22 feb. 2013

Despre simbolurile naţionale - Note de curs

Domnul profesor Gheorghe Petruşan ne face onoarea de a fi din nou prezent în colectivul catedrei de la Seghedin. În îngrijirea domniei sale este acum cursul despre problematica minorităţilor, pentru studenţii din anul al doilea. În această săptămână, în cadrul cursului a fost abordată o problemă de actualitate: rolul simbolurilor naţionale şi relaţia dintre state şi comunităţi minoritare. Fiind prezentă şi eu în sala de curs, am tras discret cu urechea la cele discutate. Sper că şi pentru cititorii Foii vor fi utile notiţele mele de curs.

Editorial - Lăsaţi-ne măcar să murim frumos!

Imediat ce s-a iscat o nouă neînţelegere între români şi unguri, de această dată din cauza arborării steagului secuiesc, presa din România s-a trezit dintr-odată foarte interesată de românii din Ungaria. Ce părere avem noi, cei câteva mii de români despre arborarea drapelului secuiesc? De parcă ar conta… Au mai apărut alţii, mai ocoşi decât restul, care au filmat şi au transmis imagini atât spre Budapesta, cât şi spre Bucureşti că, ia uite, pe instituţiile din localităţile românilor de aici este arborat drapelul românesc. Lor de ce li se permite, dacă sărmanilor de secui, nu?
Nu s-au grăbit jurnaliştii români niciodată să vină la noi să vadă de ce dispar pe zi ce trece românii din această ţară europeană. Ba, trebuie să mă contrazic, unii au venit, dar cum au venit, aşa au şi plecat. Nu este problema lor că statul român deja de doi ani nu este în stare să rezolve o cerere banală a micherechenilor: de a le trimite doi profesori români, care să facă misiune culturală şi identitară (!) la Micherechi. Poate dacă se cerea de la Consiliul Judeţean Covasna s-ar fi rezolvat demult. Ne-ar fi trimis bucuroşi doi pedagogi români. Şi cu atât ar fi rămas mai puţini la ei.
Primăria din Micherechi sau din Bedeu, şcoala din Jula sau Bătania arborează, alături de drapelul Ungariei şi al Uniunii Europene, drapelul României pentru a semnala că aici trăiesc români, aici învaţă români. Nu contra cuiva! Cele câteva drapele româneşti de pe teritoriul Ungariei, maximum 20 (şi atunci am inclus şi cele de pe ambasada şi consulatele româneşti), nu pot fi nicidecum comparate cu sutele de drapele secuieşti arborate în România şi, mai nou, şi în Ungaria. Probabil dinspre România privind lucrurile, ele se văd altfel, dar noi, românii din Ungaria, pentru care “soarele răsare la… Budapesta”, vedem clar că tot acest circ se face pentru un singur lucru, şi anume, pentru voturile ungurilor din România, deveniţi de curând cetăţeni maghiari “cu acte-n regulă”.
Cele două partide care guvernează Ungaria, Fidesz şi KDNP (creştin-democraţi), au îndemnat toţi primarii din ţară să arboreze drapelul secuiesc, în semn de solidaritate, pe clădirile primăriilor. Şi la acest îndemn răspund zilnic tot mai mulţi. Nimeni nu trebuie să-i forţeze sau să-i oblige. Până aici însă nu s-a ajuns de pe o zi pe alta, doar că românii se prefac că nu au observat. Sau diplomaţia, ori „serviciile” nu funcţionează cum trebuie? Numai câteva exemple: în bisericile catolice din Ungaria slujba se încheie cu imnul secuiesc; la instalarea actualului preşedinte al Ungariei, alături de imnul ţării s-a cântat şi imnul secuiesc; la intrarea în oraşele şi satele din Ungaria, numele localităţilor sunt scrise şi cu scrierea runică secuiască, în tot mai multe localităţi apar monumente cu Ungaria „mare”, la toate punctele turistice poţi găsi harţi şi alte tâmpenii cu aceeaşi „Ungarie mare”, etc.
Românii din Ungaria văd zilnic aceste lucruri. Untul şi telemeaua din frigiderul meu de acasă sunt inscripţionate în trei limbi: ungureşte, româneşte şi cu rune secuieşti. Şi numai până la alimentara de la colţ a trebuit să mă duc să le cumpăr. Românii din Ungaria văd şi că România doarme sau se preface că nu vede unele fenomene din jurul ei. Cel mai urât lucru posibil este să-i folosească pe nenorociţii de români din Ungaria, ca pe asul din mânecă, când este vreo neînţelegere româno-maghiară. Măcar de ne-ar folosi cu… folos. Avem noi baiurile noastre, nu avem nevoie şi de ale altora!
Presa din România nu a sărit în apărarea românilor din Ungaria nici când s-a cerut ajutorul Bucureştiului în combaterea etnobiznisului. Colegii noştri din ţara-mamă nici până azi nu înţeleg despre ce vorbim, de fapt. Vă rugăm frumos, şi pe această cale, dacă nu ne-aţi ajutat când trebuia, vorba unui român de aici: lăsaţi-ne măcar să murim frumos! Şi vă rugăm, nu vă mai luaţi de nenorocitele noastre de steaguri! Altceva nu prea ne-a mai rămas.
Eva Şimon

Protejarea celui mai important instrument identitar: limba română

Senatorul român Viorel Badea a iniţiat, în anul 2011, împreună cu alţi 166 de parlamentari, proiectul de lege care prevede proclamarea zilei de 31 august drept „Ziua limbii române” pentru a-i sprijini pe românii din afara graniţelor să-şi păstreze cultura şi identitatea naţională.
Legea prevede ca „autorităţile şi celelalte instituţii publice, inclusiv reprezentanţele diplomatice şi instituţiile culturale ale României, precum şi alte instituţii româneşti din străinătate să organizeze programe şi manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau ştiinţific, consacrate limbii române”.
„Legea de instituire a Zilei Limbii Române are o dublă valenţă: în primul rând, limba română reprezintă cel mai important instrument de păstrare a identităţii naţionale şi a unităţii românilor de pretutindeni, iar în al doilea rând putem spune că, prin adoptarea acestei legi, cele două state româneşti, România şi Republica Moldova, vor avea prima lor sărbătoare comună, instituită la nivel oficial. Din acest motiv, pot afirma că adoptarea Legii privind instituirea Zilei Limbii Române reprezintă o iniţiativă politică deosebit de importantă pentru păstrarea şi promovarea identităţii noastre naţionale", a declarat Viorel Badea.
E.Ş.

„Rolul principal al bisericii: să-i caute pe tineri şi să-i aducă la ea.” - La orele de părtăşie de la Biserica Baptistă din Micherechi

Pastorul Petrică Creţu, până la instalarea sa din sâmbăta trecută, slujea la Biserica Baptistă din Micherechi de mai mult de un an câte-o duminică pe lună. Relaţia sa cu biserica din Micherechi este mai veche. După plecarea pastorului Boroş a fost invitat să slujească la această biserică. A fost pastor la bisericile baptiste din Ciumeghiu, Tămaşda şi Sânnicolau Român. Începând cu prima duminică din luna februarie, în mod oficial a început slujirea la biserica din Micherechi. Este absolvent al Facultăţii de teologie, cu masterat în teologie. Cu oamenii de la biserică are relaţii foarte bune şi o părtăşie deosebită. Biserica Baptistă din Micherechi asigură posibilitatea pentru tineret să participe la ore biblice. Ei sunt generaţia care se pregăteşte să ia locul celor ce sunt înainte. Orele biblice sunt ţinute de pastorul Petrică Creţu.

Ştiri pe scurt…

Chitighaz
Balul românesc cu merinde din Chitighaz va avea loc sâmbătă, 2 martie, cu începere de la ora 18.00, la Căminul Cultural din localitate. Muzica de petrecere va fi asigurată de solişti şi de o formaţie de muzică populară românească din Vărşand.

Jula
Curatoriul Fundaţiei „Pro discipulis – Pentru elevii noştri”, în colaborare cu direcţiunea Şcolii şi Liceului „N. Bălcescu” din Jula organizează, pe 9 martie, un bal de binefacere. Petrecerea va avea loc în sala festivă a Centrului Cultural Românesc din Jula, cu începere de la ora 19.00. În deschiderea balului, elevii şcolii şi liceului vor susţine un program cultural. Biletul de intrare se poate procura de la şcoală. Informaţii la tel: 06-66/463-161.

Budapesta
Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române şi Autoguvernarea Românească din cartierul XI din Budapesta organizează, pe 9 martie, balul românesc de la Budapesta. Petrecerea va avea loc în frumoasa Sală „Dunărea” a Hotelului Gellért, cu începere de la ora 18.00. Programul artistic va fi susţinut de orchestra de muzică românească „Berki” din Oradea. Biletul de intrare, cu cină, costă 8.000 de forinţi.

Jula
Copiii Grădiniţei din Oraşul Mare Românesc din Jula şi educatoarele lor vor confecţiona Mărţişoare tuturor prietenilor, un mic vestitor al primăverii, un talisman menit să poarte noroc, alături de urările de bine, sănătate, dragoste şi bucurie. În prima zi a lunii martie educatoarele vor confecţiona aceste mărţişoare, care vor fi purtate de către fete până la sfârşitul lunii martie.

Micherechi
Pe 27 martie, direcţiunea şcolii generale din Micherechi organizează cea de-a 11-a ediţie a concursului de povestire „Vasile Gurzău”. Concursul se adresează copiilor de toate vârstele. Aceştia se pot pregăti cu poveşti din literatura română, dar şi cu poveştile povestitorilor români din Ungaria. Concursul se va desfăşura la Căminul cultural local.

Romeo şi Julieta în două limbi: română şi maghiară

După succesul deosebit al spectacolului „Romeo şi Julieta” în distribuţie româno-maghiară din anul 2011, Teatrul Naţional de Operetă „Ion Dacian” din Bucureşti şi Teatrul de Operetă din Budapesta vor prezenta musicalul lui Gerard Presgurvic în distribuţie bilingvă. Spectacolul va avea loc pe 11 aprilie, de la ora 19.00, pe scena Teatrului Naţional de Operetă din Budapesta. Rolurile Julietei, a lui Tybalt, lord Capulet şi lady Capulet, Paris, părintele Lorenzo şi doica Julietei vor fi jucate de actori din Bucureşti, ceilalţi fiind actori din Ungaria.
Spectacolul face parte din programul primei ediţii a Festivalului Internaţional de Operetă şi Musical, organizat la Budapesta între 8–29 aprilie 2013.
A.B.

„Strângerile de mâini” continuă şi în 2013

Primarul Julei dr. Görgényi Ernő şi viceprimarul Aradului Bognár Levente au semnat sâmbăta trecută, 16 februarie, în sala festivă „Regele Ferdinand” a Primăriei din Arad planul de colaborare a celor două oraşe înfrăţite, care stabileşte programul comun pe anul 2013.

„Rocker”, noul film al lui Marian Crişan rulează la Salonta

Noul film regizat de Marian Crişan rulează în cinematografele din România începând din 22 februarie. Filmul „Rocker” va fi prezentat sâmbătă, 23 februarie, de la ora 18, la Casa de Cultură din Salonta. Proiecţia va avea loc în prezenţa regizorului, echipei şi a actorilor din film. Duminică, 24 februarie, sunt programate încă două proiecţii tot la Casa de Cultură, de la orele 18 şi 20. La prezentarea filmului sunt aşteptaţi cu drag şi românii din Ungaria.

Acţiunea filmului are loc la Oradea şi spune povestea lui Victor, un rocker la 45 de ani, care e gata să facă orice pentru fiul său Florin, dependent de droguri. Pe lângă legătura de sânge, ceea ce îi uneşte cel mai mult este muzica rock. Filmările au avut loc în judeţul Bihor, în Oradea, Salonta, Arieşeni şi zona Beiuşului.

Moment de sărbătoare la Biserica Baptistă din Micherechi

Mai multe imagini aici
Ziua de sâmbătă, 16 februarie, a fost o zi de sărbătoare pentru Biserica Baptistă din Micherechi. În această zi a fost oficiat serviciul divin de consacrare a noului păstor Petrică Creţu.

Serviciul divin de laudă şi de consacrare a pastorului Petrică Creţu în slujirea de pastor a fost coordonat de Kiss Tibor Péter, pastor girant al Bisericii Baptiste din Micherechi, care la începutul evenimentului a salutat oaspeţii prezenţi: prof. univ. dr. Otniel Bunaciu, preşedintele Uniunii Baptiste din România, Papp János, preşedintele Cultului Baptist din Ungaria, Victor Micula, ambasadorul României în Ungaria, Bertold Netea, viceprimarul localităţii Micherechi, Maria Pătca Petruşan, preşedintele Autoguvernării Româneşti din Micherechi, reprezentanţii bisericilor penticostale şi ai Oastei Domnului din sat, păstori din Comunitatea „Regiunea Crişurilor”, păstorii Comunităţii din Oradea şi alţi oaspeţi.

14 feb. 2013

În loc de editorial - Toată lumea fericită şi cu lacrimi pe obraz

O ştire de ultima oră: comuna Micherechi din Ungaria, o localitate majoritar românească se va înfrăţi în curând cu oraşul secuiesc Sfântu Gheorghe (Sepsiszentgyörgy), capitala judeţului Covasna, din România, cu o populaţie majoritar maghiară (adică, mai corect: secuiască). Cei doi primari s-au înţeles despre asta la sfârşitul săptămânii trecute, pe facebook.
Înfrăţirea se va face în cel mai scurt timp pentru a se putea pregăti pentru o mare festivitatea comună (ce se va face, bineînţeles, cu sprijin obţinut din proiecte europene): 576 ani de la legarea pactului Unio Trium Nationum din anul 1437, prin care nobilii maghiari din acele vremuri au atestat că numai 3 naţiuni sunt privilegiate: maghiarii, secuii şi saşii. E adevărat că, prin această lege, românilor li s-au interzis toate drepturile politice, dar din simpatie şi din solidaritate faţă de secui, românii din Micherechi vor sărbători alături de aceştia faptul că ungurii au confirmat, acum 576 de ani, că secuii sunt altceva decât ungurii. Festivitatea comună va avea ca loc de desfăşurare centrul comunei Micherechi, pentru ca evenimentul să nu fie deranjat de elemente extremiste româneşti, şi să poată fi sărbătorit cu cel mai mare fast. Cu această ocazie, drapelul secuiesc se va arbora pe toate instituţiile din sat, inclusiv pe biserica ortodoxă care priveşte zilnic către statuia Sfântului (şi ortodox) István al ungurilor, plus pe toţi stâlpii de curent electric, de la intrarea până la ieşirea din sat. Şi invers. Adică, şi de la ieşire până la intrare.
Din cealaltă jumătate a banilor (pentru că se vor împărţi jumi-juma, ca fraţii buni) obţinuţi din fonduri europene, secuii din Sfântu Gheorghe, în frunte cu primarul şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, îi vor găzdui pe micherecheni, în cursul acestei veri, când vor sărbători împreună 418 ani de la bătălia de la Călugăreni, din 23 august 1595, a lui Mihai Viteazul cu oştile otomane ale lui Sinan Paşa. Festivitatea va debuta cu depunerea de coroane la statuia lui Mihai Viteazul din centrul oraşului Sfântu Gheorghe, urmată de un marş stradal. După mărşăluirea călăreţilor secui, înţoliţi în frumoasele lor costume populare, vor evolua dansatorii populari din Micherechi în paşi de mânânţăl (tot în costume ungureşti). Bineînţeles, în semn de respect maxim faţă de românii din Micherechi, şi primarul din Sfântu Gheorghe va da poruncă să se arboreze drapelul Micherechiului pe toate instituţiile din oraş, plus pe toţi stâlpii de curent electric, de la intrare până la ieşire. Şi invers. Adică, şi de la ieşire până la intrare.
Ce stă, de fapt, în spatele recentei hotărâri de împrietenire? Nişte scopuri şi obiective clare. 1. Conducerea comunei Micherechi nu vrea să se împrietenească cu UDMR-ul, pentru că ei au deja prieteni în Ungaria, fiind prieteni de suflet (şi de afaceri) cu Kreszta Trajan, preşedintele AŢRU. Micherechenii nu vor să deranjeze nicidecum această legătură împletită cu mii de noduri. 2. Prin acest pact româno-secuiesc, micherechenii şi secuii se vor solidariza în toate luptele lor pentru asigurarea drepturilor lor de către politicienii din cele două capitale, Bucureşti şi Budapesta. Când primăria din Micherechi va avea nevoie de bani pentru şcoala românească din sat, secuii să facă o mică diversiune cu autonomia, pentru că aşa presa, opinia publică şi autorităţile române îşi aduc brusc aminte de românii din Ungaria. Iar când secuii din Sfântu Gheorghe nu vor mai avea bani pentru a plăti croitoriile de la care au comandat noi drapele secuieşti, să blocheze micherechenii graniţa cu Salonta, ca să aibă motiv secuii să se plângă la Bucureşti.
Numai într-un singur punct nu au reuşit încă să se înţeleagă: cine să fie patronul spiritual al manifestărilor comune? Angela Merkel sau François Hollande? Voi, ce credeţi?
Eva Şimon
* Această scriere este un pamflet şi trebuie tratată ca atare.

Opt locuri fără plată la profilul pedagogic de română (învăţători şi profesori), la Universitatea din Seghedin

Începând cu anul universitar 2013–2014, deci din septembrie anul acesta, învăţământul superior pedagogic din Ungaria va avea o nouă structură, asemănătoare cu cea de dinainte de introducerea sistemului dual de la Bologna. Astfel, la Universitatea din Seghedin se va reveni la dubla specializare, astfel încât, la terminarea studiilor pedagogice, absolvenţii vor putea obţine două diplome de profesor pentru două discipline diferite. Studiile se desfăşoară pe o perioadă de cinci ani plus un semestru de practică pedagogică.
Absolvenţii specializării „română” vor primi diplomă de „profesor de limba şi cultura română”. Această diplomă va fi valabilă atât pentru a preda la şcolile generale, cât şi la liceu. În acest an, la Catedra de Română din Seghedin sunt asigurate trei locuri finanţate de stat. Specializările pedagogice care pot fi combinate cu româna sunt: biologia, educaţia fizică, fizica, geografia, istoria, limba engleză, limba germană, maghiara.

Baluri şi petreceri în comunitatea românească

Primul bal cu merinde de la Micherechi a avut loc pe 26 ianuarie, la Casa de Cultură „Gheorghe Dulău”. Petrecerea a fost organizată de Török Elek, care a adunat în jurul său câţiva micherecheni iubitori de dans şi muzică. S-a dansat pe muzică românească şi ungurească, formaţia Török încercând să fie pe placul tuturor invitaţilor.
În luna martie vor avea loc baluri româneşti la Chitighaz, Bătania şi Budapesta.

Banii autoguvernărilor de naţionalitate în 2013

Secretariatul de Stat pentru Relaţiile cu Bisericile, Naţionalităţile şi Societatea Civică din cadrul Ministerul Resurselor Umane a publicat pe 1 februarie 2013 informaţii referitoare la sumele din care vor funcţiona în acest an autoguvernările naţionalităţilor din ţară. Astfel, autoguvernările româneşti locale vor avea un buget de bază de 221.833 forinţi, iar autoguvernările teritoriale (în cazul românilor numai în judeţele Bichiş şi Bihor există astfel de autoguvernări, dar tot în această categorie intră şi Autoguvernarea Românească pe Capitală) vor gospodări suma de bază de 443.666 forinţi. Fiecare autoguvernare îşi va putea întregi aceste fonduri de funcţionare prin subvenţia acordată pe bază de activitate.
E.Ş.

Ştiri pe scurt...

Micherechi
Vineri, 22 februarie, Autoguvernarea Românească din Micherechi organizează un concert de muzică creştină, unde sunt invitaţi membrii orchestrei neoprotestante „Continental” din România. Concertul va avea loc la Căminul Cultural „Gheorghe Dulău”, cu începere de la ora 18.00. Intrarea este liberă.

Micherechi
În aceeaşi seară, pe 22 februarie, cu începere de la ora 21.00, cântăreţul orădean Lucian Şereş şi orchestra lui vor cânta la petrecerea românească organizată la restaurantul „Sophie Pub” din Micherechi. Biletele de intrare se pot procura de la restaurant sau prin telefon la numărul 06-30/5488811.

Leucuşhaz
În ultima vineri a acestei luni, 22 februarie, în sala de sport a şcolii generale din Leucuşhaz va fi organizată cea de-a XII-a ediţie a Cupei Carnaval, una dintre competiţiile sportive, la care sunt invitaţi să participe elevi din şcolile generale unde se predă limba română. Întrecerea din anul acesta este organizată de către Autoguvernarea Românească din Leucuşhaz în colaborare cu Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria.

Jula
Îmbrăcaţi în piraţi, prinţese şi figuri îndrăgite din desenele animate, copilaşii de la grădiniţa românească din Jula vor încerca să alunge iarna la carnavalul organizat pe 27 februarie. De la ora 10.00, la grădiniţa din Jula va avea loc un vesel carnaval. Cu o zi mai târziu, pe 28 februarie, măşti şi distracţie va avea loc şi la carnavalul de la Şcoala generală şi Liceul „N. Bălcescu” din Jula.

Bichişciaba
Cea de-a 16-a ediţie a Supermaratonului internaţional Bichişciaba–Arad–Bichişciaba va avea loc în zilele de 25–26 mai. La competiţia din anul acesta vor participa concurenţi şi din ţările învecinate, astfel şi din România. Sportivii vor avea posibilitatea să se întreacă alergând, la ciclism şi pe patine cu rotile.

Lansarea a două cărţi despre românii din Ungaria

Primăria din Micherechi şi „Oastea Domnului” din localitate, împreună cu Autoconducerea Românilor din Seghedin şi Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a organizat duminică, 10 februarie, lansarea de carte a doi istorici din România: cartea lui dr. Gabriel Moisa, „Istoriografia românilor din Ungaria 1920–2010 – Între deziderat şi realitate” a mai fost prezentată în Ungaria, la Seghedin, Budapesta şi Jula, dar volumul lui dr. Radu Romînaşu, „Consideraţii despre învăţământul şi şcoala românească din Ungaria (1920–2008)” acum a fost prezentat pentru prima dată. Moderatoarea dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Română de la Universitatea din Seghedin a vorbit despre importanţa acestei întâlniri subliniind faptul că în sânul comunităţii româneşti din Ungaria există puţini autori şi istorici.

Serbarea panglicii, o răscruce în drumul vieţii

Mai multe poze aici
La Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a avut loc sâmbătă, 9 februarie, o manifestare specială care se organizează în fiecare an şi este dedicată elevilor de clasa a 12-a, care în scurtă vreme vor deveni o nouă generaţie de absolvenţi ai acestei instituţii de învăţământ românesc din Ungaria. Evenimentul cu o semnificaţie deosebită pentru cei 24 de liceeni a fost o manifestare deosebit de emoţionantă şi importantă, care consemnează predarea simbolică a ştafetei de către absolvenţi către colegii lor mai mici din clasa a XI-a şi începutul unei noi perioade semnificative în viaţa lor.

7 feb. 2013

Editorial – Ce n-ar da Şaguna să vadă asta!

De mult nu mai surprinde pe nimeni să audă vorbă românească pe holurile Parlamentului de la Budapesta. Şi nu pentru că ar fi ajuns românii din Ungaria să aibă reprezentant în Parlament! După 1990, tot mai mulţi ardeleni mutaţi în Ungaria au reuşit să ajungă parlamentari sau secretari de stat sau consilieri politici la Budapesta. Uneori, la tratativele româno-maghiare nici măcar nu mai este nevoie de traducători, ori pentru că atât partea „română” cât şi partea maghiară are ca limbă maternă maghiara (sic!), ori pentru că şi partea „maghiară” vorbeşte la perfecţie limba română, având ca loc de origine Ardealul sau Parţiumul.
Vorbă românească se aude însă mai nou nu numai în Parlament sau în vreun minister din Capitala ungară, ci şi pe coridoarele primăriei din… Mişcolţ. (Ce n-ar da Şaguna să vadă asta în oraşul lui natal!) Un ziar maghiar semnala zilele trecute faptul că actualul primar al oraşului Mişcolţ, care este născut în Oradea, de când a câştigat alegerile din 2010, aproape în toate funcţiile importante ale instituţiilor oraşului şi-a pus neamurile, prietenii, cunoscuţii originari din… Ardeal sau Parţium. (Am citat din ziar şi pentru asta nu am scris România.) Şi asta îi deranjează foc pe „get-begeţi”. O persoană anonimă (care nu avea curajul să-şi dezvăluie numele, fiind angajat al primăriei) a declarat la ziar că a auzit cu propriile urechi când doi angajaţi ai primăriei au discutat între ei pe româneşte, numai ca ungurii din jurul lor să nu-i înţeleagă. Primarul (membru Fidesz) zice că este atacat de către socialişti pe nedrept, deoarece toţi aceşti oameni originari din Ardeal şi Parţium, numiţi după venirea lui la cârma oraşului, sunt conducători apreciaţi, directori cu succese, specialişti cu bună pregătire. Iar cei care îl critică pentru acest lucru îi jigneşte pe ungurii din Ardeal, făcându-i pe aceştia “români”.
Fenomenul dezvăluit acum la Mişcolţ probabil nu este singular în Ungaria. Bate la ochi numai pentru că apare mai concentrat. De ungurii din Ardeal şi Parţium nu se tem numai ungurii din Ungaria, ci şi românii din Ungaria. Ei sunt un fel de baubau (cum ar zice micherechenii: boşoloacă) şi pentru şcolile româneşti. De când s-a zvonit pentru prima dată că toate şcolile, în afară de cele care sunt administrate de autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor, vor fi preluate de stat, şi până la începutul acestui an, când acest lucru chiar s-a înfăptuit, printre profesorii de la şcolile noastre româneşti s-a băgat spaima că vor putea fi înlocuiţi oricând cu dascăli unguri, veniţi de dincolo. (Unii profesori sunt convinşi că de acest lucru numai AŢRU îi poate feri. Oare?) Zilele acestea a început pregătirea la nivel central a inspectorilor şcolari, care din toamnă vor cutreiera şcolile ţării şi vor controla munca profesorilor. Cine va inspecta activităţile de la şcolile româneşti? – se întreabă profesorii noştri. Răspunsul, rostit cu o oarecare frică, vine tot de la ei: cu siguranţă ceva unguri originari din Ardeal, care ştiu şi româneşte. Deocamdată nimeni nu ştie cum va fi, doar un lucru este sigur: inspecţia de specialitate se va face în toate şcolile din ţară. Fără excepţie.
Eva Şimon

P.S.: Niciun pic nu ne-ar surprinde dacă peste câteva luni, la alegerile minoritare din 2014 s-ar înfiinţa şi la Mişcolţ o autoguvernare românească. Dar, Doamne fereşte, să le dăm noi idei! (La recensământul din 2001, la Mişcolţ, 45 de persoane s-au declarat de naţionalitate română şi 66 de persoane au spus că „se leagă” de cultura şi tradiţiile româneşti. Câţi au fost în 2011, vom şti doar peste câteva săptămâni.)

Seri de literatură la ICR Budapesta

Joi, 14 februarie, de la ora 18.00, ICR Budapesta inaugurează la sediul său un program nou intitulat „Serile de literatură”, dedicând această primă ediţie unui reprezentant al scriitorilor din ţara gazdă. Va fi prezentat publicului din Budapesta romanul „Vieţi mărunte” al scriitorului Sándor Zsigmond Papp, în traducerea lui Marius Tabacu, roman publicat în anul 2012 la Editura Polirom. Alături de autor, la masa rotundă organizată la sediul Institutului se vor mai alătura acestora reprezentanţi ai mediului academic, studenţi, scriitori, jurnalişti şi alţi iubitori de literatură.
A.B.

Serviciu divin de consacrare la Micherechi

În data de 16 februarie, sâmbătă, cu începere de la ora 15.00, în Biserica Baptistă din Micherechi va avea loc serviciul divin de consacrare al pastorului Petrică Creţu. La acest eveniment, Cuvântul Domnului va fi vestit de Papp János, preşedintele Cultului Baptist din Ungaria şi Otniel Bunaciu, preşedintele Uniunii Baptiste din România, vicepreşedinte al Federaţiei Baptiste Europene.

Ştiri pe scurt…

Chitighaz
Elevii şcolii populare de artă „Kaláris” din Chitighaz, de la copii de grădiniţă, şcoală generală, până la elevi de liceu, vor prezenta părinţilor şi tuturor invitaţilor mai multe dansuri din coregrafiile însuşite la cursurile de dans popular. Serbarea dansatorilor de la şcoala de artă va avea loc sâmbătă, 9 februarie, de la ora 16.00, la Căminul Cultural din localitate. Evenimentul se va încheia cu un bal de binefacere, în folosul tinerilor de la şcoala populară de artă.

Aletea
Primul mare eveniment al anului 2013, la Aletea, va fi Balul mascat de alungare a iernii. Marţi, 12 februarie, aletenii vor avea parte de paradă şi distracţie prin defilarea mascaţilor. După defilarea de alungare a iernii, mascaţii vor fi întâmpinaţi la Căminul cultural cu gogoşi tradiţionali.

Micherechi
În seara de 22 februarie, cântăreţul orădean Lucian Sereş şi orchestra sa vor cânta la petrecerea românească organizată la restaurantul „Sophie Pub” din Micherechi. Petrecerea va avea loc cu începere de la ora 21.00, iar biletele de intrare se pot procura de la restaurant sau prin telefon la numărul 06-30/5488811.

Chitighaz
Anul acesta, balul românesc cu merinde din Chitighaz va avea loc sâmbătă, 2 martie, cu începere de la ora 18.00, la Căminul Cultural din localitate. Muzica de petrecere va fi asigurată de solişti şi de o formaţie de muzică populară românească din Vărşand.

Pocei
Conform unei tradiţii străvechi, momentele esenţiale ale unei nunţi sunt peţitul, chematul la nuntă şi ospăţul, astfel Autoguvernarea Românească din Pocei şi Autoguvernarea locală organizează, în ziua de 2 martie, „Festivalul chematului la nuntă”. În cadrul festivalului va avea loc şi un program cultural folcloric, la care vor participa dansatori din Bihorul unguresc, sub îndrumarea domnului Gheorghe Gros, care de aproximativ şase ani predă dansuri populare la şcoli din această regiune. La întâlnire sunt aşteptaţi şi oaspeţi din România, de la Budureasa şi Tomeşti.

Tinerii din Micherechi au un nou loc de distracţie

http://sophiepub.hu/
„Sophie Pub” este numele noului local care şi-a deschis porţile pe 31 decembrie 2012, la Micherechi. Patronul primului „pub”, dar nu singurului bar, din Micherechi, Attila Bondár jr. şi-a propus să le ofere oaspeţilor o escapadă romantică şi delicioasă deopotrivă, şi anume un loc de distracţie modern în centrul satului.

4 feb. 2013

Ştiri pe scurt…

Micherechi
Pe 21 ianuarie a pornit Clubul Mamelor, un program pentru proaspetele mămici şi copiii lor cu vârsta cuprinsă între 0–3 ani. Toate mămicile sau viitorele mămici sunt aşteptate în fiecare luni între orele 9.30–12.00 la bibliotecă. Conducătoarea clubului este Betina Gurzău.

Jula
În ziua de 9 februarie, după un Te Deum, oficiat de la ora 9.00, în Catedrala din Jula de către Preasfinţitul Părinte Siluan şi de toţi preoţii Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria se va desfăşura prima şedinţă a Adunării Eparhiale de anul acesta. Membrii Adunării Eparhiale a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria se vor întâlni în şedinţa anuală de lucru, la Episcopia din Jula, prezidată de către PS Episcop Siluan. Aceasta va fi precedată de şedinţa Consiliului Eparhial, care se va desfăşura cu o zi înainte, pe 8 februarie de la ora 10.00.

Seghedin
Cinci studenţi şi-au luat masteratul la catedra de limba şi literatura română din Seghedin, după ce şi-au susţinut pe 16 ianuarie cu succes portofoliul: Maria Ambruş, Ana Sárközi, Rita Pătcaş, Anamaria Brad şi Florin Mircea Pătru. Festivitatea de înmânare a diplomelor va avea loc pe 16 februarie, cu începere de la ora 11.00, în Sala de Congrese a Centrului de Studii şi Informare (Seghedin, piaţa Ady nr. 10).

Micherechi
Pe 16 februarie va avea loc serviciul de instalare al noului păstor al Bisericii Baptiste din Micherechi. Păstorul Petrică Creţu a intrat în slujire în biserica din Micherechi de la 1 februarie. Serviciul de instalare se va desfăşura sâmbătă, cu începere de la ora 15.00.

Micherechi
Solistul orădean Lucian Şereş va oferi o seară plăcută de petrecere micherechenilor pe 22 februarie, la restaurantul Sophie Pub. Biletul de intrare costă 2.500 de forinţi.

Micherechi
Pe 22 februarie, Autoguvernarea Românească din Micherechi organizează un concert de muzică creştină, unde sunt invitaţi membrii orchestrei neoprotestante „Continental” din România. Concertul va avea loc la Căminul Cultural „Gheorghe Dulău”, cu începere de la ora 18.00. Intrarea este liberă.

Chitighaz
Autoguvernarea Românească din Chitighaz, în colaborare cu Asociaţia Culturală a Românilor din localitate, organizează balul românesc cu merinde pe 2 martie. Petrecerea va avea loc la Căminul Cultural cu începere de la ora 18.00.

Capitale ale Uniunii Europene prin lentila aparatului de fotografiat

La sediul Institutului Cultural Român de la Budapesta a avut loc în 18 ianuarie inaugurarea Salonului Internaţional al Artiştilor Fotografi Români şi Maghiari de Pretutindeni, organizat cu ocazia Zilelor Culturii Române şi Maghiare. Pentru evenimentul ajuns în acest an la cea de-a şaptea ediţie au fost selectate 99 de imagini alb-negru şi color dintr-un total de 324 de lucrări. Autorii lor sunt artişti fotografi români şi maghiari din România, Ungaria, Serbia, Slovacia, Serbia, Ucraina, Australia, Israel, Marea Britanie şi SUA. Ca şi în anii precedenţi, lucrările selectate şi premiate au fost expuse la ICR Budapesta, la Galeria Stars din Cluj Napoca, la Centrul Cultural al Ungariei de la Bucureşti şi la Galeria Euro Foto Art din Oradea.

Pr. Visarion, un străjer al Ortodoxiei la Jula – Interviu cu ieromonahul Visarion Tuderici, secretarul eparhial al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Ieromonahul Visarion este originar din România, judeţul Bihor. Părintele Visarion dorea din copilărie să slujească lui Hristos. Mai întâi se refugiază la Mănăstirea Izbuc pentru a se călugări, însă auzind părinţii de el unde este îl aduc acasă. Dar la vârsta de 19 ani, după ce terminase liceul, călăuzit de pronia lui Dumnezeu, se retrage la mănăstire şi se stabileşte la Schitul Huta, judeţul Bihor. La Huta, undeva pe o creastă a munţilor Codru-Moma, departe de orice altă aşezare omenească, într-un mic schit, părintele Visarion a trăit opt ani şi jumătate. Aici a fost foarte iubit de credincioşii din Bihor, mulţi dintre ei îl caută şi în prezent, vin până la Jula să-i ceară sfaturile. În toamna anului 2011, ieromonahul Visarion Tuderici şi-a luat rămas bun de la fraţii duhovniceşti de la Huta, fiind transferat la Episcopia Ortodoxă de Jula.

Editorial – Mai au vreun rost balurile româneşti?

Luna februarie înseamnă pentru noi de peste 30 de ani perioada balurilor româneşti. Organizate la început cu mare însufleţire, fiind acestea printre puţinele ocazii la care se întâlneau românii şi se distrau pe muzică românească, azi aceste baluri au ajuns plictisitoare, organizate mai mult din obligaţie, adică numai ca să nu se întrerupă aşa zisa tradiţie… Mai are oare rost „păstrarea tradiţiei”, când lumea s-a schimbat în toţi aceşti ani cu 360 de grade.
Azi oamenii se adună de obicei la baluri de caritate, cu scopul de a ajuta vreun spital de copii sau vreo fundaţie şcolară. Aceste petreceri au un scop clar: adunarea fondurilor. Care să fie scopul unui bal românesc? Vă rog să vă gândiţi bine înainte de a răspunde prea repede! Răspunsul automat al multora probabil ar fi ca să se întâlnească românii, să danseze şi să cânte româneşte, să mănânce bucate româneşti, etc. Şi aşa ar fi normal. Eventual să se mai şi bucure de vreo formaţie sau vreun solist de muzică populară din România. În mod normal aşa ar trebui să fie, dar cum la noi multe lucruri nu sunt normale… La balurile noastre “româneşti” se dansează ungureşte şi ţigăneşte, formaţiile de obicei sunt ungureşti dar care ştiu (ştiu?) să cânte şi româneşte, mâncarea nu merită nici măcar amintită. Atunci ce să-i mai atragă aici pe români, că de întâlnit se pot întâlni mult mai uşor decât pe vremuri.
Din obligaţie sau din musai nimănui nu-i place să participe niciunde. Şi asta se vede clar la balurile din ultimii ani. La Micherechi, în cel mai românesc sat din Ungaria (cum ne place să-i spunem, sperăm să şi fie aşa), de ani buni nu mai au succes balurile româneşti. Au trecut de mult anii 1990, când casa de cultură a satului era neîncăpătoare de românii care vroiau s-o vadă cu propriii lor ochi pe Irina Loghin sau pe careva Florică din Bihor şi să se distreze până în zori pe muzica lor românească. Atunci biletele se vindeau ca pita caldă… Azi, nici pe gratis nu se duc micherechenii la bal. Greu poate fi uitat şi acel bal din Jula care îl avea ca oaspete de onoare pe actorul Florin Piersic. Şi câtă eleganţă aveau acele baluri, ţinute la elegantul hotel Erkel. Trecut-au însă acei ani de mult. Lumea s-a schimbat şi ar cam trebui să ne dăm seama de asta.
În locul balurilor de odinioară, azi ne distrăm la tot felul de festivaluri, de castraveţi, de pogăciţe, de pălincă, etc. Apropo, pe vremuri oamenii se distrau iarna, în perioada dintre Crăciun şi postul Paştelui, că doar atunci nu aveau ce face, în restul anului nu prea le ardea de chirvai şi de distracţie, că aveau mult de lucru.
Trecut „glorios” ştim că au balurile noastre româneşti, dar viitor? Mai au ele capacitatea de a se reînnoi, de a oferi publicului ceva atrăgător? În felul lor de acum, pline de praf şi de plictiseală, nu prea au niciun rost. Iar ca să nu fim acuzaţi că suntem prea negativişti, iată şi câteva idei pentru viitorii organizatori: la Micherechi s-ar putea face, de exemplu, un bal la care să fie invitaţi să danseze “mânânţălu” toţi sătenii care ştiu să danseze şi cât mai multe ore fără întrerupere. Un fel de încercare pentru a intra în Cartea Recordurilor. Dar la fel s-ar putea face şi la Chitighaz sau Aletea, unde încă foarte mulţi săteni cunosc dansurile locale româneşti. Cu „balul pe ţară” aş începe, în primul rând, prin a-i schimba numele idiot, care pe româneşte nu înseamnă nimic. L-aş numi simplu: „balul românilor din Ungaria”, aşa cum de fapt ar trebui să fie. La acest bal ar trebui să fie invitat un nume mare din România, un interpret sau o formaţie de seamă, care să atragă românii din diferite sate ca un magnet la acest eveniment şi nu câteva nume obscure din eterna Lipovă. Cel mai elegant şi atractiv bal românesc este (şi ar trebui să şi rămână) cel din Budapesta, care de câţiva ani încoace se organizează în impozantul Hotel Gellért, un loc însemnat pentru trecutul românilor. (Ştie cineva de ce? Pentru că acolo a fost cartierul general al armatei române în vrednicul de amintire an 1919.)
Dacă nu se şterge anual praful de pe aceste baluri, ele devin tot mai plictisitoare şi absolut fără niciun rost.
Eva Şimon

Expoziţia lui NEStor vrea să ne pună pe gânduri

Muzeul Munkácsy din Bichişciaba a găzduit joia trecută primul vernisaj de expoziţie din acest an. Lucrările lui Ioan Nistor (NEStor) din Jula, originar din Micherechi, ne călăuzesc într-o lume tainică, în lumea mlaştinii lui NØLL.
– Muzeul din Bichişciaba are întotdeauna uşile deschise în faţa artiştilor din judeţul Bichiş şi ne bucurăm să le asigurăm acestora spaţiu de a se prezenta. Aşa s-a întâmplat şi de această dată – a spus în deschidere Liska András, director împuternicit al muzeului.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...