„Una dintre cele mai valoroase comori pe care micherechenii o pot lăsa copiilor lor este limba română”

După cum v-am mai informat, de la 1 septembrie a anului şcolar 2013/2014, grădiniţa şi şcoala generală din Micherechi a primit doi pedagogi din România cu scopul de a ajuta munca pedagogică a cadrelor didactice. Zilele trecute am stat de vorbă cu profesoara Mihaela Baicu şi cu Ana Sárközi, directoarea şcolii din Micherechi. 


Potrivit directoarei şcolii generale, Ana Sárközi, tânăra profesoară şi-a început activitatea în bune condiţii datorită ajutorului Primăriei locale, care i-a asigurat condiţii satisfăcătoare: 
– Pot să spun că s-a acomodat fără probleme. La începutul lunii octombrie a însoţit copiii la concursul de povestire „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă şi la concursul de recitare poezie „Lucian Magdu” din Bătania. Tot în această toamnă s-a desfăşurat la Catedra de română din Seghedin „Ziua poeziei creştine”, la care a participat şi şcoala noastră. În noiembrie a ajutat la întocmirea programului literar pentru comemorarea soldaţilor români din cimitirul vechi şi din faţa Primăriei, care au căzut pe câmpul de luptă pentru libertatea noastră. Noua profesoară s-a mai implicat în pregătirea copiilor cu două scenete pentru Săptămâna limbii române. Ne ajută la întocmirea unui proiect pe care îl avem în colaborare cu Şcoala generală nr. 117 din Bucureşti şi în munca elevilor de la revista şcolară „Păpăruga”. În primele două săptămâni, a făcut cunoştinţă cu colegii de la şcoală, cu copiii, a asistat la ore de română, ne-a înşirat pe nerăsuflate directoarea şcolii generale. 


De la noua profesoară ne-am interesat de părerea ei despre situaţia limbii române la şcoala generală din Micherechi. 
– Marea majoritate a elevilor şcolii generale bilingve din Micherechi sunt vorbitori buni de limba română. Am observat că înţeleg în proporţie de 70–80 la sută din mesajele transmise de către un vorbitor nativ de limba română, iar capacitatea lor de a produce mesaje orale este de 50–60 la sută. Elevii au lacune în ceea ce priveşte vocabularul actual al limbii române, ei nu cunosc şi nu au ocazia să intre în contact cu expresii din limbajul comun al vorbitorilor nativi. 
Plimbându-mă prin sat am auzit deseori sătenii vorbind româneşte între ei. Locuind în clădirea azilului de bătrâni, am ocazia, zilnic, să aud angajaţii acestei instituţii vorbind limba română. Spre marea mea surprindere, doamnele de la magazinul din sat (de la bold), vorbesc foarte bine româneşte. Concluzia la care am ajuns este următoarea: satul Micherechi îşi păstrează încă rădăcinile lingvistice care se regăsesc în multe sate româneşti.
– Care credeţi că este motivul pentru care inclusiv părinţii care provin din România se distanţează de această comoară?
– Părinţii acestor elevi locuiesc în Ungaria de mult timp. Majoritatea dintre ei s-au rupt în totalitate de familia rămasă în România. Împrejurările au făcut ca aceşti oameni să înveţe limba maghiară şi să şi-o perfecţioneze, utilizând-o atât la locul de muncă cât şi în instituţiile pe care inevitabil le frecventează. Odată cu trecerea anilor, nu doar legăturile cu România s-au rupt ci şi cu limba română. Cu toate acestea, eu consider că ar fi o mare greşeală şi un păcat totodată ca locuitorii din Micherechi să-şi lase în uitare propria limbă. Una dintre cele mai valoroase comori pe care aceşti oameni o pot lăsa copiilor lor este limba română.
– Care este sarcina profesorilor în această situaţie?
– Natural, normal ar fi ca părinţii să nu aibă nevoie de vreo motivaţie pentru a vorbi limba română cu copiii lor. Din păcate, foarte mulţi părinţi nu conştientizează faptul că cunoaşterea mai multor limbi nu constituie decât un avantaj pentru viitorul copiilor lor. Profesorii pot doar să îndrume, să ghideze, să sugereze şi să scoată în evidenţă importanţa învăţării limbii române şi transmiterea ei mai departe din generaţie în generaţie. Un rol major în învăţarea limbii române îl joacă familia, părinţii.
– Cum vă faceţi înţeleasă cu un copil care nu ştie bine să vorbească româneşte?
– Comunicarea cu copiii care înţeleg foarte puţin limba română este destul de dificilă. Marele avantaj pe care îl am este faptul că ceilalţi elevi, colegii de clasă ai acestor copii, mă ajută cu mare drag în a mă face înţeleasă. Ei traduc în limba maghiară mesajul pe care eu vreau să îl transmit şi apoi încercăm să folosim cuvinte simple din limba română. Am observat că elevii, chiar dacă nu sunt vorbitori de limba română, sunt atraşi de muzica în limba română şi prezintă interes în a interacţiona cu un vorbitor nativ de limba română care nu cunoaşte limba maghiară. Aceşti elevi nu refuză învăţarea limbii. Faptul că nu cunosc limba se datorează în principal faptului că provin din familii în care nu se vorbeşte limba română.
– Cum se desfăşoară o zi la şcoală?
– Împreună cu colegii mei profesori şi cu doamnele învăţătoare stabilim orele la care voi participa. De cele mai multe ori particip la orele de limba şi literatura română. În funcţie de tema lecţiei pe care o discut înainte de oră cu colegii mei, încerc să le prezint elevilor un material clar, explicit, un limbaj actual şi o perspectivă modernă de abordare a lecţiilor. În timpul programului de după amiază mă întâlnesc cu elevii care fac parte din corul şcolii (momentan învăţăm colinde) şi cu cei care fac parte din trupa de teatru (pe 5 decembrie am fost în studioul de televiziune de la Seghedin, unde au fost filmaţi copiii într-un mod profesionist). Tot în timpul orelor de după amiază stabilesc, împreună cu elevii, felul în care vom desfăşura acţiuni viitoare atât în cadrul şcolii cât şi în colaborare cu alţi parteneri.
– Care sunt mijloacele care vă ajută la predarea limbii române?
– Momentan, mijloacele de bază care constituie un real folos sunt vocabularul şi cunoştinţele mele de limba română, accesul la internet (youtube, didactic.ro, etc) şi manualele şcolare.
– Ce planuri de viitor aveţi care vor fi puse în practică?
– Pentru luna decembrie, şcoala din Micherechi a pregătit un program de colinde cu care se va prezenta la diferite evenimente organizate în cadrul şcolii, în localitate. În data de 16 decembrie, corul şcolii va participa la Festivalul de colinde organizat de Colegiul Naţional „Teodor Neş” din Salonta. În pragul sărbătorilor de Crăciun, corul şcolii va porni la colindat prin localitate. Corul de copii îşi va prezenta programul de colinde şi în faţa părinţilor la serbarea organizată cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Deja am notate şi câteva propuneri pentru activităţi care am dori să fie puse în practică în primele luni din anul viitor.
Ana Cioca

Comentarii