„Mereu ne dăm seama că trăim în plină definire politică şi culturală a Europei. Asemenea, şi minorităţile îşi caută locul şi rostul lor în aceste vremuri deloc obişnuite”, a spus dr. Maria Berényi, preşedinta Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria în deschiderea simpozionului ştiinţific de la sfârşitul săptămânii trecute. Accentuând importanţa acestor vremuri în viaţa minorităţii noastre, ea a spus: „Fiecare naţiune, naţionalitate încearcă să se menţină, să-şi păstreze identitatea şi limba. Pentru un minoritar, limba maternă nu este doar un instrument, ea îi determină structura lăuntrică, îl plasează într-un spaţiu, este felul lui de a gândi şi a simţi, este casa, tradiţia. Limba este memoria.”
Simpozionul anual al Institutului de Cercetări a ajuns în 2013 la cea de-a 23-a ediţie. În deschiderea lucrărilor, Maria Berényi a apreciat şi totodată a mulţumit pentru sprijinul considerabil primit în acest an din partea Ministerului Resurselor Umane, de la Budapesta, datorită căruia ICRU a reuşit să editeze 10 noi volume şi cele trei publicaţii anuale, Simpozion, Izvorul şi Lumina. La începutul lunii octombrie, Institutul a aniversat două decenii de existenţă şi a lansat cele 10 noi volume, acestea fiind: Elena Csobai – Emilia Martin: Vestigiile Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria – A Magyarországi Román Ortodox Egyház kincsei, Ed. II-a; Maria Berényi: Poveştile caselor Români în Buda şi în Pesta / Tales of houses Romanians in Buda and Pest / Mesélő házak Románok Budán és Pesten. Ed. II-a; Ştefan Oroian: Ştefan Oroian – Oroján István; Ana Borbély: Limbă română şi identitate românească în Ungaria; Tibor Hergyán: Confesiunea în romanul românesc interbelic; Emilia Martin: Românii din Ungaria. Studii de etnologie; Elena Csobai: Românii din Ungaria. Studii de istorie; Stella Nikula: Aspecte ale gândirii umane. Studii de psihologie tradiţională; Irina Iszály Garami: Săcalul de altădată; Maria Berényi: Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX). Cu ocazia aniversării s-a lansat şi pagina web (bilingvă) a Institutului, care poate fi accesată la adresa: www.romanintezet.hu.
În cadrul simpozionului ştiinţific din zilele de 23–24 noiembrie, publicul prezent a putut asculta următoarele prelegeri: Cornel Sigmirean (Tîrgu-Mureş): Naţiune şi naţionalitate în Austro-Ungaria; Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (Cluj): Interferenţe româno-germane în zona regimentului grăniceresc năsăudean în epoca modernă; Iulia Mărgărit (Bucureşti): Evoluţii semantice speciale în lexicul românilor din Ungaria; Maria Marin (Bucureşti): Trăsături ale toponimiei satelor româneşti din Ungaria; Vasile Dobrescu, Adrian Onofreiu (Tîrgu-Mureş): Bursierii fondurilor grănicereşti de la Năsăud la Universitatea din Budapesta; Viorel Dorel Cherciu (Giroc): Concubinajul în Banat – Nulificarea Căsătoriei; Iulian Boldea (Tîrgu-Mureş): Retorica vizualităţii în poezia lui Vasile Alecsandri; Tiberiu Herdean (Budapesta): Expresia individualului în proza românească interbelică; Elena Rodica Colta (Arad): Prezenţa societăţii româneşti în viaţa publică şi culturală a vremii, reflectată în presa arădeană de la sfârşitul secolului al XIX-lea; Alin Cristian Scridon (Giroc): Articole biblice publicate de părintele David Voniga în Revista Preoţilor; Ana Borbély (Budapesta): Peisaj lingvistic, cultural şi social din Chitighaz (2010); Maria Dan, Georgeta Fodor (Tîrgu Mureş): Între privat şi public. Prilejurile de socializare ale femeilor române din fostul Imperiu Austro-Ungar; Stella Nikula (Jula): Tabuuri în societatea tradiţională; Elena Csobai (Bichişciaba): Comunitatea românească din Peterd; Emilia Martin (Jula): Bătrâni în lumea satului; Maria Berényi (Budapesta): 150 de ani de la înfiinţarea Catedrei Române din Budapesta.
Cu ocazia aniversării a 20 de ani de la înfiinţare, Institutul de Cercetări a fost felicitat „pentru nobila şi prestigioasa activitate culturală şi editorială în serviciul comunităţii şi pentru evoluţia ei” din partea Universităţii „Petru Maior” din Tîrgu Mureş, printr-o medalie şi diplomă semnată de rectorul prof. univ. dr. Călin Enăchescu şi preşedintele Senatului, prof. univ. dr. Cornel Sigmirean. „Pentru activitatea deosebită şi pentru contribuţia majoră” la promovarea valorilor comunităţii româneşti din Ungaria, ICRU a primit diplomă şi din partea rectorului Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Acad. Prof. univ. dr. Ioan-Aurel Pop.
În a doua zi a simpozionului, pe lângă mai mulţi membri ai diplomaţiei române din Ungaria a luat parte la întâlnire şi secretarul de stat Stejărel Olaru, de la Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul MAE, care a asigurat reprezentanţii ICRU de toată aprecierea şi susţinerea muncii pe care Institutul îl desfăşoară.
Lucrările celui de-al 23-a simpozion s-au încheiat duminică cu câteva concluzii şi cuvinte de apreciere, legate de cele 85 de volume ale ICRU editate în cei 20 de ani de existenţă, precum şi de numeroasele rezultate ale cercetărilor istorice şi lingvistice. „Românitatea, sub aspect cultural, are o fire absolut necunoscută”, a spus doamna Iulia Mărgărit de la Bucureşti, accentuând că se bucură mult de astfel de întâlniri care întotdeauna îmbogăţesc cultura şi ştiinţa românească.
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu