Treizeci de organizaţii ale ţiganilor din Ungaria protestează la preşedintele ţării şi la omdubsman faţă de procedura electorală la care vor fi supuse din anul 2014 naţionalităţile din Ungaria: membrii acestora numai atunci vor putea vota la alegerile parlamentare pentru un deputat al minorităţii lor, dacă se vor înregistra pe o listă. Ţiganii din Ungaria consideră că această nouă reglementare îngrădeşte exercitarea drepturilor democratice ale persoanelor de naţionalitate. În acest moment, ţiganii au în Parlamentul de la Budapesta 4 reprezentanţi, aleşi ca deputaţi de pe listele vreunui partid politic maghiar, iar în viitor vor putea avea doar 1. Protestatarii îi îndeamnă pe ţigani să NU se înregistreze pe lista votanţilor de naţionalitate ţigană pentru alegerile parlamentare din primăvara anului 2014. Sloganul lor este: „Dacă mă înregistrez, NU exist! Dacă NU mă înregistrez, exist!”
Legea CCIII din anul 2011 despre alegerea deputaţilor parlamentari asigură dreptul minorităţilor din Ungaria de a trimite câte un reprezentant în Parlament. Cam mult spus însă că „asigură”, deoarece cunoscând realităţile minoritare din Ungaria, numărul foarte redus al naţionalităţilor (cu toate că ultimul recensământ arată că ne-am fi sporit), mentalitatea colectivă şi identitatea foarte slabă a acestora, şansa de a trimite un reprezentant al românilor sau al slovacilor în Parlamentul de la Budapesta este aproape egală cu zero. Şansă matematică, cu o organizare şi mobilizare perfectă, ar avea şi în cel mai bun caz numai ţiganii şi nemţii. Însă cei care se înregistrează pe lista vreunei naţionalităţi, pot vota la parlamentare numai pe lista naţionalităţii lor şi nu mai pot vota pe lista partidelor.
Apropo, listă. De exemplu, în cazul nostru, lista candidaţilor de naţionalitate română la alegerile parlamentare va fi întocmită de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. De nicio altă organizaţie nu poate fi. Asta e stabilit în lege. Şi cam atât despre democraţie şi şanse egale. Fiecare naţionalitate poate obţine un singur loc în parlament, dar dacă lista vreunei naţionalităţi nu reuşeşte să obţină voturile necesare (care se stabilesc pe baza unei calculaţii foarte complicate), naţionalitatea respectivă va avea dreptul de a-l trimite pe primul de pe listă ca „reprezentant” în parlament. Acesta se va numi „szószóló”, un fel de purtător de cuvânt al minorităţii respective, care va avea dreptul de a lua cuvântul la şedinţele parlamentului, dar nu va avea drept de vot. Acesta nu va putea fi membru sau preşedinte de autoguvernare minoritară. La fel ca toţi deputaţii parlamentari, şi reprezentantul naţionalităţii va avea imunitate parlamentară.
Registrul naţionalităţilor se va deschide de la 1 noiembrie 2013. Doritorii de a se înregistra vor putea face acest lucru prin Internet, pe pagina Biroului Naţional Electoral (www.nvi.hu), pe pagina oficială a alegerilor (www.valasztas.hu) sau la notarii de la primăriile locale.
Organizaţiile românilor din Ungaria încă nu au nicio concepţie în legătură cu viitoarele alegeri. Sau dacă au, încă nu au făcut-o publică. Nicio autoguvernare, nicio asociaţie sau organizaţie civilă nu a venit cu vreo propunere cum ar trebui să se pregătească, ce ar trebui să facă românii din Ungaria la alegerile parlamentare din 2014. Capcanele sunt previzibile: ni se propune să ne înscriem într-un registru ca să votăm pe o listă albă, fără oameni. În primăvară vom fi trimişi la vot numai de dragul votului. Ca să fie bifată şi această problemă şi să nu mai tot cârâie politicienii din ţările vecine.
Îndobitocirea naţionalităţilor din Ungaria continuă. Rămâne de văzut dacă suntem chiar atât de proşti cum ne crede lumea din jurul nostru. Mi-e frică de răspuns.
Eva Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu