27 sept. 2013

„Festivalul Castraveţilor” a spart graniţele la Micherechi

Mai multe imagini aici
Consiliul Local al comunei Micherechi a organizat, în zilele de 20–21 septembrie, ediţia a XI-a a Festivalului Castraveţilor. Au fost două zile însemnate pentru locuitorii satului, deoarece acestea au fost ca un cadou pentru mâinile harnice în cultivarea castraveţilor şi a legumelor. Au fost două zile frumoase, pentru că au adus acasă neamurile şi prietenii pentru încărcare sufletească. Şi în al treilea rând, au fost două zile când, pentru prima dată în istoria festivalului, sute de români din cealaltă partea a graniţei, din România, au venit să petreacă alături de micherecheni. Muzica de calitate, dansurile româneşti şi voia bună au făcut ca să nu mai existe graniţe între oameni, între români şi români, dar nici între români şi unguri.

Editorial - Premiul şi bumerangul

Distincţia „Pentru cultura comunei Micherechi” ne onorează foarte mult. Redacţia revistei noastre a fost distinsă zilele trecute, la Festivalul Castraveţilor, cu acest premiu, pe baza hotărârii Consiliului Local al comunei Micherechi. Cei şase consilieri şi primăriţa satului au recunoscut prin această distincţie activitatea de şase decenii a revistei românilor din Ungaria şi, totodată, fidelitatea publicaţiei noastre faţă de valorile româneşti din Micherechi. Le mulţumim şi pe această cale.
Noi dedicăm însă acest premiu tuturor cititorilor noştri din Micherechi, precum şi cititorilor noştri români de pretutindeni. Trăim vremuri când aceste mici gesturi pot să refacă legături, pot să repare firicelele de crăpături produse de neînţelegeri spuse sau nespuse. Niciodată nu trebuie luate în serios vorbele rostite la pripeală sau cele înţelese greşit, ele cu timpul dispar, se dau uitării. Contează numai intenţiile bune şi dorinţa de a îmbunătăţi mersul lucrurilor. În privinţa aceasta, credem că redacţia Foii româneşti a fost întotdeauna alături de micherecheni. Şi nu doar pentru că de 40 de ani încoace, cu mici întreruperi, revista românilor a fost condusă se redactori originari din Micherechi, ci pentru că redacţia Foii a recunoscut şi a încurajat în toate timpurile importanţa îngrijirii limbii materne româneşti, păstrarea tradiţiilor şi obiceiurilor moştenite din moşi-strămoşi. Pentru că astea ne definesc pe noi, ca români.
Fără limbă şi fără cultură românească vom fi nimic. Fără vorba românească de pe străzi şi din casele familiilor, fără dansurile şi cântecele româneşti, Micherechiul va fi un simplu sat din Ungaria. Un sat gri şi plicticos, cu oameni gri şi plicticoşi. Ba mai mult, un sat care va putea fi condamnat pentru neglijenţă, deoarece nu a ştiut să-şi apere averea moştenită. Un sat care a trădat amintirea înaintaşilor. Pentru ca acest lucru să nu se întâmple niciodată luptăm noi împreună, Foaia românească şi conducerea comunei Micherechi, alături de toţi cititorii noştri români, care se simt responsabili pentru acest tezaur.
Lupta noastră comună este (pentru că aşa trebuie să fie) o luptă continuă. Niciodată îndreptată contra cuiva, ci numai şi numai pentru noi, pentru interesele noastre istorice, lingvistice, culturale. Suntem înconjuraţi, din păcate, şi de oameni pe care-i plictiseşte această luptă continuă. Ei nu înţeleg nimic. Nu înţeleg că pasivitatea lor sau chiar frânele pe care ei le bagă, face ca cei activi să trebuiască să lucreze mult mai mult. Cei activi nu lucrează pentru interesele personale ale nimănui, ci numai pentru un interes comun, cel al întregii comunităţi.
Credem că premiul pe care conducerea comunei Micherechi l-a acordat revistei Foaia românească tocmai aceste strădanii doreşte să le încurajeze. Această recunoaştere este bine venită deoarece în ultima perioadă iar au început atacurile parşive şi meschine la adresa revistei şi a celor care o scriu. Şi asta numai pentru că avem curajul să scriem despre durerile şi neajunsurile comunităţii, care pe unii îi supără. Însă noi nu umblăm cu atacuri pe la spate, cu bârfuliţe aruncate în stânga şi în dreapta, doar-doar cineva ne va crede şi pe noi. Considerăm că toate aceste demersuri înjositoare nu pentru noi, ci pentru cei care le comit, sunt ca un bumerang. Arma de luptă a băştinaşilor australieni pe lângă faptul că este îndreptată să lovească o ţintă mai are o caracteristică specială: se întoarce întotdeauna acolo de unde a fost aruncată. Deci, bumerangul foarte uşor poate să-l lovească în cap tocmai pe cel care l-a aruncat.
Ştim că de multe ori, drumul către succes este pavat cu multe intenţii rele. Noi vom merge în continuare pe calea care are la final o identitate românească puternică. Şi ne bucurăm că în această călătorie îi avem alături de noi şi pe micherecheni, în frunte cu consilierii şi cu primăriţa lor.
Eva Şimon

Opinia cititorului - Pe marginea unei liste…

Recent a apărut pe site-ul oficial al Guvernului Ungar (kormany.hu) lista elevilor de la liceele de naţionalitate care vor beneficia de burse oferite de statul ungar. Comunicatul ne prezintă şi secvenţe din cuvântarea ministrului resurselor umane Zoltan Balogh, rostită cu prilejul înmânării burselor de studii pentru douăzeci de elevi ai şcolilor medii. Iată ce zice domnia sa: „Istoria naţionalităţilor din Ungaria este lungă, cu multe succese şi cu multe momente pline de bucurie, totodată şi o istorie plină de tragedii, supărări şi probleme (…) Au fost şi mai există încă astfel de perioade în istoria Ungariei, când să aparţii de o altă naţionalitate şi să fii minoritar nu a fost un lucru avantajos, nici măcar şanse egale nu au avut, ci a fost o defavoare, iar pe cei care doresc să fie atât maghiari cât şi să aparţină de o naţionalitate sunt stigmatizaţi. Dar sunt în această istorie şi perioade, când prin solidaritate Ungaria a arătat un exemplu întregii lumi.”
Este foarte clar mesajul transmis de către domnul ministru. În Ungaria nu poţi să fii doar român sau sârb etc., ci trebuie neapărat să-ţi asumi şi identitatea maghiară… Dar şi atunci există riscul că vei fi „stigmatizat”. Eu nu doresc să fiu şi maghiar, eu doresc să fiu român în Ungaria, doresc să fiu acceptat ca român, şi doar ROMÂN. Da, este adevărat, trăiesc în Ungaria, aici m-am născut, probabil că aici o să şi mor, dar sunt ROMÂN. Este chiar aşa greu de înţeles? Maghiarul din România doreşte să fie maghiar, nu şi român. El are acest drept, eu nu am. El are dreptul să-şi ceară autonomie teritorială, eu nu am dreptul nici măcar să am o identitate univocă. Este ceva de necrezut… Dovada clară a unei mentalităţi denaturate, o concepţie bolnavă despre rolul naţionalităţilor din Ungaria. Eşti acceptat de minoritar doar atunci dacă eşti confuz. Ba mai mult, această confuzie este codificată şi prin lege. În astfel de situaţii, după astfel de declaraţii, nu pot să nu-mi aduc aminte de toate eforturile depuse în ultimii 15 ani pentru eliminarea fenomenului de „etnobiznis”. Nicio şansă în ţara asta…
Aurel Becan, un ROMÂN din Ungaria

Ştiri pe scurt...

Lórév
Institutul de Cercetare şi Dezvoltare al Învăţământului din Budapesta organizează pe 30 septembrie o zi metodică pentru educatoarele de naţionalitate din Ungaria. Locul desfăşurării va fi Şcoala Generală şi Grădiniţa sârbească din Lórév. Din partea românilor, la eveniment vor participa educatoare de la grădiniţa din Micherechi, Jula, Chitighaz şi Bătania.

Otlaca-Pustă
Vineri, 4 octombrie, cu începere de la ora 10.00, Casa de Cultură din Otlaca-Pustă va găzdui cea de a IV-a ediţie a Concursului de poveşti “Mihai Purdi”, organizat de Asociaţia “Mihai Purdi” în colaborare cu Autoguvernarea Românească din Otlaca-Pustă. Dând nuanţă manifestării, concursul va cuprinde şi anul acesta poveşti ale povestitorilor Vasile Gurzău din Micherechi şi Teodor Şimonca din Chitighaz şi ale povestitorului otlăcan, Mihai Purdi, iar pentru că organizatorii doresc să evoce şi creaţia poetei Ana Crişan, româncă, originară din localitate, copiii care sunt mai talentaţi la recitat se pot prezenta la concurs şi cu câte o poezie. În aceeaşi zi, tot la Otlaca va avea loc şi întâlnirea pedagogilor pensionari din comunitatea românească din Ungaria.

Jula
Direcţiunea grădiniţei din Oraşul Mare Românesc din Jula organizează pe 9 octombrie „Ziua toamnei”. În curtea grădiniţei, copiii vor prezenta cântece şi poezii de toamnă, vor gusta din bunătăţile de toamnă şi se vor distra împreună.

Jula
După 25 de ani, absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” din Jula, promoţia 1984–88, se vor reîntâlni pe 12 octombrie în fosta lor instituţie. Absolvenţii anului 1988 se vor întâlni în fosta sală de studii, la ora 14.00, cu diriginta Elena Gaál Condoroş şi alţi foşti profesori de-ai lor, după care va urma o cină comună şi o seară cu amintiri.

Chitighaz
Credincioşii baptişti din Chitighaz vor veni cu mulţumire înaintea Domnului, pe 13 octombrie. În această duminică, Biserica baptistă din localitate îi va mulţumi lui Dumnezeu pentru roadele pământului, pentru binecuvântările spirituale şi trupeşti, pentru încercări şi dragostea Sa. Serviciul divin de dimineaţă va fi la ora 10.00, iar după-masă de la ora 15.00 va fi ziua de mulţumire, unde vor avea ca oaspeţi un cor din Arad.

Au fost înmânate bursele de studii pentru naţionalităţi

Ministerul Administraţiei Publice şi Justiţiei din Ungaria a lansat şi în acest an Bursa de Studii pentru Naţionalităţi. Bursa pentru liceenii de naţionalitate a fost fondată în anul 2011 de către vicepremierul Navracsics Tibor. Bursa are ca scop sprijinirea elevilor talentaţi ai şcolilor medii de naţionalitate. Reamintim că posesorii acestei burse în anul 2011 a fost Daniel Repisky, iar în anul 2012 bursa de studii a primit-o eleva Cristina Kövér.
Luni, 23 septembrie, în sala Báthory a Ministerului Resurselor Umane a avut loc decernarea burselor de către ministrul Balog Zoltán, care a înmânat bursele de studii pentru douăzeci de elevi ai şcolilor medii. Printre aceştia s-a numărat şi Agneta Rebeca Tot, elevă în clasa a XI-a B a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. Aceasta va beneficia de 60.000 de forinţi lunar timp de doi ani, până la bacalaureat.
A.C.

Propuneri pentru distincţia „Pentru Minorităţi”

Secretariatul de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane a publicat anunţul conform căruia se aşteaptă propunerile pentru distincţia „Pentru Minorităţi” 2013. Sunt aşteptate propuneri prin care se recunoaşte activitatea, eforturile merituoase ale persoanelor particulare, ale organizaţiilor şi autoguvernărilor minoritare, depuse în folosul comunităţii de naţionalitate din Ungaria, în domeniul vieţii publice, învăţământului, culturii, bisericii, ştiinţei, mass-media.
Distincţia „Pentru Minorităţi” va fi înmânată în cadrul Zilei Minorităţilor, care va avea loc pe 18 decembrie 2013. Propunerile vor fi trimise prin poştă, la adresa Secretariatului de Stat pentru Naţionalităţi şi Culte din cadrul Ministerului Resurselor Umane (1884 Budapesta, Casa poştală 1.) şi prin e-mail la adresa titkarsag.nf@emmi.gov.hu, până la data de 30 septembrie 2013.
A.C.

Parastas pentru pr. Vicar Eparhial Pavel Ardelean

Duminică, 22 septembrie, PS Părinte Episcop Siluan a săvârşit, în Catedrala Episcopală din Jula, sfânta liturghie arhierească şi slujba parastasului de 6 săptămâni de la trecerea la cele veşnice a pr. Vicar Eparhial Pavel Ardelean. La eveniment au slujit şi preoţi de la alte parohii din Ungaria şi au fost prezenţi alături de credincioşii catedralei şi membrii familiei regretatului părinte vicar Pavel Ardelean şi credincioşi din alte parohii, din Ungaria, dar şi membrii corului parohiei Micălaca Veche II, din Arad, care au dat răspunsurile la slujba parastasului. În cuvântul rostit la parastas, PS Părinte Episcop Siluan a evocat personalitatea şi calităţile deosebite ale pr. Vicar Pavel Ardelean, care în toată viaţa sa a fost călăuzit de dorinţa puternică de a-I sluji lui Dumnezeu. De la biserică s-a mers la cimitir, unde a fost săvârşită o slujbă de pomenire la mormântul pr. Vicar Pavel Ardelean, de la Cimitirul din Oraşul Mare Românesc, din Jula, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Festivalul „La obârşii, la izvor”, la Jula

Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria organizează duminică, 6 octombrie, la Centrul Cultural Românesc din Jula cea de-a şasea ediţie a Festivalului de promovare şi păstrare a culturii populare tradiţionale româneşti, intitulat „La obârşii, la izvor”. Ediţia acesta se realizează în colaborare cu o asociaţie şi o instituţie din Judeţul Bihor, iar în acest an festivalul se înscrie şi în cadrul unui proiect european de dezvoltare a turismului religios în zona judeţelor Bichiş şi Arad. Invitaţi la eveniment vor fi dansatori şi interpreţi de muzică populară din Judeţul Bihor, printre care se numără şi renumitul Ansamblu „Crişana” şi Ansamblul de Tradiţii Populare din comuna Roşia, judeţul Bihor. Programul festivalului va începe după masă de la ora 15.30. Legat de acest eveniment, sâmbătă seara, de la ora 17.00, în biserica ortodoxă „Sf. Parascheva” de la Jula – Oraşul Mic Românesc, va fi oficiată o slujbă de vecernie la care participă şi PS Episcop Siluan. Răspunsurile la slujbă vor fi date de grupul coral „Sf. Ioan Damaschin” din Arad. În dimineaţa zilei de duminică, 6 octombrie, tot în biserica „Sf. Parascheva” va avea loc Sfânta Liturghie Arhierească, cu începere de la ora 10.00.
A.B.

Expoziţie retrospectivă „Ştefan Oroian – 45 ani de activitate artistică”, la ICR Seghedin

Luni, 30 septembrie 2013, cu începere de la ora 18.00, Filiala Seghedin a ICR Budapesta vernisează în saloanele sale expoziţia retrospectivă a pictorului Ştefan Oroian, artist plastic român din Jula. Vor fi expuse tablouri şi lucrări de plastică mică, unele realizate special pentru acest eveniment de către Ştefan Oroian, un artist contemporan recunoscut atât în Romania, cât şi în Ungaria. Expoziţia va fi vernisată de criticul şi istoricul de artă Pál Szuromi, un bun cunoscător al artei lui Ştefan Oroian.
În 1998, Ştefan Oroian a fost invitatul Centrului Cultural al României la Paris, în 2004 al Institutului Cultural Român de la Veneţia şi la „Academia di Romania” din Roma, iar în 2007 expoziţia sa însoţeşte inaugurarea Filialei Seghedin a ICR Budapesta.
„Forţa expresivă a culorilor îl fereşte pe Ştefan Oroian de a aluneca într-un simplu decorativism agreabil. Dispuse în zone geometrizante, tranşant delimitate, culorile lui Oroian sunt uşoare şi diafane, dar tonice prin căldura pe care o degajă. El exprimă o relaţie umană cu spaţiul infinit, o relaţie care presupune mişcare. Spre deosebire de Mondrian, care a repudiat-o, Ştefan Oroian introduce adesea în compoziţiile sale linia curbă, pentru a sugera mişcarea universală…” (Horia Medeleanu)

„Mi s-a împlinit marele vis: am văzut oceanul la Miami” - Interviu cu studenta Helga Ruja din Micherechi, după întoarcerea ei acasă din America

Dacă te gândeşti să îţi petreci vara în America, dar nu eşti foarte sigur că ar fi o decizie bună, îţi recomand să citeşti interviul cu studenta Helga Ruja, care a petrecut o vară întreagă în America şi s-a întors acasă foarte încântată. Helga ne-a împărtăşit câteva dintre experienţele sale pe care le-a trăit în America şi câteva păreri pe care a reuşit să şi le formeze.

Programul CC USA oferă oricărui candidat cunoscător de limba engleză posibilitatea de a se integra pe perioada verii, într-o societate nouă, de a întâlni tineri din diferite colţuri ale lumii. Acest program a însemnat o oportunitate pentru studenta Helga Ruja, care a dorit să lucreze într-o tabără de copii în America.
‒ Ce te-a motivat să pleci?, am întrebat-o pe Helga.
‒ Mi-am dorit de foarte mult timp să văd America. Când am aflat că există această posibilitate de participare la programul CC USA, nu am stat mult pe gânduri.

Cultura îi uneşte pe români şi unguri

În zilele de 13–15 septembrie, la Casa Muzicii FONÓ din cartierul XI Budapesta au avut loc „Zilele culturale româno-maghiare”, dedicate handbalistului Marian Cozma şi folcloristului Béla Halmos.
Evenimentul a fost organizat sub înaltul patronaj al secretarului de stat Németh Zsolt, care a declarat în deschidere că după părerea sa relaţiile maghiaro-române au două straturi: unul de suprafaţă, care poate fi încărcat de sentimente, de spirite, declaraţii, cum au fost evenimentele din vară, şi un strat mai profund, la fel ca şi marea. „Părerea mea este că profunzimea dă intensitatea unei identităţi naţionale, fie pe partea română, fie pe cea maghiară. Politica externă a celor două ţări, relaţiile bilaterale trebuie să reflecte şi să stea în slujba acestei profunzimi a conştiinţei naţionale. Găsim în adâncuri de exemplu ideea pe care şi Béla Bartók a considerat-o relevantă: să compună una dintre cele mai importante creaţii ale sale cu titlul „Dansuri româneşti”, dar să-l amintim şi pe Béla Halmos care a fondat această mişcare de dans popular, cunoscută sub numele de „táncház” în acelaşi spirit fiind la fel de importantă şi muzica din secuime şi cea din Micherechi”. Németh Zsolt a încheiat spunând: „Conştiinţa naţională română şi cea maghiară, aspiraţiile democratice maghiare şi române nu sunt valori opuse, ci aliate”.

23 sept. 2013

ICR Budapesta aduce la Jula spectacolul de teatru „Familia Tót"

Vineri, 27 septembrie, de la ora 19.00, sala Studio a Teatrului Cetăţii din Jula (str. Kossuth nr. 13) va găzdui spectacolul „Familia Tót”, în regia lui Victor Ioan Frunză. Producţia Centrului Cultural pentru UNESCO „Nicolae Bălcescu” din Bucureştise va afla într-un turneu în Ungaria, după spectacolul din Jula fiind prezentat şi publicului budapestan.
Cel de-al doilea spectacol din cadrul turneului va avea loc duminică, 29 septembrie, ora 19.00, la Teatrul „Katona József” din Budapesta (str. Petőfi Sándor nr. 6).

Editorial – Ce ne facem cu şcolile?

Noul an şcolar a adus după el nu doar vremea tomnatică, rece şi ploioasă, ci şi o serie de schimbări. Şi nu doar pentru copii, ci şi pentru adulţi. În viaţa comunităţii româneşti din Ungaria, poate cea mai importantă schimbare este că, după şcolile din Bătania, Chitighaz, Aletea, Săcal şi Bedeu, şi cea mai mare instituţie de învăţământ cu profil românesc, Şcoala generală, Liceul şi Căminul de elevi „N. Bălcescu” din Jula a ajuns în administrarea Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. În haosul ce domină în învăţământul din Ungaria, după centralizarea tuturor instituţiilor de învăţământ, ăsta este răul mai mic, zic unii.

Revederea promoţiei 1959–1963 - Doar două întâlniri în 50 de ani

Adunaţi de prin toate colţurile ţării, foştii elevi ai promoţiei 1959–1963, au venit sâmbăta trecută, 14 septembrie, la Liceul „N. Bălcescu” din Jula pentru o întâlnire emoţionantă. Dintre foştii lor profesori nu a mai fost de faţă nimeni, fiind în viaţă doar doamna Ecaterina Tiritean, care a lipsit pe motiv de boală, i-a onorat însă cu prezenţa directoarea actuală a şcolii julane, doamna director Maria Gurzău Czeglédi, care le-a povestit cu mândrie cât a „crescut” şcoala, cum funcţionează în zilele noastre. Cei 8 foşti elevi din 18 a promoţiei 1959–1963 au ascultat stând cuminţi în bancă, aşteptând să povestească şi ei despre viaţa lor din ultimii 50 de ani.

Studenţi la catedrele de limba română

La Catedra de limba şi literatura română a Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin s-au înscris anul acesta 5 studenţi în anul I, 1 la masterat, 2 la cursuri de licenţă şi 2 bursieri Erasmus la masterat. Catedra are la ora actuală în total 12 studenţi, care studiază în această instituţie, ne-a informat şefa catedrei, prof. univ. dr. Mihaela Bucin.
Şeful Catedrei de limbi străine şi naţionalităţi, prof. dr. Florin Olteanu, de la Facultatea Pedagogică de învăţători şi educatori din Szarvas, ne-a informat că la Catedra de limba română a acestei facultăţi s-au înscris anul acesta 9 studenţi, 2 la zi şi 7 la fără frecvenţă – dintre aceştia 4 la secţia educatori bilingvi, iar 5 la învăţători bilingvi. În totalitate, Catedra de limba română are actualmente 30 de studenţi, dintre care mai bine de jumătate sunt scutiţi de plata taxelor şcolare.
Catedra de limba română a Universităţii „Eötvös Loránd” din Budapesta se mândreşte anul acesta cu un număr destul de mare de studenţi, 28 la număr. 15 studenţi sunt la BA, 10 la minor, iar la masterat din limba română s-au înscris 3 studenţi, ne-a informat prof. Tibor Hergyan, lector al Catedrei de română.
A.C.

20 de ani de la înfiinţarea Institutului de Cercetări

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria va aniversa 20 de ani de la înfiinţarea Institutului în ziua de sâmbătă, 5 octombrie 2013, cu începere de la ora 11.00, în sala festivă a Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula. În programul evenimentului se vor ţine alocuţiuni festive şi se vor lansa cele mai noi publicaţii ale Institutului, apărute în cursul anului 2013.
Cu ajutorul unui sprijin financiar din partea Ministerului Resurselor Umane, Institutul de Cercetări a scos în acest an 10 volume, acestea fiind: Elena Csobai – Emilia Martin: Vestigiile Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria – A Magyarországi Román Ortodox Egyház kincsei, Ed. II-a; Maria Berényi: Poveştile caselor Români în Buda şi în Pesta / Tales of houses Romanians in Buda and Pest / Mesélő házak Románok Budán és Pesten. Ed. II-a; Ştefan Oroian: Ştefan Oroian – Oroján István; Ana Borbély: Limbă română şi identitate românească în Ungaria; Tibor Hergyán: Confesiunea în romanul românesc interbelic; Emilia Martin: Românii din Ungaria. Studii de etnologie; Elena Csobai: Românii din Ungaria. Studii de istorie; Stella Nikula: Aspecte ale gândirii umane. Studii de psihologie tradiţională; Irina Iszály Garami: Săcalul de altădată; Maria Berényi:
Personalităţi marcante în istoria şi cultura românilor din Ungaria (Secolul XIX).
Cu ocazia aniversării se va lansa şi pagina web a Institutului, care poate fi accesată la adresa: www.romanintezet.hu.
E.Ş.

ISUS SALVATORUL: Căci Domnul este bun

Cu voia şi ajutorul lui Dumnezeu, în 25 august, Biserica Baptistă din Micherechi, prin tinerii, fanfara şi grupul bărbătesc, însoţiţi de pastorul Petrică Creţu, au răspuns invitaţiei de a vizita Biserica Baptistă „Golgota” din Bucureşti. Fiecare formaţie s-a pregătit din timp cu mult entuziasm şi bucurie. Plecarea a fost pe data de 24 august dis de dimineaţă. Urmând drumul spre Arad iar apoi pe Valea Mureşului până la Deva, fiecare s-a bucurat de începutul călătoriei. În popasul de la Deva, din depărtare am admirat Cetatea Devei. Cu acel prilej, am rememorat cuvintele Mântuitorului care asemănându-i pe credincioşi cu o cetate, a spus: „O cetate aşezată pe un munte nu poate să rămână ascunsă!” Prin această metaforă, Isus Hristos a dorit să sublinieze că urmaşii Săi sunt vizibili. Ei sunt o privelişte pentru îngeri, dar în acelaşi timp şi pentru semenii lor, de aceea fiecare trebuie să ia seama la calitatea mărturiei lui.

Premiu special pentru filmul lui Tiberiu Boca

La Ujgorod, în Ucraina s-a desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute cea de-a 15-a ediţie a festivalului-concurs de radio şi televiziune pentru naţionalităţi „Plaiul meu natal”. Anul acesta au participat realizatori de emisiuni din şase ţări, între care şi Ungaria. Specialiştii au avut de jurizat 62 de filme şi 57 de producţii de radio. La această competiţie, Tiberiu Boca, redactor al emisiunii „Ecranul Nostru” şi operatorul Szögi László de la Seghedin au obţinut premiul special pentru filmul „Purpur – Patru anotimpuri la sălaş”, care povesteşte viaţa oierului din Chitighaz, Petru Purpur. Marele premiu şi placheta de aur a fost adjudecată de doi redactori de la Redacţia Slovacă din Seghedin, Iveta Hrubunova şi Bencsik János pentru filmul „Nunta din Sári”.

Hram şi parastas la Bichiş

Biserica ortodoxă română din Bichiş are un statut privilegiat în rândul bisericilor din Ungaria, deoarece este declarată Paraclis Episcopal, ceea ce înseamnă că de mai multe ori în cursul anului slujeşte aici chiar episcopul Eparhiei ortodoxe române, cu sediul la Jula. Aşa s-a întâmplat şi în duminica din 15 septembrie, la o zi după Înălţarea Sfintei Cruci, când bisericuţa din Bichiş şi-a sărbătorit hramul, care este închinat Naşterii Maicii Domnului.

Români din Otlaca-Pustă pe meleagurile Contelui Dracula

Precum şi la noi se organizează tot felul de festivaluri de sezon, recent am avut ocazia să participăm la un festival deosebit la prietenii noştri din Salva, judeţul Bistriţa-Năsăud, România, la Festivalul Usturoiului. Vreme bună, program de calitate şi bucate alese au fost doar câteva din lucrurile care au făcut ca peste 10.000 de oameni, printre care ne-am numărat şi noi, o mână de români din Otlaca-Pustă, să îşi petreacă un sfârşit de săptămână plăcut la Festivalul Usturoiului, organizat la începutul lunii septembrie, la doar 100 de km de Salva, în Pasul Tihuţa. Noi, cei din Otlaca, am participat la festival în calitate de invitaţi ai Asociaţiei „Image Concept” din Salva. Ne-am dus cu o delegaţie de 8 persoane şi am fost aşteptaţi de prietenii noştri de acolo, de doamnele Virginia Linul, Claudia Androsn şi Felicia Szűcs, reprezentantele asociaţiei mai sus amintite şi totodată organizatorii festivalului.

13 sept. 2013

Sute de credincioşi din Ungaria s-au închinat la moaştele Sf. Împăraţi Constantin şi Elena

Praznicul Naşterii Maicii Domnului, 8 septembrie, a fost cinstit cu multă evlavie de credincioşii ortodocşi din Micherechi. A fost o zi care va fi scrisă în calendarul bisericii locale cu litere de aur. În acea zi, când biserica din Micherechi a sărbătorit 240 de ani de la prima atestare documentară, sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului a fost proclamată în cadrul Sfintei Liturghii ca al doilea hram al parohiei, alături de sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, care este primul hram al lăcaşului de cult. Totodată, prin voia lui Dumnezeu, prin buna rânduială a PS Episcop Siluan, a preotului paroh Ioan Bun şi a consiliului parohial din Micherechi, la comunitatea ortodoxă din acest sătuleţ au fost aduse spre închinare şi moaştele Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena. Această mare bucurie li s-a oferit şi credincioşilor din Jula, Chitighaz şi Budapesta.

Editorial - 3an0n

O vorbă ungurească veche, despre a cărei origine nu prea se ştie, spune că “Három a magyar igazság”, adică “Trei este adevărul maghiar”. Dacă scorul meciului de vinerea trecută de la Bucureşti ar fi fost 0 la 3, şi nu 3 la 0, cu siguranţă toată presa ungurească ar fi titrat acest “adevăr” al ungurilor. Dar nu s-a întâmplat să fie aşa… De această dată, la fel cum de mai multe ori în decursul istoriei, numărul trei nu le-a adus noroc ungurilor.
Pe Arena Naţională din Bucureşti, România a dat o lecţie usturătoare de fotbal unei naţionale a Ungariei aproape inexistente în joc. La fel cum a dat acum 94 de ani şi Armata Română. Atunci, în vara anului 1919, românii au venit să ocupe Budapesta nu pentru a-şi muta aici capitala, ci pentru ca să scape Ungaria de bolşevism. Că acest capitol al istoriei comune româno-maghiare este prea puţin cunoscut se datorează şi faptului că ungurilor nu le convine nici să se pomenească despre acest subiect. Ei consideră ca pe un moment ruşinos în istoria lor. Cu toate că soldaţii din Armata Română nu au violat femeile, nu au bătut oamenii bătrâni şi nu au ucis civili, cum a făcut armata regentului Horthy (cel pus în drepturi de aceeaşi armată română), când a ocupat Ardealul de nord şi, mai ales, nu au devastat oraşele ungureşti prin care au trecut. Budapesta a fost ocupată fără nicio tragere de tun. Data dureroasă pentru unguri este 3 august (încă un 3), atunci când generalul Rusescu, nerespectând dispoziţiile generalului Mărdărescu, a intrat în Budapesta. Armata română nu a venit să ocupe, ci să elibereze Ungaria de sub teroarea roşie.
Jucându-ne cu rezultatul meciului dintre România şi Ungaria, acest 3 la 0 este aproape identic cu cel mai dureros nume din istoria ungurilor: Trianon, adică TRIan0n. Ungurii nu au avut noroc cu numărul trei nici în cazul judeţului Trei Scaune, o unitate administrativă din Ţinutul Secuiesc, care a fost desfiinţat în 1876.
Bineînţeles, mulţi se întreabă de ce nu se poate trata fotbalul ca o simplă ramură sportivă, care nu are nicio legătură cu istoria. Probabil pentru că aşa vor politicienii. Adică cei din Ungaria cu siguranţă. Aşa cum a spus înainte de meci un politician de la partidul naţionalist Jobbik: “Este vorba despre istorie şi politică. Nu se pune problema să câştigăm un simplu meci de fotbal. E vorba de a învinge România. Cine se aşteaptă ca suporterii români şi unguri să privească meciul în linişte cu floricele de porumb şi coca cola nu ştie nimic despre fotbal.” Nu ştim dacă huliganii ultraşi maghiari, care s-au dus la Bucureşti cu un tren special, s-au îmbătat şi au devastat tot ce le-a căzut în cale, s-au gândit la istorie sau politică (la cât sunt de şovini mai nou profesorii de istorie de la noi nu ne-ar mira să fi fost printre huligani şi câţiva pedagogi care-i învaţă pe copiii din Ungaria), un lucru este însă sigur: până nu vom ajunge în starea de a ne putea uita la un meci România–Ungaria ronţăind seminţe sau floricele de porumb, bând bere sau cola, fără să ne pese de eşecuri şi traume istorice, nu va fi bine între unguri şi români. Noi, cei de azi, care nu am trecut prin războaie şi foamete, încurcăm terenul de fotbal cu cel de luptă. Numai că pe cel din urmă s-a luptat pentru libertate, pentru un ideal, pentru teritorii, etc. Azi nu e vorba de aşa ceva. Azi mai mult luptăm cu propria noastră prostie.
Dar până când la unguri totul este privit cu pesimism şi tristeţe, românii fac bancuri şi râd de toate. La câteva ore după meci, a şi apărut cel mai nou banc cu ungurii.
Trei unguri pe o terasă în centrul vechi din Bucureşti:
– Ioi, adus la noi trei coca cola light?
– Nu avem light, dar vă putem da 3 ZERO!
Eva Şimon

Un meci istoric la Bucureşti – România-Ungaria 3:0

Evenimentul sportiv al săptămânii trecute, în Ungaria şi România, a fost partida de fotbal dintre selecţionatele României şi Ungariei, care s-a disputat vineri, pe 6 septembrie, în cadrul preliminariilor pentru calificarea la Campionatul Mondial 2014 din Brazilia. Aşteptările au fost imense, spiritele fiind agitate până la maxim, de ambele părţi, cum se obişnuieşte, de altfel, la rarele ocazii când se confruntă cele două selecţionate.
Un grup de iubitori de fotbal români din Ungaria cu prietenii lor din România, au ales această partidă, pentru a o vedea pe viu. Din acest grup am făcut şi eu parte, în primul rând fiind mânat de dorinţa de a vedea noul stadion din Bucureşti. Arena Naţională prin televizor pare o bijuterie, iar pe viu este şi mai încântătoare, cu o atmosferă greu descriptibilă.

Întâlnire de promoţie după 50 de ani

Sâmbătă, 14 septembrie, la Jula se vor întâlni foştii absolvenţi ai Liceului „N. Bălcescu”, promoţia 1959–1963. La 50 de ani de la absolvirea liceului, foştii elevi se vor aduna după amiază de la ora 14.00 la liceul aflat în piaţa Liceum nr. 2, la o oră de diriginţie, unde vor evoca amintiri şi vor povesti despre viaţa lor, după care vor vizita clădirea fostului cămin de elevi, azi Hotel Elisabeth şi clădirea fostului liceu românesc, azi biblioteca orăşenească. Întâlnirea va continua la masa albă, printre multe amintiri şi poveşti de viaţă, ne-a informat Mihai Kozma, fost elev al promoţiei 1959–1963.

Evocarea Edictului de la Milan, la Seghedin

Cu ocazia împlinirii a 1700 de ani de la emiterea Edictului de la Milan, Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin organizează luni, 16 septembrie, la ora 16.30, o întâlnire cu istoricul lect. dr. Călin Timoc de la Facultatea de Litere, Istorie şi Teologie a Universităţii din Timişoara. Edictul de la Milan este o declaraţie imperială emisă de împăratul Constantin cel Mare în anul 313, prin care toate religiile deveneau legale în Imperiul Roman, inclusiv creştinismul. În acel moment, păgânismul, religia oficială a Imperiului Roman şi îndeosebi a armatei romane a încetat să mai fie religie de stat.

Hramul bisericii din Bichiş

Până duminica trecută, biserica ortodoxă din Bichiş a fost singura biserică românească din Ungaria care avea hramul Naşterii Maicii Domnului. Începând din 8 septembrie, şi biserica ortodoxă din Micherechi are ca al doilea hram această mare sărbătoare creştină. După tradiţie, biserica din Bichiş îşi sărbătoreşte hramul în data sau în jurul datei de 8 septembrie. Astfel, în duminica din 15 septembrie, la biserica ortodoxă din Bichiş se va sărbători praznicul Naşterii Maicii Domnului. Sfânta Liturghie Arhierească va fi săvârşită de PS Episcop Siluan şi un sobor de preoţi. Slujba va începe la ora 10.00.
E.Ş.

Ştiri pe scurt...

Săcal
Cea de-a doua conferinţă preoţească din acest an, care iniţial era programată pentru data de 21 septembrie, va avea loc ceva mai târziu, pe 28 septembrie, la parohia din Săcal. La ore 10.00, va avea loc Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan şi toţi preoţii Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, după care se fa desfăşura conferinţa preoţească. La conferinţă vor susţine prelegeri: pr. Cosmin Pop de la Jaca, care va vorbi despre icoane, iar ieromonahul Visarion Tuderici, va susţine o lucrare despre tineri şi biserică.

Budapesta
Pe 24 septembrie va porni la Budapesta cursul de limbă română – nivelul A1.2. Cursul se va încheia în luna noiembrie şi este format din 32 de ore, 2 şedinţe de câte 2 ore pe săptămână. Costul integral al cursului este de 25.000 HUF. Cursurile se vor desfăşura la sediul Institutului Cultural Român din Budapesta (1146 Budapesta, Str. Izsó, nr. 5). Reamintim că în perioada 5 aprilie – 13 iunie 2013 s-a desfăşurat, cursul de limbă română – nivelul A1.1. La finalul cursului, absolvenţii modulului A1.1 au primit diplome eliberate de Institutul Cultural Român. Pentru mai multe informaţii contactaţi Biblioteca ICR Budapesta: 061-383-3988.

Jula
La Centrul Cultural Românesc din Jula va fi organizat, pe 28 septembrie, a IX-a ediţie a Festivalului Gastronomic Românesc pe Ţară. Scopul manifestării este prezentarea şi promovarea tradiţiilor gastronomice ale românilor din Ungaria şi de a face cunoscut pentru noua generaţie gastronomia tradiţională românească. În aceeaşi zi va avea loc şi Ziua Culturală a Românilor din Ungaria. Programul va începe la ora 9.00.

Seghedin
În ziua de luni, 30 septembrie, sălile de expoziţie ale Institutului Cultural Român, Filiala din Seghedin, vor găzdui o expoziţie din picturile şi sculpturile artistului plastic român din Ungaria, Ştefan Oroian. Expoziţia va avea loc la ora 18.00 şi va fi vernisată de Gabriela Matei, directorul ICR Budapesta şi Szuromi Pál, istoric de artă.

Căluşarii vor dansa în amintirea lui Marian Cozma

Casa Muzicii Fonó din Budapesta îşi deschide stagiunea la acest sfârşit de săptămână cu un program cultural româno-maghiar. Evenimentul va începe în seara zilei de 13 septembrie, la ora 19.00, cu o expoziţie etno-foto din materialul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj. De la ora 20.00 începe un concert In memoriam Marian Cozma, fostul handbalist al MKB Veszprém. Pe scenă vor urca, între alţii, căluşarii din Optaşi-Măgura, judeţul Olt. Programul de sâmbătă, 14 septembrie, va începe cu un picnic la ora 15.00, prilej cu care se vor putea gusta bucate tradiţionale româneşti. La ora 16.00, profesorul Academiei de Dans din Budapesta, Ónodi Béla, va vorbi despre tradiţia Căluşului, după care va urma un atelier de dans cu căluşarii din Optaşi-Măgura. Programul va continua la ora 18.00 cu discuţii la masă rotundă pe tema relaţiilor interetnice româno-maghiare în folclor şi mişcarea folclorică, cu participarea etnografului Tiberiu Groza, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj şi a etnomuzicolugului Zamfir Dejeu, colaborator al Institutului „Arhiva de Folclor a Academiei Romane” – filiala Cluj. Programul cultural româno-maghiar de la Casa Muzicii Fonó din Budapesta se va încheia cu un concert In memoriam Halmos Béla. Participă foşti colegi ai etnomuzicologului stins din viaţă cu puţin timp în urmă, în frunte cu etnomuzicologul Sebő Ferenc. Casa Muzicii Fonó se află în sectorul XI, strada Sztregova nr. 3.
I.K.

Dansuri româneşti la Ziua mass-media publică din Ungaria


Mii de cetăţeni au fost curioşi să participe sâmbăta trecută la programele zilei mass-media publică MTVA. Dimineaţa au sosit în parcul Millenaris mai ales familiile cu copii mici, în timp ce după-amiază au venit şi cei de vârsta a treia. Cei mai mulţi au fost curioşi să vadă personajele din poveştile maghiare cunoscute de pe micul ecran, dar şi să se întâlnească cu personalităţile din televiziunea şi radioul public.

Şcoala din Jula are, pentru prima dată, clase paralele - Interviu cu învăţătoarele Eva Pătcaş Sabău şi Maria Rocsin Bányai din Jula

Clasa întâia A

Clasa întâia B
Şcoala generală „N. Bălcescu” din Jula numără în acest an şcolar cei mai mulţi copii în clasa întâi. Este primul an şcolar în istoria şcolii generale când s-au format clase paralele. Micii şcolari vor pătrunde în tainele scrisului, cititului şi socotitului cu ajutorul învăţătoarelor Eva Pătcaş Sabău şi Maria Rocsin Bányai, care se ocupă de ei cu dragoste părintească şi cu multă răbdare.
Elevii de clasa întâi au materii noi la şcoală, din septembrie anul acesta este încadrată predarea eticii sau a religiei. Ministerul Resurselor Umane a hotărât ca părinţii la înscrierea copiilor la şcoală să aleagă dintre aceste două materii. Limba română va fi predată în cinci ore săptămânal şi vor avea în plus o oră de cultură şi civilizaţie românească. Dăscăliţele au o vechime de aproape 30 de ani în învăţământ.

Festivalul „George Enescu” 2013, o ediţie cu totul specială

Publicul iubitor de muzică simfonică din Bucureşti asistă începând de duminică, 1 septembrie, la şirul de concerte ce constituie, pentru aproape o lună de zile, evenimentul major din viaţa capitalei României: cea de a XXI-a ediţie a Festivalului „George Enescu”.
Festivalul datează din anul 1958. La început fusese organizat din trei în trei ani, pentru o perioadă a fost şi suspendat, reluat apoi din doi în doi ani. Întotdeauna a însemnat un regal în viaţa culturală a ţării, dar parcă niciodată, ca în acest an, la această ediţie.

„Dacă aş avea cu cine să comunic, aş vorbi toată ziua numai româneşte” - Interviu cu Richard Dobi, un tânăr îndrăgostit de limba română

Cu fosta dirigintă, Ana Rocsin Sárközi
Un profesor ar putea fi un model pentru fiecare elev şi cred că orice elev are un profesor în care se regăseşte. Richard Dobi, un elev din localitatea Şercad, se regăseşte în modelul dirigintei sale de şcoală generală. Băiatul de 14 ani, provine dintr-o familie de maghiari, oameni simpli, care l-au înscris la şcoala generală din Şercad să-şi facă studiile primare, şcoală în care a cunoscut-o şi a îndrăgit-o pe diriginta sa Ana Rocsin Sárközi, originară din Micherechi, care azi este directoarea şcolii generale din satul său natal. Cu toate că la şcoala generală din Şercad nu se învaţă limba română, exemplul dirigintei lui l-a determinat pe acest tânăr să înveţe limba română pe cont propriu. Cu ambiţia extraordinară şi interesul lui faţă de limba română a reuşit să înveţe într-un an cât alţii nu reuşesc nici în 12. Interesat să aibă contact cu români s-a înregistrat în grupurile de pe Facebook ale românilor din Ungaria, îşi caută prieteni în Micherechi cu care să poată comunica în limba română. Zilele trecute a trecut pe la redacţia „Foaia românească” pentru a ne cere nişte cărţi româneşti. Aşa s-a transformat cunoştinţa noastră virtuală într-o prietenie personală.

11 sept. 2013

Editorial - Lupta lui Mocioni nu a fost degeaba


Aşa ţin minte că primul român din Banatul sârbesc pe care l-am cunoscut a fost poetul şi jurnalistul Pavel Gătăianţu. Asta era în toamna anului 1994, la o reuniune a românilor de pretutindeni, organizată la Mamaia de către fosta Fundaţie Culturală Română. Primul român din Timoc l-am cunoscut mult mai târziu, cândva pe la începutul anilor 2000, în persoana unei studente din Serbia de Răsărit, care învăţa la Bucureşti. Ne-am întâlnit la Departamentul Românilor de Pretutindeni. Ţin minte până azi cât ce ciudat mi-a fost cum vorbeau, mai ales timoceanca, dar tot aşa mare le-a fost şi mirarea lor când le-am vorbit despre românii din Ungaria. Ne-am mirat unii la alţii pentru că nu ne-am cunoscut. Până în 1990, legăturile românilor din Ungaria cu alţi români din jurul României, au fost foarte sporadice, nesemnificative. Odată cu trezirea autorităţilor de la Bucureşti la realitatea că ţara lor este înconjurată de români, au început să se cunoască mai bine între ei şi românii din Moldova, Ucraina, Ungaria, Serbia şi Bulgaria.

Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” din Săvârşin a unit copiii români din Ungaria şi Serbia

Desfăşurată în perioada 25–31 august, Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” de la Săvârşin, judeţul Arad, România şi-a propus de la bun început stabilirea legăturilor şi perfecţionarea tinerilor din comunităţile româneşti din Banatul sârbesc, Valea Timocului şi Ungaria. Scopul principal al şcolii a fost facilitarea comunicării şi eliminarea distanţelor şi prejudecăţilor dintre membrii celor trei comunităţi de români, care trăiesc în afara României.

Anul şcolar 2013/2014 aduce multe schimbări


1 septembrie 2013 a adus mari schimbări în învăţământul din Ungaria: frecventarea obligatorie a şcolii până la vârsta de 16 ani; predarea în şcoli va dura în fiecare zi până la ora 16.00; legea a redus drepturile comitetului de părinţi; în fiecare şcoală va fi prezent un poliţist pentru menţinerea ordinii; numărul orelor obligatorii ale profesorilor a crescut de la 22 la 26; un profesor trebuie să petreacă 32 de ore săptămânal la şcoală; introducerea obligatorie a disciplinei educaţie fizică în clasele 1, 2, 5, 6, 9 şi 10; orele obligatorii pentru clasa a 5-a sunt 31, iar cei de clasa 1 vor sta în bănci 28 de ore săptămânal; s-a introdus predarea disciplinei eticii sau a religiei, la liberă alegere. Acestea sunt cele mai importante schimbări care au intrat în vigoare. Ca să aflăm ce modificări au intervenit la şcolile româneşti din Ungaria, ne-am interesat de la directorii instituţiilor româneşti.

Şcoala din Micherechi a primit doi pedagogi din România

Festivitatea de deschidere a anului şcolar 2013/2014 a fost un eveniment special pentru şcoala din Micherechi, deoarece au fost prezente şi acele două cadre didactice, doi profesori misionari, pe care conducerea satului i-a cerut de la Guvernul României cu câţiva ani în urmă. Simina Ioana Gherţan şi Mihaela Teodora Baicu îşi vor desfăşura activitatea la şcoala din Micherechi în acest an şcolar. Ele vor ajuta munca pedagogică a educatoarelor şi a profesorilor.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...