„Cartea vieţii se citeşte lângă lampa amintirilor”, a îndemnat fosta dirigintă Elena Gal Condoroş, evocând vorbele poetului Traian Demetrescu, în deschiderea întâlnirii de 25 de ani a promoţiei 1984–88 a Liceului „N. Bălcescu” din Jula. Absolvenţii de acum un sfert de secol au invitat la această întâlnire de suflet nu doar fosta lor dirigintă ci şi foştii profesori dintre care au onorat cu prezenţa Maria Gurzău Czeglédi, actuala directoare a liceului, fosta lor profesoară de maghiară, Iuliana Jurău Rad, profesoară de română şi rusă, Florentina Oltean, cea care i-a învăţat limba italiană, Nicolae Luţai, care i-a introdus în tainele matematicii şi fizicii, şi Eva Cserháti, pedagogul lor la cămin.
De 25 de ani, de când au părăsit băncile şcolii julane şi au luat-o care încotro, această promoţie a liceului românesc se întâlnesc la fiecare cinci ani, întâlnirea de acum cinci ani reuşind atât de bine, că au reluat-o şi acum patru ani. Se pare că amintirile comune şi poveştile vieţii lor reuşeşte să-i unească cu regularitate, fiecare întâlnire devenind una de suflet, de sinceră prietenie. Din cei 25 de absolvenţi, de această dată s-au adunat doar 12. O fostă colegă şi prietenă, Zorica Ciotea, de patru ani şi jumătate a părăsit lumea pământească, la doar 39 de ani, dispariţia ei lăsând o durere adâncă şi în sufletele foştilor colegi. Un buchet de trandafiri şi o lumânare a stat ca mărturie în amintirea ei.
Ascultând poveştile vieţii celor prezenţi, am putut concluziona că această clasă s-ar putea numi „clasa părinţilor cu un singur băiat”, deoarece aproape toţi foştii elevi au doar un copil, şi anume un băiat. Andreea Abrudan este originară din Chitighaz, unde trăieşte şi azi alături de familia ei, lucrând la Centrul de îngrijire al Primăriei locale. Băiatul ei a terminat acum doi ani tot la acest liceu. Vasile Bulcsú este din Săcal, azi trăieşte şi lucrează ca profesor la Komádi, deja al treilea ciclu este membru în Consiliul Judeţean Bihor, şi se ocupă şi de politică socială şi de angajare. Cu toate că el nu a luat bacalaureatul în această şcoală, plecând la un liceu maghiar în anul al treilea, a mărturisit că îşi aminteşte cu mare plăcere de o întâlnire desfăşurată în biblioteca şcolii, cândva în 1986, când regretatul profesor universitar Mihai Cozma de la Seghedin le-a vorbit liceenilor de atunci despre identitatea românească, despre importanţa conştiinţei de neam. Subiectele acelei întâlniri au contribuit mult la întărirea identităţii lui de român, cu toate că limba română nu a reuşit nici până azi s-o înveţe. Veronica Garami trăieşte la Jula, este profesoară de matematică şi cânt la şcoala „Implom” din oraş, care este o şcoală de naţionalitate germană. Ia parte activă la viaţa culturală românească din oraş, cântă deja de 20 de ani în Corul „Pro Musica”, îi face mare plăcere să participe la orice eveniment cultural românesc, de la teatru la concerte. Erica Huszár s-a născut la Chitighaz, azi lucrează la Szolnok, fiind directorul general economic al Facultăţii din acest oraş. Eva Iova, originară din Micherechi, azi trăieşte în Jula, fiind redactor-şef al săptămânalului „Foaia românească”. Tünde Iova este din Micherechi, dar trăieşte deja de 22 de ani în Budapesta, se ocupă de organizări de vânătoare şi este ghid turistic. S-a bucurat în mod deosebit să poată împărtăşi cu foştii ei colegi vestea cea bună, că acum trei luni a adus pe lume primul său băieţel. Gheorghe Crişan este din Chitighaz, unde trăieşte şi azi, fiind întreprinzător. Pasiunile lui sunt călătoriile şi pescuitul. Ana Leo din Bedeu, azi trăieşte la Biharkeresztes, fiind aici educatoare. Maria Netea din Micherechi lucrează la grădiniţa din sat ca educatoare. Fiica Anei Leo şi băiatul Mariei Netea sunt colegi de clasă la liceul românesc. Zoltan Negye s-a născut şi locuieşte şi azi la Chitighaz, dar lucrează în Bichişciaba, la Trezorerie, ocupându-se de domeniul ajutoarelor pentru familii. Băiatul lui va termina acum clasa a opta la şcoala din Chitighaz, dar este deja sigur că îşi va continua studiile la liceul românesc în care au terminat ambii lui părinţi. Gheorghe Ruja s-a născut şi locuieşte la Micherechi, fiind întreprinzător, care lucrează de multe ori în alte ţări. A lucrat mai devreme un an în Bucureşti, câte o jumătate de an în Serbia şi Croaţia, iar mai nou are legături de afaceri în Grecia şi Spania. A povestit cu mândrie că el vorbeşte cu copilul lui de şase ani numai în limba română, pentru că este convins că identitatea se poate păstra în primul rând prin limba maternă.
După poveştile foştilor elevi au urmat cele ale profesorilor. Directoarea Maria Gurzău Czeglédi a recunoscut că întotdeauna vine să se întâlnească cu elevii acestei clase cu mare bucurie, pentru că aceştia îşi invită în mod deosebit faţă de alte clase nu numai diriginta ci şi pe ceilalţi profesori. Doamna dirigintă a concluzionat cu satisfacţie şi la această întâlnire de 25 de ani că este nespus de fericită că acum un sfert de secol a dat drumul în viaţă la nişte elevi care au devenit adulţi fericiţi, cu multe succese atât în viaţa privată cât şi în cea profesională. După depunerea unei coroane de flori la bustul lui Nicolae Bălcescu şi o poză comună, întâlnirea de suflet a continuat până noaptea la ora 2, în sala mare a sediului Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria.
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu