27 iul. 2013

Editorial - Dialogul surdo-muţilor

Liderul spiritual al românilor din Serbia de răsărit e întristat pentru modul cum s-a desfăşurat la românii din Timoc selecţia tinerilor pentru studii în România. “Cât am aflat şi acest an se va face foarte proastă selecţia cu studenţii din Timoc. Toţi cu care am vorbit spun că selecţia se va face după notele candidaţilor. Am tot vorbit şi intervenit la multe instituţii care aici reprezintă Statul Român şi în România, dar degeaba; toţi susţin că trebuie primiţi numai candidaţi cu note bune”, scrie părintele Boian Alecsandrovici pe contul său de Facebook.
Boian al Lisăndroaichi, cum îşi mai spune părintele, recunoaşte importanţa bunelor note la învăţătură ale candidaţilor, dar nu numai astea ar trebui să conteze.

8 tineri din Ungaria vor la studii fără taxe în România

Ministerului Educaţiei din România a oferit anul acesta 15 locuri în ciclul I (licenţă), subvenţionate de stat „cu bursă” sau „fără taxă, fără bursă”, pentru tinerii etnici români din Ungaria, în anul universitar 2013–2014. În acest an, dosarele tinerilor etnici români din Ungaria, care optează pentru bursă de studii în România, au fost preluate în perioade 11–13 iulie de o comisie a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale la sediul Consulatului General al României la Jula. Solicitanţii burselor au fost 8 la număr, iar rezultatele finale vor fi afişate în data de 5 august, pe site-ul Ministerului Educaţiei la adresa www.edu.ro.
A.B.

Examen pentru admiterea la Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad

Anul acesta, zece tineri din comunitatea românească din Ungaria optează pentru Universitatea de Vest „Vasile Goldiş”, majoritatea dintre aceştia la specializări din domeniul Sănătate. Înscrierile candidaţilor la universitatea arădeană se pot face până pe 31 iulie. Admiterea la toate specializările din cadrul domeniului Sănătate se face prin susţinerea unui test de admitere – test grilă, după o bibliografie care este postată pe site-ul Facultăţii de Medicină, Farmacie şi Medicină dentară. Admiterea la studiile universitare de licenţă se organizează în sesiunea august 2013, respectiv în data de 2 august 2013. În cazul în care rămân locuri neocupate se organizează o a doua sesiune de admitere în aceleaşi condiţii ca şi prima sesiune, cu aceiaşi comisie, pe 27 septembrie 2013, ora 9.00, perioada de înscrieri 6 august – 26 septembrie.
Concursul de admitere din data de 2 august se va desfăşura între orele 09.00 – 11.00, în Campusul Universitar „Vasile Goldiş”, situat pe strada Liviu Rebreanu nr. 86. Rezultatele admiterii vor fi afişate în data de 5 august, la avizierul din Campusul universitar şi pe pagina web a Universităţii. Cetăţenii străini, deci şi tinerii din Ungaria, care nu au atestat de limba română sau nu au terminat la Liceul „N. Bălcescu” din Jula, vor trebui să susţină un test de verificare în perioada 26–27 iulie 2013. Testul de limbă este obligatoriu şi celor care şi-au înaintat dosarele la admiterea la programele de studii universitare de licenţă organizate într-o limbă străină (engleză, franceză), cei care nu au atestat de limba engleză sau franceză trebuie să se prezinte la susţinerea testului de verificare din cadrul Universităţii de Vest „Vasile Goldiş” Arad.
A.B.

COMUNICAT al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) apreciază gestul Guvernului Român de a oferi burse universitare pentru tinerii etnici români născuţi în Ungaria. Prezidiul UCRU consideră că acordarea burselor are drept scop consolidarea şi dezvoltarea lingvistică şi culturală a comunităţii istorice române din Ungaria. Precizăm că în procesul menţinerii identităţii comunităţii istorice române din Ungaria este absolut necesară formarea în spirit românesc a unei elite intelectuale.
În acest sens, în opinia UCRU, la distribuirea burselor, pe lângă rezultatele de studiu ale candidaţilor, criteriul de bază ar trebui să fie apartenenţa la comunitatea istorică română din Ungaria. Eligibilitatea pentru burse a unui candidat nu poate fi epuizată doar prin demonstrarea cetăţeniei ungare şi asumarea etnicităţii române pe propria răspundere.
În vederea evitării oricăror forme de abuz, Prezidiul UCRU consideră că organele competente ale statului român trebuie să întreţină relaţii de specialitate cu organizaţiile autentice ale comunităţilor etnicilor români din Ungaria şi din ţările învecinate României.


Prezidiul UCRU

(Prezentul Comunicat a fost trimis: Ministerului Educaţiei Naţionale din România, Ministerului Afacerilor Externe, Departamentului politici pentru relaţia cu românii de pretutindeni, Ambasadei României la Budapesta, Consulatului General al României de la Seghedin, Consulatului General al României la Jula)

Seri duhovniceşti la Oastea Domnului din Micherechi

Adunarea Oastea Domnului din Micherechi organizează în acest sfârşit de săptămână, 27–28 iulie, un program duhovnicesc, la care sunt invitaţi să slujească oaspeţi din România. Programul de sâmbătă seara va începe la ora 18.00, în cadrul căruia vor vesti Evanghelia un grup de ostaşi din Bucium. Duminică, 28 iulie, oaspeţii adunării din Micherechi vor fi ostaşii din Oradea. Programul serii va începe la ora 17.00.
A.C.

Ştiri pe scurt...

Bătania
La Biserica Ortodoxă Română din Bătania au început săptămâna trecută lucrările de renovare totală a turlei bisericii, care a căzut în urma unei furtuni puternice, în luna iunie a anului 2010. Preotul paroh Ilie Ciocan ne-a informat că fondurile necesare pentru restaurarea turlei sunt adunate din donaţii de la credincioşi, un sprijin din partea Patriarhiei Române şi un ajutor financiar din partea statului maghiar.

Chitighaz
În perioada 17–18 august va avea loc a 7-a ediţie a Festivalului Pogăcelelor din Chitighaz. Programul organizat pentru sărbătoarea localităţii cuprinde concursuri, multe spectacole, concerte şi festivităţi în aer liber.

Dobriţân
Carnavalul Florilor, care are loc anul acesta în perioada 15–21 august, este cel mai mare şi spectaculos eveniment al oraşului Dobriţân, făcând parte dintre cele mai cunoscute manifestări ale Ungariei. Anul acesta, Carnavalul Florilor de la Dobriţân a ajuns la cea de-a 44-a ediţie.

Chitighaz
Pe 18 august, la Biserica Baptistă din Chitighaz va avea loc sărbătoarea secerişului. Mesajul divin al serviciului special va fi vestit de pastorul din Micherechi, Petrică Creţu şi de pastorul local Csaba Borzási. Serviciul divin va începe la ora 9.30, iar după masă la ora 17.00. Biserica Baptistă din Chitighaz aşteaptă cu drag toţi cei care vor să fie părtaşi la sărbătoare.

Bichişciaba
Festivalul fanfarelor „Zenit” de la Bichişciaba va fi organizat anul acesta între 18–20 august. La manifestare este invitată o fanfară compusă din instrumentişti din judeţul Arad şi Bihor, condusă de dirijorul şi compozitorul de muzică fanfaristică Gheorghe Moţ din Chitighaz.

Săcal
La scurtă vreme după Praznicul Împărătesc al Adormirii Maicii Domnului, duminică, 25 august, Parohia Săcal din Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria, sărbătoreşte cel de-al doilea hram al bisericii. Biserica satului, închinată de la începuturi Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, o are ca ocrotitoare şi pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu.

A murit cercetătorul muzicii româneşti din Ungaria

Doctor în ştiinţele muzicii şi cercetător al tradiţiilor muzicii populare româneşti din Ungaria, Halmos Béla a încetat din viaţă pe 18 iulie 2013.
Halmos Béla s-a născut în 1946, la Szombathely, dar a copilărit la Jula. De meserie a fost inginer arhitect, dar de mic copil a fost atras de muzică. Cu muzica populară a început să se ocupe din 1969. A cântat în mai multe formaţii, dintre care cele mai remarcabile au fost Formaţia Sebő şi, mai târziu, Kalamajka. De la începuturi a participat în aşa-numita Mişcare Joc, în care a activat ca muzicant, ca instructor, ca organizator, ca şi colecţionar şi muzicolog.

ISUS SALVATORUL: Botez nou-testamental la Biserica Baptistă din Micherechi

Duminică, 14 iulie, Biserica Baptistă din Micherechi a celebrat, într-o atmosferă de praznic ceresc, botezul nou-testamental al opt persoane: Ana Krisztovan, Cristian Ruja, Gheorghe Martin, Ioan Ruja, Samuel Gherman, Estera Gherman, Andreea Creţu, David Croitor. În ocazia aceasta, s-a împlinit ceea ce profetul Isaia vizualiza cu şapte sute de ani înainte, şi anume roada spirituală din calvarul jertfei Hristice. Roada muncii Robului Domnului a fost prilejul bucuriei cereşti, care din abundenţă s-a revărsat şi asupra celor prezenţi la acest eveniment, oferindu-le apoi încredinţarea prin care să poată mărturisi că „Domnul a fost în mijlocul nostru!”

Programul „ARC” 2013 - O vacanţă de vis la Sulina, pe malul Mării Negre

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Cultural Român şi Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti a organizat şi în această vară tabăra de la Sulina, judeţul Tulcea, la care au participat 40 de copii din comunitatea românească din Ungaria. Tabăra a avut loc în perioada 7–14 iulie. Programul le-a oferit tinerilor ocazia de a descoperi România şi cultura română. Câteva dintre elevele participante de la şcolile din Micherechi şi Chitighaz s-au aflat pentru prima dată la mare. Ele ne-au împărtăşit impresiile trăite în vacanţă pe litoralul românesc.

Tabăra „Păpăruga” a micilor jurnalişti de la şcoala din Micherechi

Mai multe imagini vezi aici
Muncă multă, cursuri, agitaţie, distracţie, nopţi nedormite, dar şi momente extrem de frumoase – cam aşa ar putea fi descrisă ediţia din acest an a Taberei „Păpăruga” a micilor jurnalişti de la şcoala din Micherechi. Tabăra s-a desfăşurat între 17–19 iulie, la sediul redacţiei „Foaia românească”. Anul acesta au fost prezenţi la tabără 16 copii, de la Şcoala generală din Micherechi, printre aceştia numărându-se şi 4 fete de liceu, care au scris la revista şcolară „Păpăruga”, timp de doi ani. La început, în urmă cu doi ani, în anul 2011, o astfel de tabără a părut a fi doar o idee năstruşnică şi entuziastă, dar ea a devenit realitate. Astfel, tabăra „Păpăruga” a micilor jurnalişti din Micherechi a prins viaţă şi anul acesta în curtea Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria. Despre zilele petrecute la Tabăra „Păpăruga” copiii ne-au împărtăşit următoarele impresii:

Emil Boroghină: „Teatrul shakespearean este a doua Biblie a omenirii”

Unul dintre oaspeţii de seamă ai scenei teatrale din Jula din vara aceasta a fost Emil Boroghină, actor şi regizor, fost director al Teatrului Naţional din Craiova. De-a lungul directoratului său, Teatrul Naţional din Craiova a participat la 97 de festivaluri internaţionale în peste 35 de ţări de pe toate continentele. În tot acest timp, naţionalul craiovean a câştigat peste 100 de premii naţionale şi 12 premii internaţionale de mare prestigiu, câteva din ele fiind considerate dintre cele mai importante obţinute vreodată de teatrul românesc. În prezent, Emil Boroghină este directorul Festivalului Internaţional Shakespeare, pentru care a primit, în 2007, Premiul de Excelenţă al UNITER. A mai fost onorat cu premiul Academiei Române, premiul pentru cel mai bun manager de teatru, acordat de British Council. În prima parte a interviului nostru cu Emil Boroghină, publicat în numărul de săptămâna trecută, am vorbit despre istoria reţelei europene a festivalurilor Shakespeare şi despre colaborarea cu festivalul din Jula. În partea a doua a convorbirii noastre am discutat despre spectacolul de la Jula, despre Shakespeare şi Eminescu.

22 iul. 2013

Editorial - A fi sau a nu fi… român în Jula

Dacă ar fi să dăm crezare ultimului recensământ din Ungaria, în oraşul Jula trăiesc 974 de români. Dublu decât cu zece ani înainte. Dacă ar fi să calculăm cu acest număr de aproape o mie, câţi credeţi că sunt intelectuali? Câţi din o mie au auzit oare despre William Shakespeare? Şi că în oraşul lor se desfăşoară un festival, deja de nouă veri consecutiv, şi printre spectacole măcar unul singur de fiecare dată este de limbă română, jucat de actori din România? Se pare că foarte puţini. Asta a dovedit numărul foarte redus, ruşinos de redus, al românilor care au participat vineri seara la spectacolul “Recitindu-l pe Shakespeare”. Accentuez: vorbesc despre numărul românilor! Pentru că, de altfel, ungurii au umplut sala.

Omagiu şi flori pentru fostul vicar eparhial Teodor Misaroş

Mai multe imagini aici
Părintele Teodor Misaroş, cel care a fost al doilea conducător al Vicariatului Ortodox Român din Ungaria, fost comemorat sâmbătă, 13 iulie, la Jula. Evenimentul a fost organizat de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în colaborare cu Episcopia Ortodoxă Română de la Jula, la exact împlinirea a 30 de ani de la trecerea părintelui la cele veşnice.

Tabere de vară pentru elevi şi tineri români din Ungaria

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) din cadrul Guvernului României, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, Institutul Cultural Român şi Palatul Naţional al Copiilor din Bucureşti a organizat, şi în această vară, tabăra la Sulina, judeţul Tulcea la care au participat 40 de copii din comunitatea românească din Ungaria. Tabăra la Sulina a avut loc săptămâna trecută, cu amănunte de la tabără vom reveni în numărul următor. În perioada 26 iulie–1 august 2013, va mai fi organizată o tabără al munte la Poiana Pinului, unde vor participa alţi 40 de elevi ai şcolilor în care se învaţă limba română în Ungaria.
A.B.

Spiritul şi mesajul Proiectului de împăciuire româno-maghiar

Asemenea anilor trecuţi, românii din Seghedin, împreună cu invitaţii lor au comemorat şi vara aceasta semnarea, la 14 iulie 1849, de către Kossuth Lajos şi Nicolae Bălcescu, a Proiectului de împăciuire româno-maghiar. Manifestarea organizată de Autoconducerea Românilor din oraşul de pe Tisa şi Catedra de Limba şi Literatura Română din cadrul Universităţii din Seghedin a avut loc sâmbătă, 13 iulie. Participanţii la manifestare s-au adunat în Piaţa Klauzal, la placa memorială Kossuth-Bălcescu, amplasată pe clădirea în care a fost cazat guvernul revoluţionar maghiar în 1849 şi unde – conform cercetătorilor – a fost semnat acest act.

Ştiri pe scurt...

Nagykamarás
Autoguvernarea Românească din localitatea Nagykamarás, judeţul Bichiş a organizat, sâmbătă, 13 iulie, un bal româno-maghiar. Petrecerea a avut loc la Căminul cultural din această localitate şi a avut ca invitaţi români din mai multe localităţi din zonă, ne-a informat preşedinta Livia Balázs.

Moneasa
Cea de-a 13-a ediţie a „Paradei Clătitelor” va avea loc în 27 şi 28 iulie, la Moneasa, sub genericul „clătite cu răvaşe norocoase”. Directorul evenimentului, actorul Zoltan Lovas, consideră că această a 13-a ediţie va fi una cu noroc „pentru că voia bună şi spiritul de sărbătoare vor fi la loc de cinste”. Evenimentul se va desfăşura în organizarea Consiliului Judeţean Arad, Centrului Cultural Judeţean Arad, Primăriei Moneasa şi Hotelului Parc.

Budapesta
Pe 7 august, ICR Budapesta vine în întâmpinarea cinefililor din capitala Ungariei oferindu-le filmul „Mănuşi roşii”, în regia lui Radu Gabrea, în cadrul programului „Film Club – Filme româneşti de azi”. „Nu mi-e frică de viitor, cât mi-e frică de trecut” este profesiunea de credinţă a romancierului Eginald Schlattner, preot evanghelic născut în 1933, la Arad, într-o familie de saşi, al cărui roman omonim a stat la baza filmului. Cartea lui Schlattner foloseşte politicul doar ca pretext, pentru a evidenţia socialul din jurul unui proces politic care a avut loc în 1959 la Braşov (oraşul Stalin) după modelul „clasic” al proceselor publice desfăşurate în România anilor `50.

Chitighaz
În perioada 17–18 august va avea loc a 7-a ediţie a Festivalului Pogăcelelor din Chitighaz. Programul organizat pentru sărbătoarea localităţii cuprinde concursuri, multe spectacole, concerte şi festivităţi în aer liber.

Chitighaz
Pe 18 august, la Biserica Baptistă din Chitighaz va avea loc sărbătoarea secerişului. Mesajul divin al serviciului special va fi vestit de pastorul din Micherechi, Petrică Creţu şi de pastorul local Csaba Borzási. În această înainte de masă, serviciul divin va începe la ora 9.30, iar după masă la ora 17.00. Biserica Baptistă din Chitighaz aşteaptă cu drag toţi cei care vor să fie părtaşi la sărbătoare.

Dobriţân
Carnavalul Florilor, care are loc anul acesta în perioada 15–21 august, este cel mai mare şi spectaculos eveniment al oraşului Dobriţân, făcând parte dintre cele mai cunoscute manifestări ale Ungariei. Anul acesta, Carnavalul Florilor de la Dobriţân a ajuns la cea de-a 44-a ediţie.

Trei tineri din Micherechi au fost premiaţi la Festivalul de Toacă de la Victoria

În perioada 8–10 iulie, în oraşul Victoria din Braşov s-a desfăşurat ediţia a IX-a a Festivalului Internaţional de Toacă, „Cântecul care zideşte”. Festivalul s-a desfăşurat la biserica „Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena”, biserică ctitorită de mineri în oraşul Victoria. Festivalul a cuprins în afara concursului de toacă, o paradă a portului popular, o expoziţie de icoane pe sticlă, un simpozion pe tema artei bisericeşti şi un pelerinaj la mănăstirile din zonă. În cele trei zile de festival sunetul de toacă a răsunat în tot oraşul Victoria.

Anul victoriilor pentru campionii de tenis de masă din Micherechi

Cu câteva săptămâni în urmă, v-am relatat despre victoria echipei de fotbal din Micherechi, care a câştigat campionatul în divizia I a judeţului Bichiş, iar acum vă prezentăm echipa Asociaţiei de Tenis de masă din Micherechi, care a câştigat campionatul în divizia a III-a a judeţului Bichiş.
Membrii echipei din Micherechi: Petru Iuhas, Petru Ruja, Attila Iuhas (Micherechi), Fábián Vilmos (Oradea), Hidi Norbert, Maurer Lajos (Salonta).
Antrenor-jucător: Petru Ruja.

Jula, o capitală a teatrului shakespearian - Convorbire cu actorul Emil Boroghină, directorul Festivalului Shakespeare din Craiova

Pe 15 iulie s-a încheiat cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Shakespeare de la Jula. În cadrul acestor zile, dedicate literaturii shakespeariene, publicul a putut urmări numeroase spectacole prestigioase. Pe 12 iulie, la Sala Studio a Teatrului Cetăţii din Jula a avut loc spectacolul „Recitându-l pe Shakespeare”, susţinut de actorul Emil Boroghină. Cu actorul şi directorul de la Craiova am stat de vorbă pe terasa Hotelului Elizabeth, fosta clădire a Căminului de elevi „I.C. Frimu” al Liceului „Bălcescu” din Jula. Mai jos publicăm prima parte a acestui interviu.

12 iul. 2013

EDITORIAL - Panteonul credinţei noastre

Când ne naştem, părinţii ne duc la biserică pentru a fi botezaţi. Când ne hotărâm să ne legăm viaţa de persoana iubită, mergem din nou la biserică pentru a fi cununaţi. Când ne îmbolnăvim sau un apropiat de-al nostru ajunge pe patul de boală, căutăm alinare iar în biserică, la un duhovnic. Când ne mor părinţii sau bunicii, ne repezim la preot pentru a-l ruga să ne înmormânteze mortul. În toate momentele cruciale ale vieţii noastre pământene, paşii ni-i îndreptăm către biserică şi către slujitorii săi.

Profesori din Ungaria la Şcoala de vară de la Cluj

La Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj se desfăşoară, între 8–14 iulie, Şcoala de vară a Centrului de Studii Transilvane Cluj cu tema „Provocările istoriei ca ştiinţă de disciplină de învăţământ la începutul mileniului III.” Activitatea Centrului de Studii Transilvane se axează în special pe cercetarea diverselor chestiuni legate de istoria, cultura şi civilizaţia Transilvaniei, precum şi pe valorificarea rezultatelor acestor cercetări prin organizarea unor simpozioane şi conferinţe, prin publicarea în revista proprie cu apariţie trimestrială Transylvanian Review, sau prin publicarea unor cărţi în cadrul editurii CST. Şcoala de vară destinată profesorilor români de istorie din statele din jurul României a fost organizată până acum în opt ediţii. Proiectul intenţionează să ofere profesorilor români de istorie din Ucraina, Republica Moldova, Serbia şi Ungaria un cadru propice pentru a fi puşi în contact cu ultimele achiziţii privind atât cercetarea ştiinţifică cât şi metodica predării istoriei; de asemenea şcoala de vară a fost văzută ca un prilej pentru aceşti profesori de a discuta despre probleme comune specifice predării istoriei în ţările de provenienţă. Anul acesta, din Ungaria vor participa la şcoala de vară prof. conf. dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, Ana Sárközi, directoarea şcolii generale româneşti din Micherechi, profesorii Cristian Ardelean din Chitighaz şi Alexandru Dragui din Apateu.
A.B.

O viaţă dedicată matematicii şi fizicii - Interviu cu profesorul Nicolae Luţai, cu ocazia ieşirii sale la pensie

Pe 30 iunie 2013 s-au împlinit 43 de ani de când Nicolae Luţai şi-a început activitatea de profesor la liceul „N. Bălcescu” din Jula. Ziua aceasta este o zi care marchează sfârşitul unei cariere didactice şi începutul unei noi vieţi, aceea de pensionar. Am avut satisfacţia, zilele trecute, de a sta de vorbă cu domnul profesor, care mi-a fost diriginte, fiindu-i elevă în perioada 1985–1989.

ISUS SALVATORUL: „Peşteranii” în vizită la Micherechi

Pe data de 30 iunie, la Biserica Penticostală nr. 1 a venit fanfara Bisericii Penticostale din localitatea Peştere, România. În urmă cu câţiva ani, Viorel Hora şi Viorel Tuşe, liderii fanfariştilor au vizitat Micherechiul şi au avut posibilitatea să cunoască familii creştine penticostale din Micherechi, cu care s-au împrietenit şi au ţinut legătura. Fiindcă vroiau să se revadă, au hotărât ca să vină cu fanfara la biserică şi să fie o zi de sărbătoare. Cântările fanfarei au creat o atmosferă solemnă, iar mesajele transmise de la amvon au evocat momentele trecutului aducând bucurie în inimile celor prezenţi. La terminarea programului, fraţii din Micherechi, ca nişte gazde bune, au întins o masă cu bucate pentru românii din Peştere. În timp ce au servit masa s-au depănat amintiri de pe vremea când unii dintre „peşterani” au lucrat ca „ziuaş” în solariile fraţilor din Micherechi. Tot la această masă s-a stabilit de comun acord că în viitorul apropiat fraţii din Micherechi să facă o vizită misionară la Biserica Penticostală din Peştere. După servirea mesei, tinerii din Peştere, împreună cu tinerii din Micherechi, au făcut o ieşire la Crişul Negru. Pe malul Crişului au fost câteva activităţi care vor rămâne în mod sigur în memoria celor care au fost prezenţi. Cred că astfel de întâlniri sunt binevenite şi în folosul spiritual al ambelor biserici. Mulţumim celor care au avut iniţiativa de a face o astfel de întâlnire. A fost o zi de neuitat pentru toţi.
Diana Bogdan–Carina Iuhas

Ştiri pe scurt...

Jula
De Ziua Pedagogilor, pe 13 iunie, la Primăria oraşului Jula s-au înmânat distincţii de onoare pentru câţiva profesori ai şcolilor din oraş. Printre aceştia s-a numărat şi Robert Sălăjan, profesorul Liceului „Nicoale Bălcescu”, care a fost distins pentru activitatea depusă în învăţământ ca profesor de istorie. Distincţia a fost înmânată de primarul dr. Görgényi Ernő şi Petróczki Zoltán, directorul circumscripţiei de învăţământ din Jula de la Centrul “Klebelsberg”.

Budapesta
În perioada 3–8 iulie, la Budapesta, s-a desfăşurat Adunarea Generală a Conferinţei Bisericilor Europene, care şi-a propus să dezbată şi să adopte textul unei noi Constituţii a acestei instituţii din care face parte şi Biserica Ortodoxă Română. Titlul generic sub care s-au desfăşurat lucrările este “Ce mai aştepţi acum? (Fapte 22, 16) Conferinţa Bisericilor Europene şi misiunea ei într-o Europă în schimbare”. Din delegaţia Bisericii ortodoxe, condusă de ÎPS Iosif, Mitropolitul ortodox român al Europei Occidentale şi Meridionale, au mai făcut parte PS Emilian Lovişteanul, Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Râmnicului, pr. prof. dr. Viorel Ioniţă, diac. lect. dr. Cătălin Vatamanu, protosinghel David Pop, superiorul Aşezământului Monahal Românesc “Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta, prof. Luminiţa Trica, dr. Daniel Lemeni şi dr. Paul Siladi.

Moneasa
Autoguvernarea românească din Medgyesegyháza organizează în perioada 22– 27 iulie, o tabără la Moneasa, judeţul Arad, iar cheltuielile de transport le suportă primăria din oraş. La tabără vor participa 20 de elevi de la şcoala generală din Medgyesegyháza, ne-a informat organizatorul taberei, Daniel Negrea.

Medgyesegyháza
O nouă ediţie a Festivalului Lubeniţei de la Medgyesegyháza va avea loc în perioada 2–4 august, manifestarea care se organizează de aproape două decenii. În programul celor trei zile vor figura concursuri distractive şi sportive pentru diferite generaţii, concerte de muzică uşoară şi, nu în ultimul rând, întrecerea producătorilor de lubeniţe. La invitaţia Autoguvernării româneşti din oraş, sunt aşteptaţi la festival şi oaspeţi din România, de la Şiria şi Valea Ierii.

Tabăra „Păpăruga" 2013

Dragi elevi „Păpărugişti”,
Succesul taberelor „Păpăruga” din 2011 şi 2012, ne-a convins ca şi în această vară să ne întâlnim la Jula, noi, jurnalişti mari şi mici, să vorbim de-ale presei, să învăţăm cum să scriem cât mai corect articole de ziar, să facem fotografii şi să redactăm împreună revista „Păpăruga” şi blogul „Păpăruga din Micherechi”.
Tabăra va fi organizată în zilele de 17, 18 şi 19 iulie, la sediul redacţiei „Foaia românească” (Jula, str. Gh. Doja nr. 8). Cazarea va fi la fel ca în anul trecut, în corturi.
În cele trei zile pe care le vom petrece împreună vom crea în jurul nostru un mediu românesc, vom învăţa să scriem şi să ne exprimăm cât mai frumos în limba română.

Festivalul Sziget aşteaptă şi fanii români

Festivalul Sziget 2013 este unul dintre cele mai importante festivaluri internaţionale, un loc popular de întâlnire pentru fani din toate colţurile lumii. Ediţia din acest an va avea loc între 5 şi 12 august, în aceeaşi locaţie – binecunoscuta insulă Óbudai din inima Budapestei –, iar preţurile biletelor sunt foarte apropiate de cele ale ediţiei trecute.
Firma e prezentă din anul 2002 şi în afara graniţelor Ungariei.
În acel an a organizat Festivalul Félsziget prima dată la Târgu Mureş, pe peninsula râului Mureş, care în scurt timp a devenit cel mai popular eveniment de distracţie al Transilvaniei. Aici au posibilitate să se prezinte formaţii şi solişti maghiari, mai ales din Ungaria şi din România. Anul acesta, pentru prima dată, Festivalul Félsziget se mută la Cluj. În perioada 18–21 iulie vor evolua pe scena festivalului circa 90 de formaţii şi interpreţi, printre care Kaiser Chiefs, Paul Kalkbrenner şi Ska-P.
De curând a fost lansat şi site-ul în limba română al Sziget Festival, la adresa szigetfestival.ro. În lunile cele mai plăcute ale verii – timp de o săptămână – aproape 1000 de programe îi aşteaptă pe tinerii care sunt în vacanţă şi pe adulţii îndrăgostiţi de muzică, sosiţi din cele mai diferite regiuni ale Europei şi nu numai.
Încă 21 de nume noi au primit „viză de concert” pentru Sziget, Insula Libertăţii. Printre acestea se regăseşte una dintre cele mai apreciate trupe britanice, Biffy Clyro şi unul dintre cei mai talentaţi şi amuzanţi performeri ai scenei pop actuale, Mika. În plus, talentata Regina Spektor, fascinanta Bat for Lashes, dinamicii Nero live şi mulţi alţii. Săptămâna non-stop de distracţie este din nou garantată, în acest an, între 5–12 august la Budapesta.
Gheorghe Berényi – Akos Sabău

Copiii şi icoanele pe sticlă

Cu binecuvântarea PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, în săptămâna 1–7 iulie a avut loc, la Budapesta, a doua ediţie a taberei de iconografie pe sticlă pentru copii, condusă de părintele paroh de la Jaca, Cosmin Pop. Tabăra a fost organizată la iniţiativa Asociaţiei Femeilor Ortodoxe Române printr-un proiect susţinut financiar de Autoguvernarea românească din cartierul XI al capitalei. Timp de o săptămână, nouă copii din parohia de la Budapesta sub îndrumarea părintelui Cosmin Pop au pătruns cu inocenţa copilăriei şi cu talentul cu care fiecare este înzestrat în tainele picturii pe sticlă. Încercând să picteze scene biblice şi sfinţi, copiii au aflat lucruri noi din viaţa sfinţilor şi despre simbolismul culorilor folosite în iconografia pe sticlă. Pe parcursul taberei, copiii au legat prietenii şi au învăţat că prin răbdare şi perseverenţă pot face lucruri frumoase care le aduc bucurie lor dar şi celor din jurul lor. Profesoara Mihaela Bucin din Seghedin a oferit joi copiilor o oră de limba română la sfârşitul căreia cu toţii au cântat în limba română cântece ale copilăriei.

5 iul. 2013

15 locuri la studii în România pentru tinerii din Ungaria

Marţi a apărut pe site-ul Ministerului Educaţiei din România (www.edu.ro) oferta locurilor în ciclul I (licenţă), subvencţionate de stat „cu bursă” sau „fără taxă, fără bursă”, pentru tinerii etnici români din Ungaria, în anul universitar 2013–2014.
Anul acesta, numărul locurilor este 15. Aceste 15 locuri sunt 6 cu bursă şi 9 fără bursă. Toate cele 15 locuri sunt cu scutire de plata taxelor de şcolarizare şi cu cazarea gratuită a studentului în campusurile universitare. Cele 6 (cu bursă) presupun o bursă în lei, celelalte 9 (fără bursă) nu reprezintă această sumă, deci diferenţa între locurile cu bursă sau fără bursă o reprezintă o sumă oarecare primită de elev în plus.
Locurile cu bursă sunt următoarele: 1 loc la Universitatea Politehnică Timişoara (domeniul Calculatoare şi Tehnologia informaţiei) şi 5 locuri la Universitatea de Vest Timişoara (1 loc – Educaţie fizică şi sport, 1 loc – Psihologie, 1 loc – Economie, 1 loc – Drept şi 1 loc – Ştiinţe umaniste, Limbă şi literatură). Cele 9 locuri „fără taxă, fără bursă” sunt: 3 locuri la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj (2 locuri pentru Relaţii internaţionale şi studii europene şi 1 loc la Ştiinţe umaniste, Limbă şi literatură); 3 locuri la Universitatea de Vest Timişoara (1 loc la Psihologie, 1 loc la Finanţe şi 1 loc la Arte vizuale); 3 locuri sunt pentru UMF VB Timişoara (2 locuri pentru Medicină şi 1 loc la Medicină dentară).
În acest an, dosarele tinerilor etnici români din Ungaria, care optează pentru bursă de studii în România, vor fi preluate de o comisie a reprezentanţilor Ministerului Educaţiei Naţionale la sediul Consulatului General al României la Jula. Solicitanţii unor astfel de burse sunt aşteptaţi personal în perioada 11–13 iulie, la sediul Consulatului din Jula (str. Munkácsy nr. 12), în vederea depunerii dosarului. Tinerii care nu au absolvit Liceul „Nicolae Bălcescu” de la Jula, sunt rugaţi să facă demersurile necesare înainte de a se prezenta la sediul Consulatului, pentru a avea traduse în limba română diploma de bacalaureat şi foaia matricolă, eliberate de instituţia ungară de învăţământ liceal absolvită.
A.B.

Editorial – Toleranţa la români

Am fost recent la o nuntă în România. La o nuntă românească, cu mireasă şi mire români. Unde se cânta pe lângă muzică populară românească şi muzică uşoară internaţională, şi muzică sârbească şi ungurească. De ce? Nu prea ştiu. Dacă-mi folosesc mintea din Ungaria, nu am cum să înţeleg acest lucru. Nu am fost niciodată în Ungaria la o nuntă ungurească unde să se fi cântat în română sau slovacă sau sârbă. Doar pentru că acestea ar fi popoare vecine şi prietene. Ungurii nu fac aşa ceva nici din greşeală. La nunţile ungureşti se dansează numai pe aşa-numitele melodii “lakodalmas”, adică muzică de nuntă ţigănească. La nunta din România nici mirii, nici rudele nu au fost de altă naţionalitate decât româna, şi totuşi s-a cântat şi dansat ungureşte şi sârbeşte. Răspunsul la astfel de întâmplări eu, personal, îl găsesc în toleranţa înnăscută a românului.
Toleranţa românilor faţă de străini a fost apreciată sau dezapreciată după cum erau vremurile. La începutul secolului XX, mulţi intelectuali români au susţinut această gândire excepţională a românilor. Unul dintre aceştia a fost politicianul Aurel C. Popovici, care în 1910 spunea: “Noi pe nimeni n-am asuprit, n-am jupuit. Noi pe nimeni n-am pus pe rug pentru credinţa lui, pe nimeni n-am căutat să-l desbrăcăm de naţionalitatea lui, de sufletul lui. Neam de oameni blând şi bun şi cu frica lui Dumnezeu, românii au fost şi sunt un popor de o evanghelică toleranţă şi înţelepciune, ca puţine altele”. În 1938, scriind despre convertirea unor evrei la creştinism în Moldova din prima jumătate a secolului al XIX-lea, folcloristul Artur Gorovei susţinea, jumătate cu mândrie, jumătate cu indignare: “Toleranţa moldovenilor a întrecut, totdeauna, orice imaginaţie”. Şi convingerea academicianului Simion Mehedinţi era asemănătoare: “Sentimentul de toleranţă a existat la noi într-o măsură excepţională”, ţăranul român fiind “omul cel mai tolerant din Europa”.
La rândul său, în anul 1936, Emil Cioran se revolta împotriva faptului că românii ar fi “un popor prea bun, prea cumsecade” cu străinii, pentru că toleranţa ar duce la “falimentul nostru sigur”. “Nu există o fiinţă mai bună decât românul. Acesta este dezastrul”. Cioran răstoarnă înţelesul termenilor tradiţionali. “Bunătatea” şi “omenia” pentru Cioran ar fi false “virtuţi naţionale”, fiind mai degrabă vicii, care “ne-au ţinut în loc atâta vreme”. Un alt mare gânditor, Mircea Eliade crede că acest tip de reacţii sunt generate de un “imbecil complex de inferioritate” faţă de străini. Părerea lui este că: “Toleranţa noastră «proverbială» este o tărie, nu o slăbiciune… Nu înţeleg de ce ţipăm: primejdie! Unde e primejdia? Că sunt minoritari prea mulţi la posturile de comandă? Îi vom scoate prin concurenţă, prin propriile noastre forţe, prin legi de administraţie la nevoie – dar de aici până la primejdia «românismului», mai e cale lungă…”.
Este toleranţa înnăscută a românilor o tărie sau o slăbiciune? O întrebare mult prea complicată pentru a răspunde categoric. Cert este că toleranţa românilor uneori merge până la o extremă dăunătoare caracterului naţional. Cunosc mulţi români, unii chiar cu şcoală, care acceptă fără doar şi poate înjurăturile la adresa românilor. Adică înjurăturile la adresa lor. Românii sunt leneşi, sunt hoţi, sunt nespălaţi, etc. Ba unii le tratează ca pe nişte bancuri. Nu fac bine. Mai devreme sau mai târziu, după râs urmează plâns. Râsul celor de azi poate aduce după sine plânsul celor de mâine.
Toleranţa e sănătoasă numai până când nu ajunge la limita ridicolului.
Eva Şimon

Comemorarea a 30 de ani de la moartea pr. Teodor Misaroş, la Jula

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria va organiza în ziua de sâmbătă, 13 iulie, de la ora 16.00, o festivitate de comemorare a răposatului vicar episcopesc, Teodor Misaroş, care s-a stins din viaţă cu 30 de ani în urmă. Părintele Misaroş, în cei 36 de ani de preoţie, a păstorit credincioşii din Apateu, Săcal şi Micherechi. Programul zilei va cuprinde un Te Deum şi parastas în memoria pr. Teodor Misaroş, cu începere de la ora 16.00 în Catedrala Sf. Nicolae din Jula, după care de la ora 17.15 va avea loc o rugăciune şi depuneri de coroane la mormântul părintelui Misaroş, aflat în cimitirul din Oraşul Mare Românesc din Jula, după care va urma un vernisaj de expoziţie fotografică şi o recepţie la sediul Uniunii Culturale din Jula.

Tabără de iconografie la Budapesta

În perioada 1–6 iulie, la Capela Ortodoxă din Budapesta, în organizarea Autoguvernării româneşti a sectorului VII, a parohiei şi a centrului monahal, se desfăşoară o tabără de iconografie. La această tabără participă un grup de copii români din Budapesta care, sub îndrumarea părintelui Cosmin Pop din Jaca, învaţă meşteşugul pictării icoanelor pe sticlă. Duminică, 7 iulie, după Sfânta Liturghie de la capela din Budapesta va fi vernisată expoziţia de icoane pe sticlă din lucrările realizate de copii în această tabără.
A.B.

Primul CD cu cântări creştine al grupului „Unic” din Micherechi

Primul CD al tinerilor bisericii neoprotestante cu muzică creştină în limba română a apărut săptămâna trecută, pe 25 iunie. După cum am relatat deja, pe 11 iunie, un grup de 23 de tineri din Micherechi, de la bisericile penticostale nr. 1, Betel şi cea baptistă, toţi elevi ai liceului „N. Bălcescu” din Jula, s-a aflat în studioul de radio din Seghedin pentru realizarea unor înregistrări. Atunci şi-au ales şi numele formaţiei.

Cupa Internaţională de Şah „Alexandru Hoţopan” 2013

După câteva săptămâni de pregătire, sâmbătă, 29 iunie, la sediul „Foaia românească” din Jula a fost organizată cea de-a IV-a ediţie a competiţiei de şah „Alexandru Hoţopan”. La competiţia cu caracter internaţional au participat mai mulţi jucători din mai multe oraşe din România şi Ungaria. Cei 34 de jucători au sosit din Arad, Oradea, Timişoara, Bichişciaba, Orosháza, Nyíregyháza, Chitighaz, Jula şi Dunaújváros. De data aceasta, l-am avut în mijlocul nostru şi pe maestru internaţional Mózes Ervin din Arad. Dintre jucătorii români vechi din Ungaria, din păcate, numai Ioan Cefan şi Petru Stan au luat parte la competiţie.

Cum a devenit ia uniformă la liceul Bălcescu din Jula

Până la sfârşitul anilor 1980, toate elevele de la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula au purtat ca uniformă obligatorie ia românească. Despre cum s-a lansat această idee, domnul Ioan Budai, directorul de atunci al liceului românesc julan, ne-a mărturisit că ia s-a purtat ca uniformă în şcoală încă de pe vremea când liceul funcţiona în vechea clădire din centrul oraşului, unde azi se găseşte biblioteca orăşenească.
În acea vreme, de 1 Mai, în faţa clădirii se afla acea tribună principală pe care urcau mari conducători de partid, de stat şi a sindicatelor din acea vreme şi alte personalităţi julane, care erau la diferite întreprinderi sau erau decoraţi la evenimentele mai importante.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...