Polemici şi dileme ale recensământului din 2011

Marţi, 12 noiembrie, Institutul de Cercetări pentru Minorităţi care funcţionează pe lângă Academia Maghiară de Ştiinţe a organizat, la sediul său din Cetatea Budei, o expunere pe tema: „Schimbările parametrilor demografici ai naţionalităţilor din Ungaria. Cauzele acestor schimbări între 2001–2011”.
Tóth Ágnes a arătat că în timp ce populaţia Ungariei, în ansamblu, a scăzut cu 261 de mii de locuitori, numărul populaţiei de naţionalitate a crescut de la 440 de mii la 640 de mii. Din cele 13 naţionalităţi recunoscute oficial în Ungaria, cea mai numeroasă este cea a romilor cu 315 mii faţă de 206 mii cât s-au declarat în anul 2001. Germanii ocupă locul doi ca număr cu 186 de mii, cifră ce a crescut cu 54%, după care urmează românii cu 36.641 de persoane. O scădere se observă doar în cazul grecilor, slovacilor şi slovenilor.

În ceea ce priveşte numărul mai mare înregistrat la romi şi germani, cercetătorul Vékás János a ţinut să precizeze că acest fapt se poate explica prin fenomenul disimilaţiei, adică prin faptul că la recensământul din 2001 mulţi nu şi-au declarat naţionalitatea, în comparaţie cu recensământul din anul 2011.
În cazul românilor, creşterea lor numerică nu se explică prin disimilaţie, ci prin migraţie. Studiul prezentat de Tóth Ágnes şi Vékás János arată că numărul românilor a crescut în ultimii 10 ani în capitală de la 2637 la 8480, în celelalte oraşe de la 3695 la 10.413, iar în comune de la 6553 la 11.934. Din studiu reiese că a crescut şi numărul românilor din Ungaria născuţi în străinătate: de la 7286 la 26.821. Iar din cei 35.641 consideraţi români în baza rezultatelor ultimului recensământ, 10.000 sunt şi cetăţeni români. În schimb, numărul românilor născuţi în Ungaria în ultimii 10 ani, este de 856. 
Vékás János consideră că, în ansamblu, creşterea numărului minoritarilor se explică prin factorul demografic, economic, politic şi cultural. Kiss Tamás, cercetător la Institutul de Cercetare al Minorităţilor din Cluj-Napoca, a criticat atât studiile prezentate şi modul în care au fost prelucrate datele, cât şi formularele recensământului din anul 2011, din Ungaria, spunând că s-a distrus clişeul de interpretare de până acum. 
Voci critice s-au făcut auzite şi din partea celor prezenţi, la adresa felului în care a fost conceput formularul ultimului recensământ în care patru întrebări erau puse în legătură cu naţionalitatea, sau mai bine zis al căror răspuns îl pot aşeza pe subiect la una din naţionalităţi. Sebök László a arătat că nici recensământul din 2001 nu a fost lipsit de critici, precizând că nu au fost prezentate datele privind numărul populaţiei de naţionalitate maghiară la nivel de comune, dar în cazul datelor de la ultimul recensământ ele nu pot fi folosite nici în comparaţie cu rezultatele de la recensămintele precedente şi nici pentru viitor nu vor fi relevante, producând doar confuzie. 
Reprezentantul Oficiului Naţional de Statistică a argumentat că la întocmirea formularului au cerut părerea oamenilor de ştiinţă şi a preşedinţilor autoguvernărilor minoritare pe ţară. Marcell Kovács a spus că cel mai simplu ar fi să punem aceiaşi întrebare ca acum 20 de ani. A precizat că în 11 ţări membre UE, la recensământul din 2011 nu există date despre naţionalităţi. A mai adăugat că dacă e să se compare datele de la recensământul recent cu cele din 1991, în cazul românilor de la cifra de 10.740 se poate spune că în 2011 sunt doar 3500 de români şi nu 35.641.
Punctul de vedere al cercetătorului Vékás János este că nu se poate trece cineva ici-colo, doar pe baza unei singure întrebări. A precizat: „identitatea are profunzime şi dinamică. Datele recente arată că în adâncime lucrurile se mişcă, iar în fiecare criză economică se constată o întoarcere la rădăcini”. A mai adăugat că dorinţa celor care au lucrat la întocmirea formularului a fost ca tot mai mulţi dintre cetăţeni să-şi asume identitatea.
Expunerile prezentate la Institutul de Cercetări pentru Minorităţilor arată că datele de la recensământul din 2011 au deschis o polemică şi o dilemă, care cel puţin în momentul de faţă par indisolubile.
Gabriela Enea Elekes

Comentarii