31 mai 2013

Editorial - Un român se va plimba prin Parlament

Cu toate că pe unii îi plictisesc de moarte datele de la recensământ, din păcate, acestea ne vor hotărî soarta în multe privinţe în următorii ani. Oricât ne-ar plăcea să nu băgăm în seamă rezultatele referitoare la români (că am fi 35.641 de români în Ungaria), nu prea ne putem permite, deoarece şi alegerile din anul viitor se vor baza pe aceste date: atât alegerea reprezentantului românilor în Parlamentul de la Budapesta, cât şi alegerile de autoguvernări româneşti.
Zice-se că la anul şi naţionalităţile vor putea avea reprezentanţi în Parlament. Pe baza legii da, dar în realitate nu prea. În afară de ţigani şi nemţi, matematic ceilalţi nu prea au nicio şansă. Credem asta din mai multe motive. Vi le înşirăm şi apoi judecaţi singuri: 1. numai autoguvernările pe ţară ale naţionalităţilor vor avea dreptul de a publica liste pentru candidaţii la alegerile parlamentare (= în cazul nostru, numai Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria); 2. la alegerile parlamentare, fiecare cetăţean va avea dreptul numai la un singur vot, deci se va putea vota ori pe lista naţionalităţilor, ori pe lista partidelor (= un român din Micherechi va putea vota ori lista românească, ori a vreunui partid, pe ambele nu); 3. nu se ştie nici acum dacă autoguvernările vor primi bani de la stat pentru campanie sau nu, altfel vor avea un mare dezavantaj faţă de partide; 4. atât la alegerile parlamentare cât şi la cele locale, pe listele naţionalităţilor vor putea vota numai acei cetăţeni care se vor înscrie într-un registru public al naţionalităţilor (= cine nu se înregistrează de român, nu poate vota lista românilor).
Lista românilor atunci va putea obţine un loc de deputat în Parlament, dacă va atinge baremul de 25% al listei partidelor. Număr precis de voturi necesare încă nimeni nu ştie. Acest deputat va avea toate drepturile unui parlamentar independent. Dacă o naţionalitate nu reuşeşte să obţină acest barem, va putea delega în parlament doar o persoană cu drepturi reduse, un fel de purtător de cuvânt. Acesta nu va avea drept de vot şi numai în rare ocazii va putea lua cuvântul. Unele minorităţi au început să facă deja calcule şi au ajuns la concluzia că pentru a intra în Parlament un minoritar va avea nevoie de circa 19–24 de mii de voturi.
Cercetând datele de la alegerile din 2010, minorităţile nu s-au prea îmbulzit să-şi exercite drepturile de alegători. Multe autoguvernări minoritare locale au fost înfiinţate în toată ţară cu doar 5–10 voturi. Cei care au analizat aceste date zic că şanse reale pentru a trimite deputat în Parlament au numai ţiganii şi nemţii. Ce va fi cu celelalte 11 naţionalităţi? Vor fi exact ca unele personaje din poveştile cu regele Matia Corvinul. Vor fi şi nu vor fi. Important este că în sfârşit se va astupa gura politicienilor din ţările vecine, care de fix 20 de ani critică Ungaria pentru că nu lasă minorităţile în Parlament. Acum o să le lase. Nu să dea cu pumnul în masă sau să ceară ceva pentru naţionalitatea lui, ci să se plimbe pe coridoare, să stea frumos în fotoliul său, în pauze să bea câte-o cafea liniştit, fără niciun stres, în bufetul parlamentarilor şi să-şi ţină gura închisă, că doar va primi salariul grosolan şi va beneficia de toate avantajele unui parlamentar maghiar.
Să ne aşteptăm oare la vreo surpriză? S-ar putea. La ultimele alegeri, 10.097 de cetăţeni ai Ungariei au votat pentru candidaţii în autoguvernările româneşti. Îi numim cetăţeni şi nu români, pentru că în registrele secrete s-a putut înscrie oricine, fără niciun control. Acum că ştim (ştim?) că suntem 35.641, ne putem aştepta că cei 10 mii de români catolici şi aproape 9 mii de români reformaţi (o stupizenie a recensământului) să decidă soarta românilor din Ungaria. Cum ar zice Seneca: Cui prodest?
Eva Şimon

Vizita ministrului-delegat pentru românii de pretutindeni la Budapesta

În cursul zilei de marţi, 28 mai, ministrul-delegat pentru românii de pretutindeni Cristian David a efectuat o vizită oficială de o zi la Budapesta pentru a purta tratative cu vicepremierul Semjén Zsolt şi pentru a face o scurtă vizită la Capela Ortodoxă Română din capitală. Scopul principal al vizitei domnului ministru a fost pregătirea reuniunii secretariatelor comisiei mixte pentru minorităţi naţionale şi urgentarea întrunirii Comitetului, la nivel de co-preşedinţi, în vederea semnării Protocolului celei de-a opta sesiuni.

– În ce fază se află pregătirile pentru comisia mixtă interguvernamentală?
– Pentru România, convenirea cu partea ungară a Protocolului în domeniul minorităţilor naţionale este deosebit de importantă. În acest sens, apreciem că activitatea Comitetului de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale joacă un rol deosebit de important, motiv pentru care am insistat cu încăpăţânare ca întâlnirile acestei comisii să aibă loc cu o oarecare regularitate. Guvernul român doreşte să aibă un dialog bilateral intens cu partea ungară, în formate diplomatice care şi-au dovedit deja utilitatea, în cadrul cărora să trecem în revistă agenda bilaterală, să consfinţim succesele înregistrate şi să căutăm soluţii pentru depăşirea dificultăţilor identificate. La repetatele solicitări ale părţii române, partea ungară a răspuns, recent, de o manieră pozitivă şi pregătim o reuniune a secretariatelor comisiei mixte pentru minorităţi naţionale, la Bucureşti, la data de 10 iunie 2013. Îmi exprim speranţa ca discuţiile de la Bucureşti să conducă la înregistrarea unor progrese reale, astfel încât să permită întrunirea, în perioada imediat următoare a Comitetului, la nivel de co-preşedinţi, în vederea semnării Protocolului celei de-a opta sesiuni.
– Care vor fi priorităţile pentru partea română în reprezentarea intereselor comunităţii româneşti din Ungaria?
– Priorităţile părţii române sunt priorităţile dumneavoastră. Suntem foarte atenţi la solicitările comunităţii româneşti din Ungaria în ceea ce priveşte situaţia şcolilor în care învaţă copiii comunităţii româneşti, greutăţile cu care se confruntă biserica, chestiunea etnobusiness-ului, problema reprezentării parlamentare a minorităţii române, restricţiile din mass media în limba română şi alte subiecte relevante pentru viaţa românilor din Ungaria. Dorinţa noastră este ca, în ciuda restricţiilor bugetare cu care noi, la fel ca toată Europa, ne confruntăm, să venim în întâmpinarea solicitărilor dumneavoastră. De altfel, aş dori să menţionez, cu titlu de exemplu, că, de curând, la solicitarea primăriei şi şcolii din Micherechi, guvernul român a hotărât să detaşeze două cadre didactice la Micherechi. Cei doi nu vor veni în locul cadrelor didactice locale, ci vor veni să-i sprijine, adăugând un plus de exerciţiu în limba română pentru copiii care frecventează şcoala şi grădiniţa din localitate. Deci, după cum vă spuneam, priorităţile guvernului român, în ceea ce priveşte comunitatea românească din Ungaria, sunt priorităţile dumneavoastră.
– Pregătiţi cândva şi o vizită la comunitatea din jurul Julei?
– Aşa este, îmi propun să vizitez Jula cu prima ocazie. Relatările secretarului de stat Stejărel Olaru în urma vizitei efectuate în comunitatea istorică românească din Ungaria, la sfârşitul lunii aprilie a acestui an, mă fac să-mi doresc să vizitez meleagurile respective şi să mă întâlnesc cu românii cu care s-a întâlnit şi el. Vreau să-i ascult cu atenţie şi să învăţ cât mai mult de la ei, deoarece doar aşa vom putea să-i sprijinim eficient în eforturile lor menite să prezerve identitatea etnică, lingvistică, religioasă şi culturală a românilor din Ungaria.
– Ce părere aveţi despre rezultatele româneşti de la ultimul recensământ din Ungaria?
– Deocamdată, recensământul ungar din 2011, în ceea ce priveşte datele despre comunitatea românească din această ţară, oferă mai multe semne de întrebare decât clarificări. Am transmis deja Oficiului Naţional pentru Statistică din Ungaria, prin ambasada noastră la Budapesta, o serie de întrebări cu privire la dimensiunea comunităţii româneşti istorice din Ungaria, estimarea impactului migraţiei din ultimii 25 de ani asupra creşterii numărului de români din Ungaria, evaluarea efectului redundant ale conceptelor de identitate dublă şi triplă introduse de recenzorii ungari în 2011 şi altele. Evident, câteva dintre aceste întrebări fac parte şi din discuţiile cu vicepremierul Semjén.
(Cu alte informaţii despre vizita ministrului-delegat Cristian David la Budapesta vom reveni în numărul următor.)
E.Ş.

Marius Maghiaru, noul preşedinte al UCRU

Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria doreşte să aibă în viitor o activitate mai susţinută, în interesul promovării culturii româneşti. Aceasta este una dintre angajamentele forului de conducere al organizaţiei civile, care s-a întrunit joia trecută, 23 mai, la sediul din Jula. Prezidiul doreşte să fie mai activ în organizarea vieţii culturale a comunităţii şi să pună un accent mai mare pe relaţiile cu organizaţiile membre ale Uniunii.
Prima acţiune va fi organizarea unei comemorări în cinstea părintelui vicar Teodor Misaroş, decedat acum trei decenii. La aceasta vor fi invitaţi şi reprezentanţii parohiilor din Săcal, Apateu şi Micherechi, unde şi-a desfăşurat activitatea regretatul părinte Misaroş, plecat dintre noi la 13 iulie 1983. De asemenea, Prezidiul doreşte să iniţieze discuţii de atelier despre anumite fenomene ale vieţii românilor din Ungaria. Prima dezbatere va fi axată pe rezultatele recensământului din anul 2011.
În urma demisionării doamnei Emilia Martin, forul de conducere al Uniunii Culturale şi-a ales noul preşedinte. În funcţia de preşedinte al organizaţiei a fost ales Marius Maghiaru, parohul Capelei Ortodoxe Române din Budapesta, iar în funcţia de vicepreşedinte a fost aleasă Rita Pătcaş din Jula. Prezidiu se va mai întruni peste o lună, la sfârşitul lunii iunie.
T.B.

Două familii de români din Chitighaz se simt păcălite de către stat

Familiile Sarca şi Cioca din Chitighaz cresc împreună în jur de 320 de oi, pe lângă vaci şi alte animale. Gheorghe Sarca şi cumnatul său, Teodor Cioca, şi-au mânat zilnic oile să pască pe păşunea din spatele sălaşului lor, aflat la ieşirea din Chitighaz spre Medgyesegyháza. Au făcut asta în ultimii 20 de ani, aşa cum au moştenit de la bătrânul Sarca. Cele aproape 50 de hectare, închiriate de la stat, au asigurat un trai decent pentru cele două familii. De la prezent, toată această poveste cu oile, cu păşinule şi cu traiul familiilor a trecut la timpul trecut, deoarece din ziua de 14 mai 2013 cele două familii au rămas fără dreptul de mai închiria de la stat cele aproape 50 de hectare de pământ. Când i-am vizitat la sălaş, am văzut pe feţele lor a adâncă tristeţe, învăluită cu frica zilei de mâine, cu spaima ce va fi oare cu oile, cu îngrijorarea din ce îşi vor creşte copiii.

Turnir de poezie la Jula şi Micherechi

În perioada 2–7 iunie, la Jula, va avea loc Turnirul de Poezie, organizat de Uniunea Scriitorilor din România. În competiţie vor lua parte scriitori români din două filiale ale USR: Cluj şi Arad.
În ziua de 3 iunie, între orele 9.30 şi 11.30, va avea loc prima rundă de lecturi în sala de conferinţe a Hotelului Wellness Gyula, iar pe 4 iunie, înainte de masă va fi a doua rundă. Miercuri, 5 iunie, programul va începe cu un scurt recital al poeţilor laureaţi din ediţiile precedente (Gabriel Chifu şi Adrian Popescu), după care va urma a treia rundă de lecturi. De la ora 11.00, poeţii şi scriitorii din România se vor întâlni cu publicul din Micherechi, unde se va ţine festivitatea de premiere şi se va înmâna premiul „Cununa de lauri de la Gyula”.
Juriul competiţiei va fi compus din: Nicolae Manolescu (preşedinte), Neculai Onţanu (membru de onoare al juriului), Gabriel Chifu, Dan Cristea, Alex Goldiş, Nicolae Prelipceanu, Mihai Zamfir.
Din Cluj vor participa la competiţie: Ioan Cristofor, Virgil Mihaiu, Ioan Mureşan, Ioan Pintea, Aurel Rău, George Vulturescu; iar din Arad: Andrei Bodiu, Romulus Bucur, Vasile Dan, Gheorghe Mocuţa, Ioan Moldovan, Traian Ştef.
E.Ş.

Diplomă de merit pentru profesorul Petruşan

Universitatea de Ştiinţe din Seghedin oferă diploma „HONOR PRO MERITIS” profesorului pensionar dr. Gheorghe Petruşan, fost şef al Catedrei de limba şi literatura română din Seghedin. Diploma de merit va fi conferită de decanul facultăţii Marsi István cu prilejul Zilei Pedagogilor, sărbătorită în fiecare an în prima duminică a lunii iunie. Festivitatea va avea loc vineri, 31 mai, de la ora 11.00, în aula Facultăţii „Juhász Gyula” din Seghedin, aflată în Bulevardul Boldogasszony nr. 6.
I.K.

O zi specială la Micherechi alături de oaspeţi din Bucureşti

În ziua de 12 mai, Biserica Penticostală nr. 1 din Micherechi a primit ca oaspeţi un grup de fraţi din Bucureşti. Conducerea denominaţiei penticostale „Adunările lui Dumnezeu” din România a vizitat comunitatea română în cadrul vizitei făcute la Misiunea Penticostală a Ţiganilor din Ungaria.
Delegaţia română a fost alcătuită din preşedintele dr. Ioan Ceuţă, vicepreşedintele Mihail Măndoiu şi directorul misiunii ţiganilor Gigi Adam, iar la Micherechi au fost conduşi de liderul Misiunii Penticostale a Ţiganilor din Ungaria, Durkó Albert,care este şi pastorul Bisericii Penticostale nr. 1.

Ştiri pe scurt...

Jula
În mai multe locaţii ale oraşului Jula se desfăşoară, în perioada 30 mai – 2 iunie, Zilele Elevilor Julani (EDÜ). Programul celei de-a 25-a ediţii a festivalului cultural pentru elevii şcolilor medii din ţară se întinde până la sfârşitul acestei săptămâni. Liceenii vor concura în 26 de categorii. Cercurile literare îşi vor da concursul pe 31 mai, pe scena Centrului Cultural Românesc. Liceul „N. Bălcescu” va concura în categoria de dans modern şi dans popular sâmbătă, 1 iunie, în sala de sport a Liceului Erkel din oraş. Festivitatea de premiere va avea loc pe 2 iunie, cu începere de la ora 9.00, pe scena în aer liber de pe lacul Cetăţii din Jula (în caz că plouă, la Centrul Cultural Românesc).

Jula
Pe 5 iunie, în sala de sport a şcolii generale „N. Bălcescu” din Jula va avea loc o zi sportivă. Programul dedicat sănătăţii va fi întocmit pentru copiii grădiniţei din Oraşul Mare Românesc, ai şcolii generale şi ai liceului de către profesorul de educaţie fizică Tiberiu Rocsin. La finalul zilei, toţi participanţii vor primi surprize de la sponsorul evenimentului, consilierul orăşenesc Balogh Lajos.

Apateu
Pe 11 iunie, cu începere de la ora 9.30, la Biserica Ortodoxă din Apateu va avea loc o manifestare prilejuită de comemorarea poetului naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), al cărui bust se află în curtea bisericii. În deschiderea evenimentului va fi oficiată o slujbă de parastas la bustul poetului, urmată de un program cultural. În încheiere vor fi depuse coroane la bustul poetului Mihai Eminescu.

Otlaca-Pustă
Duminică, 9 iunie, la Otlaca-Pustă, va avea loc slujba de sfinţire a paraclisului de lemn în stil maramureşean, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Tot în această zi are loc şi aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Române din Otlaca-Pustă şi de la constituirea bisericii cu hramul “Înălţarea Domnului” şi Ziua Românilor. Evenimentele vor avea loc cu începere de la ora 8.45, urmate de săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti în paraclis, îndată după sfinţirea acestuia. În această zi, români din Otlaca şi fii ai satului se vor întâlni şi cu ocazia Zilei Românilor, când vor fi organizate diferite programe culturale.

Budapesta
În ziua de 8 iunie, cu începere de la ora 12.00, va avea loc cea de a 4-a ediţie a sărbătorii Zilei Copilului la Budapesta, în curtea Capelei ortodoxe din strada Holló. Organizatorii: Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta, Autoguvernarea românească din cartierul XI din Capitală şi Aşezământul Monahal Sfântul Ioan Botezătorul pregătesc pentru ediţia din acest an şi surprize cu care doresc să-i încânte pe copii, indiferent de vârstă.

Elevi julani premiaţi la diferite concursuri

Mai mulţi elevi de la Şcoala Generală şi Liceul „Nicolae Bălcesu” din Jula au obţinut rezultate frumoase la diferite concursuri judeţene, regionale şi naţionale.
La Şcoala generală „Dürer Albert” din Jula se desfăşoară în fiecare an concursul regional de matematică, unde poate lua parte câte un elev de clasa a 5-a. Anul acesta, de la „Bălcescu” a participat elevul Martin Orban, care a obţinut locul VI, acesta fiind pregătit de profesoara Maria Rus.
*
La olimpiada de limba engleză, faza II pe judeţ, concurs care a avut loc recent la Bichişciaba au obţinut rezultate deosebite elevele: Ecaterina Martin (locul IX) şi Estera Hegedűs (locul XIV). Elevele au fost pregătite de profesoara Ana Iuhas.
*
Cristofer Cozma, elev al şcolii de muzică din Jula, a luat locul trei la concursul judeţean de muzică la instrumente de suflat din alamă, concurs care a avut loc la Tótkomlós.
*
Pe plan sportiv, mai mulţi elevi de la şcoala românească din Jula, membrii unui club sportiv din oraş, au luat parte la un concurs de înot internaţional în Austria, de unde au venit cu rezultate deosebite. Roland Nagy a luat locul II (la înot spate 50 metri) şi două locuri III (la 50 m fluture, respectiv 100 m spate). Joel Dézsi, locul II (la 50 m bras). În echipă, tinerii Roland Nagy, János Nemes şi David Lukácsi au obţinut locul II (la proba 4x50 m înot mixt).
A.B.

Viitori elevi în sărbătoare la grădiniţa din Jula

Cu doar puţin înainte de terminarea anului şcolar, preşcolarii de la Grădiniţa românească din Jula au pregătit, vineri după-amiază, 24 mai, serbarea de adio.
Cuprinşi de emoţii şi costumaţi în frumoase haine naţionale, 31 de copii de grupa mare, coordonaţi de către educatoarele lor, au susţinut un program artistic, reuşind să-i emoţioneze pe părinţi, bunici, dar şi pe prietenii prezenţi la eveniment.
În prima parte a programului, fiindcă grădiniţa are clase mixte, viitorii şcolari şi-au luat rămas bun de la colegii mai mici şi de la doamnele educatoare. Serbarea a continuat apoi în curte, unde a fost legată la steagul grădiniţei o panglică de absolvire care cuprinde numele celor 31 de copii care vor părăsi grădiniţa anul acesta. Toţi şi-au dat silinţa ca programul să iasă cât mai bine, spectacol emoţionant care a făcut ca despărţirea lor de personalul grădiniţei să fie şi mai grea, după frumoşii ani petrecuţi împreună.

Cupa Internaţională de şah „Alexandru Hoţopan”, ediţia a IV-a

29 iunie 2013, sâmbătă, ora 9.00 (ora Ungariei)
5700 Jula, str. Gh. Doja nr. 8 – Redacţia „Foaia Românească”

La competiţie poate participa orice iubitor de şah.

Categoriile vor fi:
Profesionişti                           Amatori            „G” inactivi
„A” Seniori                             „D” Seniori
„B” Juniori (14–18 ani)       „E” Juniori (14–18 ani)
„C” Copii (4–14 ani)             „F” Copii (4–14 ani)

Cotizaţie:
Adulţi: 1300 Ft
Elevi: 800 Ft (după prezentarea buletinului de elev)

Înscrierea la competiţie se poate face până în 22 iunie 2013.

Contacte: Ioan Cozma (+36 30 4316775, kozma0802@freemail.hu)
Redacţia: +36-66-361-789

90 de ani de viaţă şi aproape 70 de ani de căsnicie

Ioan Bihari a împlinit în aceste zile venerabila vârstă de 90 de ani. S-a născut într-o familie săracă, pe 27 mai 1923, în satul Micherechi. S-a căsătorit cu Maria Cora în anul 1944. Din căsătoria lor s-au născut doi fii: Ioan (1947) şi Vasile (1952). Pe cel din urmă l-au pierdut în urmă cu 22 de ani. Soţii Bihari au 5 nepoţi şi 10 strănepoţi.
Viaţa lui Ioan Bihari a fost plină de încercări, dar a fost un om care a ştiut să biruie cumplitele greutăţi ale vieţii, cu modestie şi cu nesfârşită credinţă în Dumnezeu. Este membrul Bisericii penticostale şi se consideră un bun creştin. În tinereţe, timp de 40 de ani, a avut probleme cu sănătatea, cu stomacul, iar acum, la bătrâneţe, a ajuns să se declare sănătos.
Şi azi locuieşte în satul în care s-a născut, în casa părintească de pe strada Rákóczi. În anii târzii ale vieţii, cele două nepoate, care stau în aceeaşi localitate cu bunicii Bihari, le asigură acestora clipe liniştite să îşi amintească de zilele frumoase petrecute împreună, în cei aproape 70 de ani de căsnicie.
A.C.

„Munca îmi este totodată şi pasiunea” - Interviu cu etnografa Renata Rocsin din Jula

Există în ziua de azi tineri care îşi aleg locul de muncă în funcţie de recompensele salariale sau de oportunităţile pe care jobul le oferă. Sunt însă destule persoane care nu au considerat prioritare în alegerea meseriei aceste considerente, ci şi-au urmat pasiunea. Este şi cazul etnografei Renata Rocsin din Jula, care a primit recent îngrijirea colecţiei Muzeului „Erkel Ferenc” din Jula, după plecarea de la acest post a directoarei Emilia Martin. Renata Rocsin a terminat Facultatea de Etnografie şi Antropologie din cadrul Universităţii din Seghedin, în luna ianuarie a acestui an. Din luna aprilie este etnograf al Muzeului „Erkel Ferenc” din Jula, care funcţionează în cadrul instituţiei culturale orăşeneşti. Despre alegerea acestei meserii şi despre pasiunile sale, am stat de vorbă cu tânăra etnografă la doar câteva săptămâni după preluarea postului.

Pe 24 iunie, îmbrăcaţi-vă în ie românească!

Pe 24 iunie 2013, în preajma solstiţiului de vară, vom celebra prima Zi Universală a Iei şi o veche sărbătoare românească, Sânzienele. Cu aceasta ocazie, Echipa „La blouse roumaine” îşi doreşte să redescopere tradiţiile româneşti autentice, să le reînvie şi să le transmită mai departe.
Cum sărbătorim Ziua Universală a Iei? – pune întrebarea Echipa „La blouse roumaine” care are o pagină specială pe Facebook. „Ne îmbrăcăm în ie sau cămaşă tradiţională românească albă, ne fotografiem şi încărcăm pozele pe pagina de facebook. Cea mai reprezentativă imagine o punem ca fotografie de profil, specificând locul prin butonul de locaţie, care există la fiecare imagine. Această fotografie trebuie postată apoi pe pagina de facebook «La blouse roumaine», unde va exista o aplicaţie prin care se vor putea vizualiza toate pozele de pe mapamond, îmbrăcând pentru o zi planeta în ie.”
Pregătirile pentru Ziua Universală a Iei vor începe la apusul soarelui pe 23 iunie, pentru că, potrivit tradiţiei româneşti, atunci începe şi noaptea magică de Sânziene. Odată cu Ziua Universală a Iei vom sărbători şi Sânzienele, un bun prilej pentru a promova o minunată tradiţie românească în lume.
„Împreună putem transforma ia românească în brand de ţară”, concluzionează Echipa „La blouse roumaine”.

De Ziua Copiilor - Copiii învaţă ceea ce trăiesc

1 Iunie oferă an de an un prilej de mare bucurie, o „întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici, nu doar prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci şi prin participarea împreună la acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri şi nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează însă un crâmpei din sufletul lor ce copil. Ziua Copilului este un prilej de a sărbători copilăria, de a inspira comunitatea şi familia noastră, de a aprecia şi a iubi.
„Foaia românească” sărbătoreşte Ziua Copilului cu imagini ale copiilor din comunitatea noastre (trimise la redacţie de părinţi sau bunici) şi cu un poem scris în anul 1954 de Dorothy Law Nolte, cu titlul „Copiii învaţă ceea ce trăiesc”.

Dacă trăiesc în critică şi cicăleală, copiii învaţă să condamne.
Dacă trăiesc în ostilitate, copiii învaţă să fie agresivi.
Dacă trăiesc în teamă, copiii învaţă să fie anxioşi.
Dacă trăiesc înconjuraţi de milă, copiii învaţă autocompătimirea.
Dacă trăiesc înconjuraţi de ridicol, copiii învaţă să fie timizi.
Dacă trăiesc în gelozie, copiii învaţă să simtă invidia.
Dacă trăiesc în ruşine, copiii învaţă să se simtă vinovaţi.
Dacă trăiesc în încurajare, copiii învaţă să fie încrezători.
Dacă trăiesc în toleranţă, copiii învaţă răbdarea.
Dacă trăiesc în laudă, copiii învaţă preţuirea.
Dacă trăiesc în acceptare, copiii învaţă să iubească.
Dacă trăiesc în aprobare, copiii învaţă să se placă.
Dacă trăiesc înconjuraţi de recunoaştere, copiii învaţă că este bine să ai un ţel.
Dacă trăiesc împărţind cu ceilalţi, copiii învaţă generozitatea.
Dacă trăiesc în onestitate, copiii învaţă respectul pentru adevăr.
Dacă trăiesc în corectitudine, copiii învaţă să fie drepţi.
Dacă trăiesc în bunăvoinţă şi consideraţie, copiii învaţă respectul.
Dacă trăiesc în siguranţă, copiii învaţă să aibă încredere în ei şi ceilalţi.
Dacă trăiesc în prietenie, copiii învaţă că e plăcut să trăieşti pe lume.

24 mai 2013

Editorial – Băştinaşi şi venetici

Dacă uităm pentru moment de numărul agreat de 35.641 de (aşa-zişi) români din Ungaria, şi ne concentrăm mai mult la celelalte date de la recensământ, putem constata că totuşi nu suntem chiar aşa de mulţi. În octombrie 2011, în Ungaria s-au declarat de naţionalitate română 26.345 persoane, iar de limbă română maternă 13.886. Faţă de cei 7995 de români şi cei 8482 de cetăţeni cu limba maternă română din anul 2001 totuşi semnificativ de mulţi. Cine sunt aceşti români? Cum de s-au înmulţit aşa de tare? Dacă au existat, au trăit printre noi şi până acum, de nu şi-au declarat naţionalitatea şi limba maternă? Cum de acum au prins curaj? Şirul întrebărilor poate continua până la nesfârşit. Şi, din păcate, răspunsuri nu prea găsim.
Cert este că suntem 26.345 de români în Ungaria. Adică aşa ne arată statisticile. Avem la dispoziţie 10 ani, până la următorul recensământ, ca să ne găsim unii pe alţii, ca să ne apropiem, să ne cunoaştem, să ne organizăm într-o comunitate solidă. Dacă suntem… Un alt lucru sigur este că nu numărul românilor băştinaş s-a putut spori în aşa măsură, pentru că noi, băştinaşii, ne-am sporit în ultimii zece ani mai mult în cimitire, decât în grădiniţe. Atunci cine suntem? Cu siguranţă ceilalţi români, şi credem că ei sunt majoritatea, sunt veneticii, românii care s-au stabilit pe teritoriul Ungariei în ultimii 10–20 de ani. Mulţi dintre aceştia poate doar acum au avut curajul să-şi declare naţionalitatea şi faptul că nu maghiara este limba lor maternă. Dacă este aşa cum credem noi, în următorii câţiva ani vom asista la naşterea unor noi comunităţi locale, la organizarea lor în cluburi sau asociaţii, la înfiinţarea de noi instituţii româneşti, grădiniţe, şcoli, poate chiar şi biserici.
Pe lângă românii băştinaşi şi cei venetici, numărul de 26.345 îi înglobează şi pe românii migratori, adică cei care în toamna anului 2011, pentru o perioadă mai scurtă sau mai lungă au trăit, au învăţat, au lucrat, etc. în Ungaria. Nu ştim ei câţi sunt, dar aceştia cu siguranţă nu au venit aici împreună cu familiile lor şi nici cu gândul de a face rădăcini în această parte a Bazinului Carpatic. Poate au făcut Învierea înconjurând Capela ortodoxă din Budapesta, dar cu siguranţă nu vor lupta pentru înfiinţarea unei grădiniţe româneşti în Capitala ungară.
Care este, totuşi, lecţia pe care ne-o dau numerele de la ultimul recensământ? 1. Că nu suntem aşa de puţini. Adică, suntem mulţi. Că suntem tot mai mulţi. 2. Că dacă am reuşi să ne unim într-o comunitate adevărată, am fi puternici. Avem drepturi, avem legi relativ bune. Dar nu avem puterea şi mintea ca să ne folosim de ele. 3. Că vocea unei comunităţi puternice, bine închegate se aude mult mai bine până şi în sălile de tratative din Parlamentul sau Guvernul de la Budapesta. 4. Că mai multe guri nu pot fi astupate atât de uşor ca două-trei. 5. Că instituţii solide, şcoli şi grădiniţe cu învăţământ de calitate, presă obiectivă şi competitivă putem avea numai dacă avem o pătură de intelectuali bine pregătiţi.
Specificul principal al migratorilor este că ei nu stau locului, nu au planuri, nu-i ajută cu nimic pe băştinaşi. O comunitate veche, îmbătrânită şi, uneori, obosită, epuizată, poate primi noi impulsuri, noi puteri, prin sângele proaspăt al veneticilor. Dar pentru ca astea să funcţioneze cum trebuie e nevoie şi de multă gândire limpede, de capete gânditoare, de alungarea invidiei şi a urii faţă de alţii, de încredere reciprocă. De voinţa de a ne cunoaşte, de a ne apropia, de a forma un tot întreg, de a ne uni forţele. Pentru un scop comun, pentru un viitor comun.
Eva Şimon

Uniunea Culturală are un nou Statut

Sâmbătă, 18 mai, Adunarea generală a Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi-a ţinut şedinţa anuală, care pe lângă punctele obligatorii (dări de seamă şi aprobări de buget) a avut ca sarcină modificarea Statutului Uniunii şi, în urma demisionării a trei membri din Prezidiu, alegerea unor membri noi. Şedinţa a fost condusă de preşedinta Emilia Martin, care în a doua parte a şedinţei şi-a dat demisia atât din funcţia de preşedinte, cât şi de membru în Prezidiu.

Procesiune de Ziua Copilului la Micherechi

Prin binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, grupul şcolarilor de la orele de religie de la şcoala generală din Micherechi şi alţi tineri din localitate, sub îndrumarea Părintelui Visarion Tuderici, organizează sâmbătă seara, pe 1 iunie, de la ora 19.00, o procesiune de Ziua Copilului. Ceremonia religioasă va începe de la intrarea în sat dinspre Şercad şi se va încheia la biserica ortodoxă printr-o rugăciune.
A.B.

Sfinţire de biserică la Otlaca-Pustă

Duminică, 9 iunie, în mica localitate bichişeană, Otlaca-Pustă, va avea loc slujba de sfinţire a paraclisului de lemn în stil maramureşean, cu hramul „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Tot în această zi are loc şi aniversarea a 100 de ani de la înfiinţarea Parohiei Ortodoxe Române din Otlaca-Pustă şi de la constituirea bisericii cu hramul „Înălţarea Domnului” şi Ziua Românilor. Evenimentele vor avea loc cu începere de la ora 8.45, urmate de săvârşirea Sfintei Liturghii Arhiereşti în paraclis, îndată după sfinţirea acestuia, precum şi de o agapă frăţească. În această zi, români din Otlaca şi fii ai satului se vor întâlni şi cu ocazia Zilei Românilor, când vor fi organizate diferite programe culturale.
A.B.

Ziua Copilului la Budapesta

În ziua de 8 iunie, cu începere de la ora 12, va avea loc cea de a 4-a ediţie a sărbătorii Zilei Copilului la Budapesta, în curtea Capelei ortodoxe din strada Holló. Organizatorii: Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta, Autoguvernarea românească din cartierul XI din Capitală şi Aşezământul Monahal Sfântul Ioan Botezătorul pregătesc pentru ediţia din acest an şi surprize cu care doresc să-i încânte pe copii, indiferent de vârstă.
G.E.

Comemorarea lui Eminescu la Apateu

Marţi, 11 iunie, cu începere de la ora 9.30, la Biserica Ortodoxă din Apateu va avea loc o manifestarea prilejuită de comemorarea poetului naţional Mihai Eminescu (15 ianuarie 1850 – 15 iunie 1889), al cărui bust se află în curtea bisericii. În deschiderea evenimentului va fi oficiată o slujbă de parastas la bustul poetului, urmată de un program cultural. În încheiere vor fi depuse coroane la bustul poetului Mihai Eminescu.
A.B.

„Poveştile caselor”, ediţia a doua

La sfârşitul săptămânii trecute a ieşit de sub tipar ediţia a doua a volumului „Poveştile caselor. Români în Buda şi în Pesta”, scris de dr. Maria Berényi. Cartea a apărut în îngrijirea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria, cu sprijinul financiar al Ministerului Resurselor Umane. Prima ediţie a apărut în vara anului 2011. Succesul cărţii demonstrează că aceasta a fost lansată în Jula, Budapesta, Micherechi, Mişcolţ. Tab şi la Academia Română din Bucureşti. „Acest album este rezultatul muncii unei echipe însufleţite fără de care cartea nu ar fi putut ajunge la atâţia oameni, nu ar fi putut fi prezentată în atâtea oraşe”, ne-a mărturisit Maria Berényi. „Ideea şi sugestia editării unui album trilingv a venit din partea doamnei Ireny Comaroschi, Ambasadorul României la Budapesta în perioada 2005–2011. De la bun început am simţit dragostea şi respectul unui diplomat român pentru istoria poporului său şi rolul acestuia în prezervarea limbii şi culturii comunităţilor româneşti din ţările în care se află în misiune. Excelenţa Sa a dorit să ofere cititorilor acestui album un omagiu dedicat convieţuirii în acelaşi spaţiu a mai multor culturi, între care la loc de cinste se numără cultura română, dar şi să îi aducă în atenţie pe românii care au trăit sau au trecut prin Budapesta, lăsând în urma lor ctitorii de seamă şi poveşti de viaţă demne de a fi auzite şi urmate”, ne-a mai spus autoarea volumului după lansarea primei ediţii.
E.Ş.

Bijuterii muzicale la pian şi fagot

ICR Budapesta organizează în zilele de 6, 8 şi 9 iunie un miniturneu concertistic sub titlul „Bijuterii muzicale” în trei importante centre culturale ale Ungariei: Gödöllő – „Sala festivă” a Castelului Regal (6 iunie, ora 19.00), Budapesta – „Sala de Marmură” a Radiodifuziunii Maghiare (8 iunie, ora 18.00) şi Seghedin – Filarmonica (9 iunie, ora 18.00).
Participă două nume de referinţă ale muzicii clasice din România: Ilinca Dumitrescu (pian) şi Vasile Macovei (fagot).

Peste o sută de copii îşi vor lua rămas bun de la grădiniţă

Seria serbărilor de sfârşit de an şcolar a început pe 10 mai, la grădiniţa din Apateu (foto), unde 6 copii şi-au luat rămas bun de la educatoarele, doicile şi colegii lor şi va continua la sfârşitul săptămânii viitoare.
Mai jos vă publicăm datele serbărilor de sfârşit de an, numărul copiilor care vor părăsi grădiniţele unde se predă limba română şi numărul copilaşilor înscrişi în grupa mică pentru anul şcolar 2013/2014:
Bătania        31 mai, ora 10.00        16 copii    s-au înscris 12 copii
Chitighaz        1 iunie, ora 9.00        36 de copii            10 copii
Micherechi        31 mai, ora 17.00        16 copii            11 copii
Aletea            31 mai, ora 17.30        7 copii                1 copil
Apateu        10 mai            6 copii                12 copii
Cenadul Unguresc    1 iunie    , ora 9.00        9 copii                8 copii
Săcal            8 iunie, ora 9.00        3 copii                6 copii
Jula            24 mai, ora 16.00        31 de copii            19 copii.
A.C.

Daniel şi Rokko, cei mai noi posesori ai „Plachetei Bălcescu”

Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula acordă anual distincţia „Placheta Bălcescu” acelor elevi, care pe parcursul anilor de liceu au obţinut rezultate exemplare la învăţătură şi în domeniul activităţilor extraşcolare. Această distincţie este înmânată de către directoarea Maria Gurzău Czeglédi în cadrul serbării de adio. Anul acesta, cu „Placheta Bălcescu” au fost distinşi doi elevi, Daniel Repisky şi Rokko Rokszin, pe care am reuşit să-i intervievăm în toiul examenelor de bacalaureat.

S-a modificat termenul de înaintare a dosarelor pentru bursa de studii

După cum v-am informat, Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria lansează şi în acest an Bursa de Studii pentru Naţionalităţi. Bursa pentru liceenii de naţionalitate, fondată de către vicepremierul Navracsics Tibor. Bursa are ca scop sprijinirea elevilor talentaţi ai şcolilor medii de naţionalitate. Termenul de înaintare s-a schimbat, dosarele pot fi predate până în data de 15 iulie 2013, şi nu până în 15 mai, cum a fost anunţat anterior.
A.C.

Români din Otlaca-Pustă pe meleaguri bistriţene

De sărbătoarea „Izvorul Tămăduirii”, la Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, un grup de români din satul Otlaca-Pustă, au răspuns pozitiv invitaţiei prietenilor lor de la Asociaţia „Image Concept” şi primăriei Salva, localitate înfrăţită cu Otlaca-Pustă. Delegaţia de la Otlaca, din care au făcut parte douăzeci de români de la Asociaţia „Mihai Purdi”, în frunte cu preşedinta Eva Bocsor Karancsi, a fost însoţită la Salva şi de primarul Gheorghe Şimonca şi viceprimăriţa Elvira Ardelean, pentru a participa la hramul mănăstirii „Izvorul Tămăduirii” şi la sfinţirea noii bisericii a stăreţiei din comuna Salva.

Pe urmele românilor din Cehia

Obţinerea unei burse doctorale în cadrul Universităţii „Lucian Blaga” din Sibiu mi-a oferit posibilitatea de a cerceta cultura şi civilizaţia românilor din afara graniţelor ţării. Colaborările mai vechi şi fructuoase cu doamna Emilia Martin m-au făcut să aleg, pentru început, zona Jula – Bichişciaba, efectuându-mi stagiul sub îndrumarea specialiştilor de la Muzeul „Munkácsy Mihály”. Şederea la doamna Cornelia Taga, care ştie foarte bine limba română, colaborarea cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi cu redacţia „Foaia românească”, vizitarea satelor din împrejurimi, dar şi primirea deosebită şi ajutorul de care m-am bucurat din partea echipei condusă de domnul Miklós Cseri de la Muzeul Ungar în aer liber din Szentendre, m-au făcut să mă simt aproape ca acasă. Pentru complexitatea şi interdisciplinaritatea cercetărilor am ales să merg şi în Cehia, la Muzeul în aer liber al Valahilor din Rožnov pod Radhoštěm. În urma discuţiei cu doamna muzeograf Alena Divinová am aflat lucruri interesante despre care merită să precizăm câteva aspecte.

16 mai 2013

Editorial - România-i o ţară frumoasă…

România-i o ţară frumoasă, despre ale cărei minuni naturale, peisaje pitoreşti s-a scris şi se va mai scrie mii de pagini. Dar în ţara numită România nu sunt numai munţi înalţi până la cer şi ape adânci, mare şi râuri, păduri şi codri, ci trăiesc acolo şi oameni. Cu ceva mai puţini decât acum 10 sau 20 de ani, totuşi suficient de mulţi ca să aşeze ţara pe locul 10 din cele 45 ţări ale Europei. Recensământul din anul 2011 a arătat că în România trăiesc 19 milioane de cetăţeni, cu două milioane mai puţini decât în 2002. Dacă din acest număr îi scoatem pe unguri şi pe celelalte naţionalităţi din România, rămân oricum vreo 17 milioane de români. Aceştia însă nicio clipă nu s-au panicat, nu au devenit depresivi că, vai Doamne, ne împuţinăm pe zi ce trece şi nu peste mult va dispărea neamul nostru de pe faţa pământului. Aşa cum au făcut ungurii când au aflat vestea că sunt mai puţini de 10 milioane.

Şedinţa anuală a Uniunii

În urma amânării şedinţei din 20 aprilie, Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria a convocat şedinţa Adunării generale pe data de 18 mai, cu începere de la ora 10.30. Pe ordinea de zi vor figura: darea de seamă despre activitatea din anul 2012; dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2012; Dezbaterea şi aprobarea gospodăririi din anul 2012 a săptămânalului „Foaia românească”; Planul de muncă, proiecte pentru anul 2013; Aprobarea planului bugetar pentru anul 2013 (decizie asupra folosirii subvenţiei de 1% din impozitul personal oferit Uniunii în anul 2012). Printre subiectele principale se va găsi şi modificarea Statutului UCRU, care va fi actualizat şi va fi pus în concordanţă cu noua Lege Civilă din Ungaria.

DPRRP va finanţa 6 proiecte din Ungaria

Urmare a finalizării procedurii de evaluare şi selectare a cererilor depuse în cadrul sesiunii de finanţare 2013, Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni informează că au fost înregistrate 547 de proiecte, în valoare totală de 73.506.645 lei. Bugetul alocat pentru DPRRP pentru anul 2013 este de 10.000.000 lei.
Din totalul de 547 de proiecte, a fost selectat un număr de 208 în vederea acordării de finanţări nerambursabile. Candidaţii selectaţi vor deveni beneficiari ai fondurilor puse la dispoziţie de către DPRRP numai după semnarea contractelor de către ambele părţi.
Conform acestei selecţii, românii din Ungaria vor beneficia de 6 proiecte finanţate de DPRRP. Acestea vor fi: Parohia Ortodoxă Română din Apateu – Sfântul Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei – Personalitate marcantă a culturii, spiritualităţii şi civilizaţiei româneşti în Transilvania; Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria – Finalizarea lucrărilor de pictare la tavanul bisericii ortodoxe române din Bichişciaba; Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria – Consolidarea cadrului de funcţionare al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria; Editura NOI, Editura de Presă şi Carte Românească – Finanţarea parţială a publicaţiei „Foaia românească”; Editura Noi, Editura de Presă şi Carte Românească – Limba mea maternă; Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria – Şcoala de vară „Alexandru Mocioni”.
E.Ş.

Emanuil Gojdu, exemplul viu al unui om de excepţie, al unui bun român

Conform tradiţiei strămoşeşti, prima duminică după praznicul Învierii Domnului, Duminica Sfântului Apostol Toma, este dedicată celor răposaţi, în popor fiind cunoscută şi ca Paştele Blajinilor. Pe lângă tradiţia strămoşească, comunitatea românească din Budapesta şi-a creat propria tradiţie: de a-l comemora pe Emanuil Gojdu, marele mecena al neamului românesc. Astfel, duminică, 12 mai, la Capela Ortodoxă Română din Budapesta, după oficierea Sfintei Liturghii, în cadrul unui parastas comun a fost pomenit Emanuil Gojdu şi familia sa.

Ştiri pe scurt...

Jula–Vareu
În zilele de 17–19 mai, julanii vor avea posibilitatea să participe la o serie de evenimente culturale, expoziţii, concursuri sportive şi culinare la Zilele Castelului de la Vareu (cartier al oraşului Jula).

Bichişciaba
Ediţia a 16-a a Supermaratonului Bichişciaba–Arad se va derula în perioada 25–26 mai. Se va concura atât la individual, cât şi pe ştafete, masculin şi feminin. De asemenea, concursul are şi secţiuni de ciclism şi patine cu rotile. În prima zi, pe 25 mai, dimineaţa la ora 9.00 (ora Ungariei) se va da startul spre Arad, din faţa Teatrului Jókai din Bichişciaba. Startul Supermaratonului în data de 26 mai se va da din faţa Palatului Administrativ din Arad. Maratonul este organizat de cele două municipalităţi, în baza colaborării transfrontaliere statornicită de-a lungul anilor între cele două oraşe reşedinţă de judeţ.

Leucuşhaz
Elevii şcolilor generale din Ungaria în care se învaţă limba română aşteaptă în fiecare primăvară evenimentul sportiv în care se pot întrece la fotbal. Acţiunea numită „Cupa Prieteniei” va avea loc în ziua de 24 mai. Competiţia sportivă este organizată de către ATRU, împreună cu şcoala generală din Leucuşhaz şi Autoguvernarea Românească din localitate. La concursul sportiv sunt aşteptate peste zece şcoli reunind câteva sute de fotbalişti. Echipele participante vor primi câte o cupă de participare, iar la fiecare categorie echipele clasate pe primele trei locuri vor primi medalii şi câte o cupă specială.

Micherechi
An de an, Ziua Internaţională a Copilului este un prilej de mare bucurie, o „întâlnire” fericită a celor mari cu cei mici, nu doar prin intermediul unor atenţii şi cadouri, ci şi prin participarea împreună la acţiuni şi evenimente inedite, atractive pentru copii şi aducătoare de amintiri şi nostalgii pentru cei mari, care mai păstrează însă un crâmpei din sufletul lor ce copil. Ziua Copilului pentru copiii de la şcoala generală din Micherechi va avea loc pe 27 mai, pe terenul de sport din localitate, când vor avea ocazia să petreacă o zi plină de veselie, cu concursuri, jocuri, activităţi sportive, etc.

Jula
Centrul Cultural Românesc din Jula va găzdui, vineri, 7 iunie, festivalul folcloric de dans şi cântec popular românesc „Periniţa”. Concursul este organizat de Autoguvernarea Românească pe Ţară. La întâlnirea folclorică sunt aşteptaţi copii de toate şcolile în care se învaţă limba română în Ungaria.

Ziua Europei, sărbătorită prin jazz

ICR Budapesta, în colaborare cu reţeaua EUNIC şi Reprezentanţa Comisiei Europene la Budapesta a organizat sâmbătă, 11 mai, în Piaţa Erzsébet din capitala Ungariei, un concert de jazz dedicat „Zilei Europei” sub genericul „EU Jazz Express”.
Evenimentul muzical a făcut parte dintr-o manifestare complexă care a inclus concerte, spectacole de teatru şi programe pentru cei mici. Participanţii la evenimentele în aer liber au putut obţine informaţii despre drepturile cetăţenilor din UE, despre oferta de pe piaţa de muncă, respectiv despre alegerile parlamentare UE din 2014. Concertul de jazz a reunit muzicieni din şapte state membre EUNIC (România, Ungaria, Marea Britanie, Cehia, Austria, Danemarca) şi Israel.

Expoziţie de pictură „Lumea, un loc minunat”

Vineri, 17 mai, de la ora 18.00, ICR Budapesta organizează la sediul său expoziţia de pictură „Lumea, un loc minunat”. Participă trei artişti importanţi, membri ai Uniunii Artiştilor Plastici Bistriţa: Marcel Lupşe, Mariana Moldovan şi George Mircea, ale căror lucrări sunt prezente în muzee şi colecţii private din ţară şi străinătate. Curatorul expoziţiei este Oliv Mircea, critic de artă şi preşedintele Uniunii Artiştilor Plastici din Bistriţa.
„Din punctul de vedere al 'meşteşugului' pictural, Marcel Lupşe, Mariana Moldovan şi George Mircea vin dintr-o tradiţie bine asimilată a profesiunii, fiind uşor de surprins o viziune clară şi lucidă asupra temei şi o cât mai rafinată artă de a evita manierismele şi platitudinea”, spune criticul de artă Oliv Mircea despre cei trei artişti recomandaţi nu doar de un simplu reper de geografie simbolică, ci de arta lor.

O experienţă unică, trăită de liceenii julani de Ziua Europei

Mai multe poze aici
Răspunzând invitaţiei domnului Victor Micula, Ambasadorul României la Budapesta, un grup de elevi ai Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula, însoţiţi de profesorii Vera Gurzău Cser şi Robert Sălăjan, a efectuat o vizită, pe 9 mai, cu ocazia Zilei Europei, la Reprezentanţa Comisiei Europene, Ambasada României la Budapesta, Parlamentul şi Ministerul Afacerilor Externe ale Ungariei.

În lumea poveştilor cu peste o sută de povestitori

Mai multe poze aici
Într-o lume dominată de calculator, copiii noştri au nevoie de joacă, de prieteni. Într-o vreme în care interesul pentru lectura cărţii pe suport de hârtie este umbrit tot mai mult de internetul atotstăpânitor, invitaţia la concursul naţional de poveşti de la Bichişciaba, adresată în mod deosebit copiilor de la şcolile generale din Ungaria în care se învaţă şi limba română a avut şi anul acesta un mare succes. Peste 120 de copii din 12 şcoli au răspuns pozitiv acestei invitaţii. Vineri, 10 mai, la Casa poveştilor din Bichişciaba s-a desfăşurat cea de-a XX-a ediţie a concursului de poveşti, organizată de Autoguvernarea Românească din oraş.

„Când îl avem pe Hristos în mijlocul nostru nu are cum să nu fie bine…” - Seri duhovniceşti la Micherechi

Un grup de tineri ortodocşi din Micherechi se adună de câteva luni, o dată pe săptămână, la parohia din localitate, unde se desfăşoară seri duhovniceşti, la care participă împreună cu părintele paroh Ioan Bun şi cu părintele Visarion Tuderici. În cadrul acestor întâlniri, care se ţin miercurea seara, tinerii încurajaţi şi de câţiva credincioşi fac repetiţii la cântările bisericeşti şi dezbat diferite probleme duhovniceşti, pentru a cunoaşte mai bine învăţătura de credinţă a bisericii ortodoxe. La întâlnirea din miercurea dinaintea Săptămânii Mari a Paştilor am avut plăcerea de a participa atât la repetiţiile corale pentru cântările pascale, cât şi la discuţiile care au urmat apoi, după care am avut bucuria să stau de vorbă cu părintele Visarion şi cu liderul tinerilor ortodocşi, Robert Ruja. Tot la această parohie, în fiecare duminică seara au loc vecernii în biserica satului, la care tinerii şi credincioşii împreună cu cei doi clerici învaţă cântările specifice slujbei.

Cântări pascale învăţate de credincioşii din Săcal

În Săptămâna Mare, mai mulţi credincioşi din Săcal şi-au exprimat dorinţa de a face repetiţii atât la cântările care compun Prohodul Domnului, creaţie liturgică care se cântă la Mormântul Domnului de la denia din Vinerea Mare, cât şi la cântările pascale. Astfel, înainte de Sfintele Paşti, parohul bisericii din Săcal, pr. Ionuţ Negrău, înconjurat la aceste întâlniri pe lângă credincioşi şi de membrii asociaţiei româneşti din Săcal, recent înfiinţată, a învăţat credincioşii să cânte cântările de la slujbele din Săptămâna Mare. Astfel de întâlniri sunt binevenite pentru universul lăuntric al credincioşilor, spre existenţa lor spirituală şi, mai ales, sunt cu atât mai binevenite în viaţa parohiilor ortodoxe româneşti din Ungaria. Tot în Săptămâna Mare, la biserica din Săcal au asistat într-o zi la slujbă şi copiii de la şcoala generală din localitate.
A.B.

10 mai 2013

Recensământul din 2011: pentru unii o poveste de succes, pentru alţii… un şoc

Ni s-a comunicat încă înainte de recensământul din toamna anului 2011 că rezultatele acestui ultim recensământ vor avea legătură directă cu viitoarele alegeri de autoguvernări minoritare din anul 2014. Naţionalităţile care, conform recensământului, s-au sporit semnificativ în ultimii zece ani îşi pun totuşi numeroase întrebări, dacă va fi oare bine pentru ele că aceste rezultate vor putea influenţa structura de autoguvernări minoritare şi, prin asta, viaţa lor organizatorică. Printre multe altele, despre aceste noutăţi şi numeroase îndoieli s-a discutat joia trecută, 2 mai, la sediul Editurii Croatica din Budapesta, în cadrul unei dezbateri de atelier, la care au fost invitaţi reprezentanţii tuturor celor 13 naţionalităţi.

Editorial - Punctul pe i

În febra campaniei pentru reuşita recensământului din toamna anului 2011, un prieten m-a dezamăgit încercând să mă convingă că nu au niciun rost miile de pliante sau sutele de afişe, numeroasele întâlniri şi dezbateri pentru a lămuri românii despre importanţa declarării naţionalităţii, limbii materne şi religiei, nu au niciun rost articolele scrise, vorbele spuse. Toate sunt nişte deşertăciuni, deoarece „veţi fi la număr cât se va vrea”, îmi spunea acel prieten respins atunci de către mine. Mă enervau foc atunci aceste cuvinte. Acum însă îi dau dreptate.
De mai bine de o lună tot analizăm şi reanalizăm rezultatele de la recensământ. Am primit numeroase observaţii, critici de la cititori că scriu pe dos, anapoda, fără să se înţeleagă exact câţi români suntem în Ungaria. Voi încerca să pun acum punctul pe i. Să scriu pe înţelesul tuturor.
În Ungaria, pe baza ultimului recensământ, trăiesc 35.641 de români. Punct. Cu acest număr vor lucra în următorii 10 ani autorităţile statului maghiar. Le place unora sau nu, puţin contează. Că răspunsul la aceste întrebări erau opţionale – nu contează. Că acest număr îi înglobează pe toţi cei care măcar la una din cele patru întrebări opţionale(!) – întrebarea 34. De care naţionalitate consideraţi că aparţineţi?; 35. Dacă în afara celor menţionate mai sus aparţineţi şi de vreo altă naţionalitate?; 36. Care este limba dvs. maternă? (se pot da cel mult două răspunsuri); 37. Ce limbă folosiţi în general în familie şi cu prietenii? (se pot da cel mult două răspunsuri) – au răspuns cu „român” – nu contează. Că din cei 35.641 de români 10 mii sunt de religie romano-catolică şi aproape 9 mii de religie reformată, religii prea puţin specifice românilor – nu contează. Că pe baza acestor date, pseudo-autoguvernările minoritare vor putea împânzi de acum înainte şi mai tare toată ţara, creând aşa-numite „autonomii culturale” în localităţi unde nu există nicio instituţie românească sau slovacă sau croată – nu contează.
Din 2001, noi, românii din Ungaria am trăit cu ruşinea că la recensământ numărul nostru a scăzut cel mai mult. Nu eram nici 8 mii. Acum o lună, când am aflat rezultatele recensământului din 2011, am trăit câteva momente de euforie, exaltând de bucurie că în ce hal ne-am sporit. După câteva minute, însă, privind în spatele acestui număr statistic de 35.641 de români, ne-am îngrozit de ceea ce ne stă în faţă. Prevedem la anul nişte alegeri de autoguvernări româneşti scandaloase, apariţia din senin a sutelor, poate miilor de persoane care până acum nu s-au manifestat ca români, dar la mirosul banilor se vor face peste noapte mari şi buni români. Ne stau în faţă 10 ani când va trebui să purtăm jugul acestui număr de 35.641 de români, un întreg deceniu când vom trăit totodată şi cu frica în sân ca la următorul recensământ – dacă iar se schimbă tehnica întrebărilor – vom fi 100 de mii sau poate numai 5 mii.
Un lucru este cert: avem de lucrat, de planificat cu numărul agregat de 35.641 de români. Ulterior trebuie să recunosc, prietenul meu avea totală dreptate: am ieşit câţi trebuia. Cui trebuia? De ce trebuia? Sunt întrebări la care în acest moment nu putem să răspundem, dar poate la anul, după alegeri, vom fi mult mai deştepţi. Poate vom găsi singuri răspunsuri sau va apărea cineva care ne va ajuta să înţelegem ceea ce acum nu se poate înţelege.
Până atunci să fim deştepţi şi să ne folosim de numărul mare de români din Ungaria. Să cerem înfiinţări de grădiniţe şi şcoli noi acolo unde este cazul, să cerem finanţări normale pentru instituţiile noastre (cu accentul pe normal), să prindem curajul şi să vorbim peste tot în frumoasa limbă română, să ne folosim pe deplin de drepturile de până acum şi să cerem drepturi noi. Să ne comportăm ca o minoritate naţională mare, numeroasă, şi nu ca una ruşinoasă şi umilă. Acum e momentul!
Eva Şimon

Slujbă de pomenire pentru Emanuil Gojdu la Budapesta

Duminică, 12 mai, în duminica Sfântului Apostol Toma, şi în acest an, la Capela Ortodoxă Română din Budapesta va avea loc comemorarea lui Emanuil Gojdu (1802–1870). După oficierea Sfintei Liturghii va avea loc un parastas comun în amintirea întregii familii a lui Gojdu. Apoi credincioşii, împreună cu preoţii, cu membrii diplomaţiei româneşti de la Budapesta, se vor deplasa la cimitirul Kerepesi, la monumentul funerar al familiei Gojdu, unde va fi oficiată o slujbă de pomenire şi pentru a depune coroane de flori. Evenimentul este organizat de Parohia Ortodoxă Română din Budapesta în colaborare cu Autoguvernarea Românească din sectorul VII al Budapestei.
A.B.

Ziua Europei, la Seghedin

Consulatul General al României la Seghedin şi Universitatea „Vasile Goldiş” din Arad vă invită să luaţi parte la o manifestare cultural-artistică dedicată Zilei Europei.
Evenimentul, realizat în colaborare de către cele două instituţii, se va desfăşura luni, 13 mai, ora 17.00, la sediul Consulatului General al României la Seghedin, str. Kelemen László, nr. 5.

„EU Jazz Express”, un concert dedicat „Zilei Europei”

Cu ocazia „Zilei Europei”, EUNIC şi Reprezentanţa Comisiei Europene la Budapesta organizează sâmbătă, 11 mai 2013 o manifestare complexă din care face parte şi concertul de jazz „EU Jazz Express”, sub coordonarea ICR Budapesta. De la ora 18.30 vor urca pe scenă muzicieni din şapte state membre EUNIC (România, Ungaria, Marea Britanie, Cehia, Austria, Danemarca) şi Israel.
Invitata ICR Budapesta este solista de jazz Luiza Zan. Câştigătoare a numeroase premii naţionale şi internaţionale de interpretare se bucură de critici elogioase şi pe site-urile de specialitate din Ungaria. În ultimii ani, Luiza Zan a mai urcat pe scena festivalului „Zilele Jazzului din Debreţin”, a concertat în renumitul Budapest Jazz Club şi în încheierea „Zilelor Jazzului Maghiar” la Budapesta.

Paştile ambasadorului

În acest an, Ambasadorul României a sărbătorit Paştile în mijlocul comunităţii româneşti din Ungaria. În noaptea Învierii, domnul Victor Micula s-a aflat printre credincioşii ortodocşi din Micherechi, bucurându-se împreună cu ei de minunata veste a Învierii Domnului. În prima zi de Paşti, şeful misiunii diplomatice române din Ungaria a luat parte la slujba oficiată în Catedrala „Sf. Nicolae” din Jula.

Ştiri pe scurt...

Jula
După Liturghia pascală, săvârşită în Catedrala „Sf. Nicolae” din Jula şi în biserica ortodoxă din Oraşul Mic Românesc din Jula, duminică, 5 mai, un grup de elevi ai şcolii generale româneşti din Jula clasele 1–8, pregătiţi de profesoara Eva Pătcaş Sabău, a prezentat un frumos program de poezii şi cântări pascale. La final, elevii au susţinut şi un mic montaj artistic de Ziua Mamei.

Cenadul Unguresc
Sfânta Liturghie de Paşti a adunat la biserica din Cenadul Unguresc credincioşi din Cenad, Macău, Seghedin şi Budapesta, români plecaţi din sat, care vizitându-şi părinţii de sărbători au venit şi la biserică pentru a simţi adevărata putere şi valoare a acestei sărbători. După slujbă, toţi credincioşii au fost invitaţi la clubul românilor, unde au fost oaspeţii Autoguvernării româneşti. Aici au fost întâmpinaţi cu pască, cozonaci şi au ciocnit ouă de Paşti, iar membrii autoguvernării au vernisat şi o expoziţie de cusături, ţesături, goblen şi mărgele, organizată de grupul de femei care participă la şezători, precum şi o expoziţie de fotografie. A doua zi de Paşti, după slujba de la biserică, credincioşii s-au adunat în jurul preotului la cimitirul românesc, la slujba de pomenire a morţilor, unde de Paşti a fost ridicată şi o rugă din donaţia văduvei lui Ştefan Jurjuţ.

Jula
Asociaţia „În solidaritate pentru copiii cu dizabilităţi” va organiza în zilele de 10–11 mai a V-a ediţie a semimaratonului. Startul se va da din faţa Cetăţii medievale. Printre concurenţi se vor afla şi câţiva români, printre care membrii familiei Borszéki din Jula, care vor alerga în scop caritabil.

Un nou etnograf român la Muzeul „Erkel Ferenc” din Jula

De la 15 aprilie, îngrijirea colecţiei Muzeului „Erkel Ferenc” din Jula a fost preluată de către tânăra Renata Rocsin, originară din Micherechi, după plecarea de la acest post a directoarei Emilia Martin. Renata Rocsin a terminat Facultatea de Etnografie şi Antropologie din cadrul Universităţii din Seghedin, în luna ianuarie a acestui an. Din 15 aprilie este etnograf al Muzeului „Erkel Ferenc” din Jula, care funcţionează în cadrul organizaţiei culturale julane. După 30 de ani de activitate la muzeul julan, începând cu ziua de 1 mai, Emilia Martin lucrează ca muzeograf-etnograf la Muzeul Judeţean „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba.
A.C.

Moştenirea tezaurului nostru, la Săcal

Mai multe poze aici
În dimineaţa zilei de 26 aprilie, conducerea şcolii din Săcal, cu sprijinul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, a organizat prima ediţie a concursului pentru elevii din clasele primare, intitulat „Moştenirea tezaurului nostru”. În cadrul concursului, au participat elevi din şcolile din Bedeu, Bătania, Chitighaz, Micherechi şi Săcal, însumând astfel un număr de 20 de copii.

Bursă de studii pentru liceenii de naţionalitate

Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria lansează şi în acest an Bursa de Studii pentru Naţionalităţi. Bursa pentru liceenii de naţionalitate a fost fondată în anul 2011 de către vicepremierul Navracsics Tibor cu scopul de a sprijini elevii talentaţi ai şcolilor medii de naţionalitate. Bursa de studii oferă 60 de mii de forinţi lunar în ultimii doi ani înainte de bacalaureat pentru câte un elev din fiecare şcoală de naţionalitate, elev care a fost propus pentru bursă de către şcoala lui. Reamintim că în anul 2011, de la Liceul „N. Bălcescu” din Jula această bursă a primit-o elevul Matei Repisky, iar anul trecut această bursă i-a fost acordată elevei Kövér Krisztina. În anul acesta, din partea Liceului „N. Bălcescu” din Jula pentru bursa de studii este propusă Tóth Ágnes Rebeka, elevă în clasa a 10/B. Condiţiile de participare sunt: să fie cetăţean maghiar; să aparţină comunităţii de naţionalitate; la sfârşitul anului şcolar anterior să fi avut o medie de cel puţin 4,00 şi să nu primească altă bursă de studii. Termenul de înaintare a dosarelor este 15 mai 2013.
A.C.

Subiectele bacalaureatului la română: testamentul lui Arghezi şi un subiect la libera alegere

Absolvenţii liceului N. Bălcescu din Jula au susţinut vineri, 3 mai, examenul de bacalaureat în scris la limba şi literatura română. În prima oră, absolvenţii au avut de rezolvat proba înţelegerii unui text din testamentul lui Tudor Arghezi, apărut în anul 2005, în Jurnalul Naţional.
Apoi absolvenţii au trebuit să aleagă dintre trei teme la liberă alegere. Prima a fost un eseu de tip argumentativ, pro sau contra, cu titlul „Boli cauzate de calculator”. A doua a fost analiza operei literare, Ion Creangă: Amintiri din copilărie, pe baza unui fragment. Elevii au avut de definit povestirea, ca specie a genului epic, şi au trebuit să urmărească procedeele de realizare a atmosferei vii prin tehnica narativă specifică autorului (umor, dramatism, cuvinte şi expresii dialectale, rememorarea unor întâmplări), din scena relatată în fragment.
Al treilea subiect la liberă alegere a fost analiza comparativă a poeziilor „Nunta Zamfirei” de George Coşbuc şi „Menyegző” de Nagy László. Absolvenţii au trebuit să compare cele două viziuni asupra nunţii, precum şi paralelismele mijloacelor poetice de realizare şi al curentelor literare specifice epocii.

Strategii identitare şi culturale în istoria Catedrei de limba şi literatura română din Budapesta

Cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea Catedrei de Filologie Română de la Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, în ziua de 26 aprilie, a avut loc o conferinţă festivă la Universitatea ELTE şi la sediul ICR Budapesta. Conferinţa a fost organizată în două sesiuni, sub genericul: „Strategii identitare şi culturale în istoria Catedrei de limba şi literatura română din Budapesta” având ca invitaţi reprezentanţi ai Academiei Române, ai Institutului Limbii Române din Bucureşti, profesorii de la Catedra de limba română a Universităţii ELTE din Budapesta si de la Universitatea din Seghedin. Au sosit din România, cu acest prilej aniversar: dr. Nicolae Endroiu, membru corespondent al Academiei Române, preşedintele părţii române în Comisia mixtă de istorie româno- maghiară, Corina Chertes, directorul Institutului Limbii Române din Bucureşti, dr. Ioan Bolovan, prorector al Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, dr. Remus Câmpeanu din partea Institutului de Istorie „George Bariţiu” din Cluj-Napoca, dr. Sorin Şipoş, prorectorul Universităţii din Oradea.

Micherechenii nu uită de suferinţele românilor din vremea regimului Ceauşescu

„Cum era perceput regimul Ceauşescu în Ungaria anilor 1980?” – acesta a fost subiectul unei dezbateri organizate, pe 27 aprilie, la Micherechi. Întâlnirea a fost moderată de Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română, care în introducere a prezentat fotografii din România şi Ungaria anilor 1980, imagini ce au stârnit amintiri nostalgice în cei prezenţi. Petru Weber, istoric, profesor al Catedrei din Seghedin a vorbit apoi despre perioada ceauşistă. Domnul Weber a prezentat epoca respectivă în mod obiectiv parcurgând cronologic diferite aspecte care se leagă de percepţia regimului Ceauşescu în Ungaria.

Rămas bun, ani de liceu…

Mai multe poze aici
Sâmbătă, 4 mai, în pragul emoţiilor examenelor de bacalaureat, o nouă generaţie de elevi de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula a concretizat o etapă importantă din viaţa lor. Serbarea de rămas bun a celor 23 de absolvenţi ai liceului a avut loc la Centrul Cultural Românesc. La acest prilej festiv şi emoţionant din viaţa elevilor, a părinţilor lor şi a cadrelor didactice, a participat şi Görgényi Ernő, primarul oraşului Jula, alături de alte oficialităţi şi numeroşi invitaţi.

6 mai 2013

E necesar de lucrat pe partea de educaţie în limba română - Interviu cu secretarul de stat Stejărel Olaru, şef al DPRRP

În zilele de 22–24 aprilie, secretarul de stat Stejărel Olaru, şef al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României a efectuat o vizită de lucru la românii din Ungaria. Şeful DPRRP s-a întâlnit, cu această ocazie, cu reprezentanţi ai asociaţiilor şi autoguvernărilor româneşti, directori de şcoli şi lideri spirituali ai românilor din localităţile Micherechi, Jula, Chitighaz, Aletea şi Bătania. După aceste întrevederi, domnul secretar de stat a acordat un interviu pentru revista “Foaia românească”.

Scrisoare Pastorală la Învierea Domnului 2013

† Siluan
din mila lui Dumnezeu
Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptmăritorilor creştini şi creştine din de Dumnezeu păzita Episcopie Ortodoxă Română din Ungaria, har, milă şi pace, de la Dumnezeu Tatăl, iar de la noi părintească îmbrăţişare!


Iubiţi fraţi şi surori în Hristos Domnul,

Hristos a înviat!


„Veniţi de primiţi lumină!”, este îndemnul preotului prin care începe slujba Sfintelor Paşti, iar în alte ţări ortodoxe această chemare este mai extinsă şi precizează mai bine despre ce fel de lumină este vorba: „Veniţi să luaţi lumină din lumina cea neînserată şi să-L slăviţi pe Hristos, Cel ce a înviat din morţi!” .

Dimineaţa glorioaselor întâlniri (Matei 28:1-10)

Vinerea Mare sau Vinerea neagră s-a încheiat într-un mod tragic pentru Domnul Hristos şi ucenicii Lui. El murise răstignit pe crucea infamă, fiind aşezat în numărul celor fărădelege, care în naraţiunile evangheliştilor sunt reprezentaţi prin doi tâlhari care i-au stat alături, unul în stânga iar altul la dreapta. Strigătul de pe cruce – „Eloi, Eloi lama sabactani – Dumnezeul Meu, Dumnezeul Meu pentru ce M-ai părăsit?” – modul dramatic în care i s-a sfârşit viaţa, au înfricoşat pe cei ce-i fuseseră alături.

Toaca, lemnul ce vibrează a credinţă

Pentru al şaselea an, în comuna timişeană Giroc se va da startul Festivalului „În glas de toacă”, ce lansează şi o invitaţie pentru toţi doritorii să-şi măsoare talentul în mânuitul ciocănelelor de lemn. Evenimentul se deschide marţi, 30 aprilie, când aproximativ 50 de persoane vor intra în concurs pentru a bate toaca. Prima zi a Festivalului „În glas de toacă” se va desfăşura în grădina de vară a Căminului Cultural din Giroc, jud. Timiş. Acolo vor fi pregătite, la fel ca în ultimii cinci ani, 33 de toace, asemenea numărului anilor petrecuţi de Isus Hristos pe Pământ. Pentru prima dată în istoria festivalului va participa şi un mic grup de credincioşi ortodocşi români din Ungaria, conduşi de părintele Visarion. Despre plecarea copiilor din Micherechi la Giroc, despre toacă şi despre ce reprezintă acest rit am stat de vorbă cu părintele Visarion.

Hristos a Înviat! - În prag de sărbători la familia Oros din Jula

Cea mai mare, mai însemnată, mai sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de peste an, e sărbătoarea Paştelor sau Învierea Domnului, pentru că în această zi “Hristos a înviat din morţi, cu moartea pe moarte călcând, şi celor din morminte, viaţă dăruindu-le”, iar pe cei vii răscumpărându-i de sub jugul păcatului şi împăcându-l cu Dumnezeu. Paştile le sărbătorim la începutul primăverii, când toată natura învie. Românii aşteaptă sărbătoarea aceasta după un post îndelungat, cu mare bucurie. În perioada de pregătire pentru sfintele sărbători am cercetat o familie de români de origine din Micherechi, stabilită la Jula.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...