfăşurat la Primăria Oraşului Seghedin, unde a avut loc o sesiune de comunicări ştiinţifice despre perioada paşoptistă. „Azi ţinem fără întrerupere a 17-a conferinţă. Tematica a fost de fiecare dată participarea românilor din Ungaria şi Transilvania la Revoluţia din 1848–1849. Pentru întâia oară deschidem spre limbă, literatură, artă”, a spus moderatorul simpozionului, Gheorghe Petruşan. La primele conferinţe au participat, pe lângă profesorii Catedrei din Seghedin, istorici din Budapesta, iar mai târziu au venit specialişti şi din România, în primul rând de la universităţile din oraşele situate în apropierea graniţei cu Ungaria.
Conferenţiarii simpozionului de sâmbătă, 13 iulie, au fost conf. univ. dr. Gabriel Moisa şi lect. univ. dr. Radu Romînaşu de la Universitatea din Oradea, prof. Ligia Mirişan, directorul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai” din Oradea, dr. Irina Airinei Vasile de la Universitatea din Bucureşti, dr. Doru Sinaci de la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad. Conf. univ. dr. Elena Sandu, lectorul catedrei de română din Seghedin ne-a propus o incursiune în domeniul limbii, titlul conferinţei fiind „Revoluţia limbii române la 1848” iar conf. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română din Seghedin l-a prezentat pe poetul Petőfi Sándor, invitându-ne şi în acele locuri din România unde a trecut poetul naţional maghiar. Scopul organizatorilor a fost să ofere, cu aceste simpozioane, posibilitatea unor dialoguri privind convieţuirea româno-maghiară.
Adam Bauer
Comentarii
Trimiteți un comentariu