22 nov. 2013

Editorial - Afaceri de suflet

Pe la mijlocul anilor 1990, firma petrolieră Petrom din România, când şi-a deschis prima benzinărie în Ungaria, cea de la Bichişciaba, a angajat în mare majoritate tineri din comunitatea românească din Ungaria. Nu era suficientă doar originea, aceşti angajaţi trebuiau să ştie şi să vorbească limba română. Aşa au ajuns să aibă loc de muncă mulţi tineri din Micherechi sau Jula. Tot pe la mijlocul anilor 1990, o firmă de export-import din Cluj şi-a deschis o filială în oraşul Bichişciaba, angajând exclusiv români din comunitatea istorică din Ungaria. Deoarece firma clujeană era condusă de români, cerinţa de bază faţă de noii angajaţi a fost să vorbească limba română. Iată două exemple care se demonstrează că e util să ştii româna în Ungaria. 
Din păcate, de atunci nu mai există nici Petrom Hungary, nici filiala din Ciaba a firmei clujene, ele s-au desfiinţat şi s-au retras în ţara de origine. Probabil au mai fost şi în alte părţi ale Ungariei, eventual mai spre nordul ţării, pe lângă graniţa cu România, câteva astfel de cazuri, dar din păcate acestea sunt doar sporadice şi pe termen scurt. 

Polemici şi dileme ale recensământului din 2011

Marţi, 12 noiembrie, Institutul de Cercetări pentru Minorităţi care funcţionează pe lângă Academia Maghiară de Ştiinţe a organizat, la sediul său din Cetatea Budei, o expunere pe tema: „Schimbările parametrilor demografici ai naţionalităţilor din Ungaria. Cauzele acestor schimbări între 2001–2011”.
Tóth Ágnes a arătat că în timp ce populaţia Ungariei, în ansamblu, a scăzut cu 261 de mii de locuitori, numărul populaţiei de naţionalitate a crescut de la 440 de mii la 640 de mii. Din cele 13 naţionalităţi recunoscute oficial în Ungaria, cea mai numeroasă este cea a romilor cu 315 mii faţă de 206 mii cât s-au declarat în anul 2001. Germanii ocupă locul doi ca număr cu 186 de mii, cifră ce a crescut cu 54%, după care urmează românii cu 36.641 de persoane. O scădere se observă doar în cazul grecilor, slovacilor şi slovenilor.

Premiu APTR pentru o anchetă pe problema moştenirii Gojdu

La Gala Asociaţiei Profesioniştilor de Televiziune din România din 11 noiembrie şi transmisă luni seara, 18 noiembrie, de postul TVR1, un jurnalist de la Antena 3 a fost premiat la categoria reportaj-anchetă pentru „Ancheta şocantă despre Fundaţia Gojdu”. Autorul anchetei a fost Ionuţ Cristache, premiat, pentru al doilea an consecutiv, la categoria reportaj-ancheta.
Reportajul a fost prezentat de postul de televiziune Antena 3 în ziua de 6 decembrie 2012, în cadrul emisiunii Sinteza Zilei condusă de Mihai Gâdea. Antena 3 a prezentat cazul averii Gojdu în următorul fel: „Marea majoritate dintre noi ne aducem aminte de scandalul provocat de cedarea averii lui Emanuil Gojdu. Un ardelean, ajuns la Budapesta cu o avere impresionantă de bani, construieşte în centrul capitalei Ungariei un complex, deţine o proprietate uriaşă, dă burse unor tineri ce devin mari personalităţi ale societăţii româneşti şi vrea, prin testamentul făcut cu 3 luni înainte de a muri, ca toate proprietăţile sale să fie folosite de către statul român şi în mod special de Biserica Ortodoxă Română. Complexul acestui om este evaluat la peste un miliard de dolari. În momentul în care domnul Mihai Răzvan Ungureanu a ajuns Ministru al Afacerilor Externe a fost însărcinat să poarte discuţii cu Guvernul maghiar în vederea cedării acestei averi. Acesta a semnat un acord prin care ceda averea Gojdu în favoarea Ungariei, care a naţionalizat această avere în anul 1952. Prin acest acord pretenţiile din partea României asupra acestei averi urmau să fie închise.”
În concursul APTR au intrat 20 de televiziuni, 10 case de producţie şi au fost jurizate 210 programe.
E.Ş.

Simpozion ştiinţific la Jula

Pagina Institutului aici
Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria organizează cea de-a XXIII-a ediţie a Simpozionului ştiinţific în zilele de 23–24 noiembrie 2013, ora 10.30, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe parcursul celor două zile, publicul va putea asculta următoarele prelegeri: Cornel Sigmirean (Tîrgu-Mureş): Naţiune şi naţionalitate în Austro-Ungaria; Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (Cluj): Interferenţe româno-germane în zona regimentului grăniceresc năsăudean în epoca modernă; Iulia Mărgărit (Bucureşti): Evoluţii semantice speciale în lexicul românilor din Ungaria; Maria Marin (Bucureşti): Trăsături ale toponimiei satelor româneşti din Ungaria; Vasile Dobrescu, Adrian Onofreiu (Tîrgu-Mureş): Bursierii fondurilor grănicereşti de la Năsăud la Universitatea din Budapesta; Viorel Dorel Cherciu (Giroc): Concubinajul în Banat – Nulificarea Căsătoriei;

Uniunea şi-a modificat din nou Statutul

În cinci puncte a fost nevoită Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria să-şi modifice din nou Statutul în cadrul unei şedinţe extraordinare, ţinută sâmbăta trecută, la sediul UCRU din Jula, şi condusă de preşedintele Marius Maghiaru.
La şedinţa ordinară din 18 mai a.c., Adunarea generală a UCRU a făcut numeroase schimbări în statutul organizaţiei, care au fost necesare din cauza noi Legi Civile (cu nr. CLXXV) din Ungaria, precum şi din cauza unor elemente depăşite de timp. Tribunalul din Jula, la care a fost înaintat spre aprobare Statutul modificat, a semnalat cinci puncte problematice, care au fost mai mult nepunctualităţi şi nu probleme serioase, de conţinut.

Întrevederea noului consul general cu primarul Julei

Miercurea trecută, 13 noiembrie, noul consul general al României la Jula s-a întrevăzut cu primarul oraşului Jula, dr. Görgényi Ernő. Domnul Florin Vasiloni ne-a informat că în cadrul întâlnirii au fost abordate subiecte relevante atât din punct de vedere economic, cât şi din punct de vedere social, în ceea ce priveşte prezenţa cetăţenilor români în Jula, respectiv comunitatea istorică a românilor din oraş.
După o scurtă prezentare a istoriei oraşului, primarul a accentuat faptul că istoria comună a românilor, germanilor şi maghiarilor din acest oraş au dus la atmosfera actuală paşnică, tolerantă şi prietenoasă dintre cele trei naţionalităţi conlocuitoare. Primarul Görgényi a menţionat şi cifrele ultimului recensământ al populaţiei, din 2011, arătând faptul că în oraşul Jula s-au declarat români 974 de persoane, reprezentând 3% din populaţia oraşului. Consulul general Florin Vasiloni şi-a exprimat deschiderea şi interesul unei viitoare colaborări instituţionale reciproc benefice, respectiv disponibilitatea acordării de sprijin pe probleme comune, în limitele şi competenţele impuse prin mandatul său.

Ziua Naţională a României, sărbătorită în Ungaria

Ziua de 1 Decembrie adoptată ca Zi Naţională a României în 1990, simbolizează unirea tuturor românilor într-un singur stat naţional, zi în care toţi românii sărbătorim Marea Unire de la Alba Iulia. Cu prilejul acestei sărbători, Ambasada României la Budapesta organizează în ziua de 27 noiembrie, de la ora 19.00, un concert de jazz şi o recepţie în sala festivă a Hotelului Gellért din Budapesta (Piaţa Szent Gellért, nr. 1).
Consulatul General al României de la Seghedin sărbătoreşte acest eveniment cu o recepţie la Hotelul Tisza din Seghedin. Evenimentul are loc joi, 28 noiembrie, cu începere de la ora 18.00.
Consulatul General al României la Jula aşteaptă invitaţii la Ziua Naţională a Românei, vineri, 29 noiembrie. Recepţia va avea loc în sala festivă a Hotelului Erkel din Jula, la ora 14.30.
A.B.

Ştiri pe scurt...

Micherechi
Sâmbătă, 23 noiembrie, în aula şcolii generale din Micherechi va avea loc o manifestare dedicată olăritului şi picturii pe sticlă cu participarea unui grup de elevi ai şcolii generale din Micherechi şi din Arad. Activitatea educativ-culturală face parte din proiectul european transfrontalier dedicat dezvoltării turismului religios în zona judeţelor Arad şi Bichiş. 

Seghedin
Ca o primă colaborare cu Fundaţia „Pentru Musica” din Jula, ICR Budapesta – Filiala Seghedin organizează în data de 6 decembrie, ora 18.00, la sediul ICR din Seghedin, un concert de colinde româneşti susţinut de Corul „Pro Musica” din Jula, condus de tânărul dirijor arădean Adrian Bughi. Amplul repertoriu al corului este alcătuit din colinde româneşti, precum şi din lucrări de muzică bisericească ortodoxă. 

Bichişciaba
Membrii Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba au hotărât la ultima şedinţă din luna noiembrie despre persoana care va primi în acest an distincţia „Pentru românii din Bichişciaba”. Conform informaţiilor obţinute de la preşedintele Gheorghe Gros, anul aceasta va fi distins cu premiul mai sus amintit, Adrian Domocoş, primarul oraşului Beiuş. Premiile vor fi înmânate în cadrul serbării festive a Zilei Minorităţilor din Bichişciaba, care va avea loc pe 11 decembrie, în sala festivă a primăriei, cu începere de la ora 17.00. 

Micherechi
Tinerii ortodocşi din Micherechi, motivaţi de reuşita acţiunilor anterioare, doresc să continue tradiţionala colectare a donaţiilor de Crăciun, pentru familiile nevoiaşe, pentru copii şi bătrâni din România. Donaţiile (haine, alimente, jucării pentru copii etc.) se adună la şcoala generală din Micherechi până pe 20 decembrie, iar pachetele vor fi împărţite la 22 decembrie. Pentru mai multe informaţii poate fi contactat Robert Ruja, la telefon: 06-70/420-0250.

Postul ne ajută să sporim pe calea virtuţii şi să ne apropiem de Dumnezeu

A început Postul Crăciunului, o vreme de uitare a durerilor din noi, o vreme de curăţire interioară, o vreme de deszăpezire a gândurilor şi a năzuinţelor albe din inimile noastre. Ţinem post, ca să vedem în lume binele din noi şi binele din ceilalţi, ca să uităm de rele, să ne uimim privirea cu lucruri ne-nţelese, fascinante, extraordinare. Să fim mai buni, mai sinceri, să mai lăsăm deoparte ura, răutatea, caracterul inchizitor, prostia, abuzul în orice, în primul rând în mâncare. Despre cum să postim şi ce trebuie să facem pentru a întâmpina cum se cuvine Naşterea Domnului am stat de vorbă cu ieromonahul Visarion Tuderici, secretar eparhial la Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria. 

Comuniune frăţească inter-ortodoxă în biserica lui Şaguna de la Mişcolţ

Relatare video aici
Duminică, 17 noiembrie, cu puţin timp înainte de ziua de prăznuire a Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Mitropolitul Transilvaniei (la 30 noiembrie), în biserica ortodoxă maghiară din Mişcolţ a avut loc o slujire arhierească inter-ortodoxă, la care au coliturghisit clerici ortodocşi români, maghiari şi ucrainieni.
Slujirea comună s-a desfăşurat cu binecuvântarea ÎPS Părinte Arhiepiscop Marc de Jegorevsk, Întâistătătorul Eparhiei Ortodoxe Maghiare din Ungaria şi la invitaţia părintelui Kirill Tatárka, secretarul eparhial al acestei episcopii şi parohul bisericii din Mişcolţ.

Pelerini din Micherechi la mănăstiri arădene

În frunte cu parohul bisericii din localitate, pr. Ioan Bun, un număr mare de credincioşi din Micherechi a făcut un pelerinaj în ziua de sâmbătă, 2 noiembrie, la mănăstirile Hodoş-Bodrog, Bezdin şi Gai, din judeţul Arad, unde au putut să-şi manifeste iubirea pentru Maica Domnului, purtând în gând rugăciuni pentru cei dragi, pe care să le rostească în faţa icoanelor şi aducând prinos de recunoştinţă Fecioarei Maria, mama noastră, a tuturor şi a Domnului Isus Hristos. 

Săptămâna limbii române la şcoala generală din Micherechi

În perioada 18–22 noiembrie, la şcoala generală din Micherechi s-a desfăşurat Săptămâna limbii române. Luni, în cadrul deschiderii festive, în aula şcolii a fost amenajată o expoziţie de pictură. Alături de tablouri au fost expuse statuete din lut ars şi două costume populare româneşti. Obiectele expuse provin de la Clubul copiilor şi elevilor din localitatea Ştei, judeţul Bihor şi au putut fi vizionate pe tot parcursul săptămânii. După-masă, la Casa de cultură a avut loc concursul karaoke, la care elevii participanţi s-au prezentat şi au cântat o melodie românească în sistem karaoke. Fetiţele clasei a treia cu piesa „Ghiţă” au primit din partea juriului o menţiune. Pe locul trei s-au clasat elevii clasei a 5-a, cu piesa “Dăte-n dragostea mea” şi elevii clasei a 6-a cu piesa “Viaţa e dură”. Locul II a fost câştigat de către elevii clasei a opta cu piesa “Ecou” de la Elena Gheorghe. Cântecul “Gigolo” a avut cel mai mare succes la acest concurs, grupa elevilor de clasa a 7-a calificându-se pe primul loc. 

Copiii din Micherechi se pregătesc de colinde

Marţi, 19 noiembrie, a avut loc o nouă întâlnire a copiilor care participă la programul educativ şi de catehizare de la Micherechi. Deoarece ne aflăm în postul Crăciunului, sub coordonarea părintelui Visarion Tuderici, de la Episcopia Ortodoxă Română din Jula şi a preotului paroh Ioan Bun au început repetiţiile pentru colinde, cu copiii de la şcoala generală din Micherechi, copii care participă la orele de religie ortodoxă. Repetiţiile au loc de mai multe ori pe săptămână la casa parohială din Micherechi, urmând ca în Ajunul Crăciunului, copiii să meargă a colinda pe la casele românilor din Micherechi. 
A.C.

Connect-R la Micherechi: „Vreau să întorc înapoi din darul lui Dumnezeu”

Dacă toată vara din 2012 am fredonat „Eu vara nu dorm”, iar primăvara aceasta „Mai dă-te-n dragostea mea”, odată cu venirea anotimpului rece cântăreţul Connect-R a adus în vieţile noastre o nouă melodie sentimentală, iar de câteva zile îşi bucură fanii şi fanele cu videoclipul piesei de dragoste, „Noi ne potrivim”. Connect-R, alias Ştefan Mihalache este de următoarea părere: „Nu trebuie să ai în comun aceleaşi lucruri cu persoana iubită. Nu trebuie să vă placă aceleaşi filme, acelaşi gen de muzică sau aceleaşi culori. Important este că cei doi se iubesc şi după cum ştim contrastele se atrag. Să fie ca ying şi yang. Acesta este mesajul transmis de cel mai recent single al meu şi sper să îl ascultaţi… în doi”. Artistul mai adaugă: „În plus, piesa este o frumoasă declaraţie de dragoste, care se potriveşte oricărui cuplu de îndrăgostiţi. Sper că în acest single să se regăsească cât mai mulţi dintre voi. Mă inspir din viaţa personală, pentru că altfel nu aş fi sincer cu fanii mei”, a adăugat Connect-R.
Cu ocazia Festivalului Castraveţilor din Micherechi, înainte de concertul care a înfierbântat sute de fani, Connect-R a împărtăşit pentru cititorii Foii româneşti şi un eveniment pe care îl aşteaptă cu mare bucurie.

Starea de spirit a Micherechiului în decembrie 1989

În cadrul proiectului de colaborare dintre Catedra de Limba şi Literatura Română din Seghedin şi Asociaţia „Memorialul Revoluţiei din Timişoara” sâmbătă, 17 noiembrie, la Casa de căsătorii din Micherechi a avut loc o conferinţă pe tema revoluţiei din decembrie 1989. Bertold Netea, viceprimar al Micherechiului a vorbit în deschidere despre starea de spirit a Micherechiului în decembrie 1989 şi despre propria sa experienţă. „Micherechenii au fost implicaţi sufleteşte în cele petrecute în aceea perioadă. Pe membrii familiei mele, ca şi pe oamenii din sat, în general, nu prea îi interesa politica. 

FONOTECA DE AUR Radio România 1928 - „ALO, ALO, AICI RADIO BUCUREȘTI!…”

Lansate în eter la 1 noiembrie 1928, aceste cuvinte au însemnat naşterea Radioului românesc. În discursul inaugural, profesorul Dragomir Hurmuzescu, primul preşedinte al Consiliului de Administraţie al Societăţii de Difuziune Radiotelefonică din România, creatorul primei staţii experimentale de radiodifuziune de la Institutul Electronic din Bucureşti, afirma: „Radiofonia trebuie considerată la noi ca o chestiune de mare importanţă socială, educativă şi naţională, pentru trezirea, închegarea şi înălţarea sufletelor. Undele sale nevăzute /…/ vor pătrunde până în colţul cel mai depărtat şi singuratic, unde cu greu ar răzbate alt mesaj”.

15 nov. 2013

Editorial - Vom putea avea cetăţenie română!

România se pregăteşte să-şi modifice Legea Cetăţeniei. Un proiect legislativ, iniţiat de senatorul Viorel Badea, semnat de parlamentari din toate partidele şi dezbătut săptămâna trecută la Palatul Parlamentului din Bucureşti, în cadrul conferinţei intitulate „Cetăţenia română – un drept al românilor de pretutindeni şi o datorie morală a României”, vizează etnicii români de pretutindeni, în special pe cei din jurul frontierelor şi din Balcani. Dacă acest proiect legislativ va deveni lege, toţi românii din jurul graniţelor actuale ale României vor avea dreptul de a solicita şi de a obţine cetăţenia României în cadrul unei proceduri simplificate.
Noi, cei care trăim în Ungaria, ne-am obişnuit în ultimii trei ani să vedem la ştiri şi să citim în ziare cum săptămână de săptămână suntem tot mai mulţi cetăţeni maghiari. La Primăria din Jula, lunar sau chiar mai des, se ţin festivităţi în cadrul cărora se depune jurământul în cor şi se preiau buletinele de noi cetăţeni ai Ungariei de către acei cetăţeni străini (în primul rând, unguri din afara Ungariei) care au obţinut cetăţenia prin procedură simplificată, după o aşteptare de doar câteva luni.

„Privesc cu optimism şi entuziasm perioada pe care o voi petrece în Ungaria” - Interviu cu domnul Florin Vasiloni, noul consul general al României la Jula

La o lună după ocuparea postului, domnul Florin Vasiloni, noul consul general al României la Jula a acordat un interviu săptămânalului „Foaia românească” în care a avut amabilitatea să ne vorbească despre prima lui întâlnire cu comunitatea românească din Ungaria, de acum 21 de ani, despre prietenii şi impresii legate de românii de aici, despre optimismul şi entuziasmul cu care priveşte misiunea de diplomat în Ungaria, precum şi despre cum vor sărbători în acest an românii din zona Julei Ziua Naţională a României.

Propuneri pentru distincţiile AŢRU

Oficiul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungari solicită instituţiile, organizaţiile civile şi autoguvernările de naţionalitate din rândul comunităţii româneşti din Ungaria să facă propuneri cu privire la conferirea distincţiilor fondate de AŢRU: „Pentru românii din Ungaria” şi „Pentru învăţământul românesc din Ungaria”. Propunerile trebuie să conţină datele personale şi datele legate de activitatea persoanei sau organizaţiei recomandate. Propunerile pot fi trimise la Oficiul AŢRU, adresa: 5700, Jula, str. Eminescu, nr. 1. Termenul limită de depunere a propunerilor este 30 noiembrie 2013.

NECROLOG - Dumitru Rus (1920–2013)

În ziua de 10 noiembrie 2013, pastorul baptist Dumitru Rus şi-a încetat activitatea pe acest pământ, la vârsta de 93 de ani. Dumitru Rus s-a născut la 3 decembrie 1920, în localitatea Cenadul Unguresc. A mărturisit pe Domnul Isus în apa botezului Nou Testamental, în anul 1942, la Chitighaz, fiind botezat de pastorul Nicolae Covaciu din Oradea. Evlavios om al credinţei, un român care a făcut multe eforturi ca bisericile baptiste româneşti să-şi păstreze identitatea, Dumitru Rus din Cenadul Unguresc a slujit ca pastor la Chitighaz, Cenadul Unguresc şi Micherechi timp de 60 de ani. A păstorit „turma” baptiştilor micherecheni timp de 40 de ani, trăind însă cu familia la Chitighaz şi fiind membrul acestei biserici. În 1946 a început seminarul teologic la Budapesta. După seminar, în 1949 a fost chemat să slujească la Biserica baptistă din Şercad şi la Micherechi. S-a căsătorit cu Maria Unc, sora cantorului Svetozar Unc, o româncă din satul său natal. Cu soţia s-a mutat la Şercad, unde au stat până în anul 1957. Între timp, soţii Rus au fost binecuvântaţi cu trei fete: gemenele Elisabeta şi Ecaterina, şi fiica Maria. Din anul 1957 până în anul pensionării 1980, a slujit la biserica din Chitighaz. A fost condus pe ultimul drum de către rude, prieteni şi cunoscuţi pe 14 noiembrie, în cimitirul baptist din Chitighaz. 

Zece întrebări retorice pe marginea serbării comemorative de la Leta Mare

Ce poţi să mai scrii despre un eveniment care se desfăşoară pentru a 19-a oară cu regularitate, în fiecare an, la început de noiembrie, în orăşelul bihorean Leta Mare?
Că organizatorii, Autoguvernarea şi Asociaţia românilor din localitate, pun atâta suflet în singura lor manifestare de amploare cu o tradiţie de aproape două decenii că nu-ţi vine să-i superi şi să nu participi, să nu fii alături de ei?
Că se desfăşoară cu atâta eleganţă şi căldură sufletească încât nici măcar nu se simte deranjat nimeni care nu vorbeşte ambele limbi, româna şi maghiara, fiind traduse toate discursurile?

Ştiri pe scurt...

Micherechi
Tinerii ortodocşi şi alţi oameni de bine din Micherechi adună şi anul acesta donaţii pentru ajutorarea familiilor nevoiaşe. La fel ca în anii anteriori, donaţiile vor fi împărţite în ajunul sărbătorilor de Crăciun şi de Anul Nou. Ajutoarele (alimente, îmbrăcăminte, jucării pentru copii, dulciuri, mobilier, etc.) se adună la şcoala generală din localitatea Micherechi, de luni până vineri între orele 8 şi 16, până pe 20 decembrie. Pentru mai multe informaţii poate fi contactat Robert Ruja, la telefon: 06-70/420-0250.

Apateu
Episcopia Ortodoxă Română din Ungaria şi Parohia Ortodoxă din Apateu organizează pe 23 noiembrie, o zi de sărbătoare, închinată Sfântului Andrei Şaguna, Mitropolitul românilor ortodocşi din Transilvania (1808–1873). Manifestările vor avea loc cu începere de la ora 11.00 şi vor cuprinde inaugurarea bustului lui Andrei Şaguna, un Te-Deum şi un simpozion. La eveniment este aşteptat să participe şi Mitropolitul Ardealului Laurenţiu Streza. 

Micherechi
Biserica Baptistă din Micherechi găzduieşte pe 23 noiembrie, Adunarea Generală a Comunităţilor Baptiste din zona Crişurilor, unde biserica va avea şi oaspeţi din România. Programul manifestării va începe sâmbătă dimineaţa la ora 9.00.

Tabăra de religie „Muguri de lumină” pentru copiii din Micherechi


În perioada 8–10 noiembrie, cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul românilor din Ungaria s-a desfăşurat cea de-a doua ediţie a taberei de religie intitulată generic „Muguri de lumină”, tabără la care au participat 19 copii de la şcoala generală din Micherechi. Programul taberei s-a desfăşurat în locaţii diferite, însă pentru cazare şi masă copiii au fost găzduiţi la centrul pentru familii şi tineret de la Otlaca-Pustă, de la sălaşul Drăgan. Scopul taberei a fost acela de a le oferi copiilor şi tinerilor o alternativă creştină, viabilă şi educativă, de petrecere a timpului liber. Prima ediţie a avut loc cu ajutorul tinerilor ortodocşi din localitatea Micherechi, iar anul acesta tabăra s-a organizat în cadrul unui proiect european transfrontalier. Copiii au petrecut la tabără zile în care s-au bucurat de frumuseţile naturii, de binecuvântarea slujbelor religioase, de binefacerile unei excursii la Seghedin sau ale activităţilor culturale şi sportive.

CORESPONDENŢĂ CULTURALĂ - A 23-a ediţie a Festivalului Naţional de Teatru de la Bucureşti 25 octombrie – 3 noiembrie 2013

Am avut privilegiul de a fi invitată la acest Festival de Teatru organizat anual în perioada poate cea mai încântătoare a Bucureştilor: toamna.
Bucureştenii sunt nişte răsfăţaţi ai soartei, cu puţin timp înainte s-a desfăşurat, timp de trei săptămâni, extraordinarul Festival Internaţional de Muzică – George Enescu. Şi cum amatori de muzică şi teatru există, bănui de pe vremea ciobanului Bucur, vă imaginaţi, că nu s-a interpretat muzică şi nu s-a jucat teatru, cu sălile goale. În plus concertele au fost transmise şi on-line, ceea ce pentru cei departe de Bucureşti a însemnat un noroc aparte.
Lipsind de la ultimele două ediţii ale Festivalului nu pot face afirmaţii cu mâna pe inimă, decât despre această ultimă ediţie: a ţintit bine, spre ce a ţintit, adică spre a deveni un mare festival profesionist în contextul teatral mondial. Asta în ciuda greutăţilor financiare imense de care organizatorii, Uniunea Teatrală din România şi ARCUB (Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti) s-au ciocnit, lucrând sub un stres imens, acela al incertitudinii, dacă se face ori nu se face Festivalul. Şi s-a făcut!

14 nov. 2013

Amintiri despre Revoluţia de la Timişoara din 1989

Sâmbătă, 16 noiembrie, Primăria din Micherechi împreună cu Catedra de limba română din Seghedin organizează o întâlnire, la Casa căsătoriilor din Micherechi, care cuprinde: expoziţie, discuţie şi film documentar despre Revoluţia de la Timişoara din anul 1989. Amintirile acelor zile dramatice vor fi evocate de domnul Gino Rado, istoric şi vicepreşedintele Asociaţiei „Memorialul revoluţiei din Timişoara”. Întâlnirea va avea loc începând cu ora 15.00.
Întâmplările de acum 14 ani, de la Timişoara, vor fi evocate şi în cadrul unei întâlniri de la Agora Szentgyörgyi Albert din Seghedin (Kálvária út 23), în ziua de joi, 21 noiembrie, cu începere de la ora 18.

8 nov. 2013

Editorial - Duceţi copiii la morminte!

Fiecare primăvară şi toamnă ne cheamă în cimitir. La fel ca românii, ungurii sau nemţii, ortodocşii sau catolicii din Transilvania, şi românii din Ungaria ies la cimitire cel puţin de două pe an: primăvara, la Paştile Morţilor (după obiceiul creştinilor ortodocşi) şi toamna, de 1 şi 2 noiembrie, Ziua Tuturor Sfinţilor şi Ziua Morţilor în calendarul catolic, sau Luminaţia, cum i se mai spune, după numeroasele candele care sunt aprinse în cimitire. Românii ortodocşi au ieşit sâmbăta trecută, 2 noiembrie, în cimitire şi pentru că, după calendarul bisericii lor, această zi a coincis cu “Moşii de toamnă”. Pomenirea morţilor, moşilor şi strămoşilor noştri, este o datorie morală a fiecărui om. Cel care nu-şi stimează înaintaşii, nu-şi apreciază trecutul, este un om fără viitor. Pe lângă asta, pomenirea moşilor şi strămoşilor noştri înseamnă să le oferim pildă celor mai tineri, ca la rândul lor, nici ei să nu uite de noi. 

Noul consul general al României la Jula a vizitat Uniunea Culturală şi „Foaia românească”

Consulul general al României la Jula, domnul Florin Vasiloni a făcut o vizită luni, 4 noiembrie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi la redacţia săptămânalului „Foaia românească”. Aceasta a fost prima vizită oficială a noului consul general la instituţiile comunităţii româneşti. La întâlnire au participat din partea Uniunii Rita Pătcaş, vicepreşedinte şi Ştefan Oroian, Aurel Becan şi Eva Iova-Şimon, membri în Prezidiu. Domnul consul general a fost însoţit de consulul Dragoş Ţigău. Întâlnirea s-a desfăşurat într-o atmosferă sinceră şi deschisă, noul consul general prezentându-şi dorinţa de a continua în spiritul înaintaşilor lui, domnii Ioan Fodoreanu şi Călin Cămărăşan, care au avut o colaborare bună cu principala organizaţie civilă a românilor din Ungaria. Domnul Vasiloni i-a asigurat pe cei prezenţi că Guvernul României şi Ministerul Afacerilor Externe acordă o atenţie specială Uniunii Culturale şi publicaţiei „Foaia românească”, tocmai din acest motiv şi primul lui drum oficial s-a îndreptat către aceste organizaţii. La întrevederea de mai bine de două ore, s-a discutat despre problemele cu care se confruntă comunitatea şi despre proiecte pe care cele două părţi, cu forţe comune, le va putea realiza.
În numărul următor, cititorii Foii româneşti vor putea afla mai multe despre noul consul general de la Jula şi despre planurile lui de viitor.
E.Ş.

Simpozion ştiinţific la Jula

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria organizează cea de-a XXIII-a ediţie a Simpozionului ştiinţific în zilele de 23–24 noiembrie 2013, ora 10.30, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe parcursul celor două zile, publicul va putea asculta următoarele prelegeri: Cornel Sigmirean (Tîrgu-Mureş): Naţiune şi naţionalitate în Austro-Ungaria; Ioan Bolovan, Adrian Onofreiu (Cluj): Interferenţe româno-germane în zona regimentului grăniceresc năsăudean în epoca modernă; Iulia Mărgărit (Bucureşti): Evoluţii semantice speciale în lexicul românilor din Ungaria; Maria Marin (Bucureşti): Trăsături ale toponimiei satelor româneşti din Ungaria; Vasile Dobrescu, Adrian Onofreiu (Tîrgu-Mureş): Bursierii fondurilor grănicereşti de la Năsăud la Universitatea din Budapesta; Viorel Dorel Cherciu (Giroc): Concubinajul în Banat – Nulificarea Căsătoriei; Iulian Boldea (Tîrgu-Mureş): Retorica vizualităţii în poezia lui Vasile Alecsandri; Tiberiu Herdean (Budapesta): Expresia individualului în proza românească interbelică; Elena Rodica Colta (Arad): Prezenţa societăţii româneşti în viaţa publică şi culturală a vremii, reflectată în presa arădeană de la sfârşitul secolului al XIX-lea; Alin Cristian Scridon (Giroc): Articole biblice publicate de părintele David Voniga în Revista Preoţilor; Ana Borbély (Budapesta): Peisaj lingvistic, cultural şi social din Chitighaz (2010); Maria Dan, Georgeta Fodor (Tîrgu Mureş): Între privat şi public. Prilejurile de socializare ale femeilor române din fostul Imperiu Austro-Ungar; Stella Nikula (Giula): Tabuuri în societatea tradiţională; Elena Csobai (Bichişciaba): Comunitatea românească din Peterd; Emilia Martin (Giula): Bătrâni în lumea satului; Maria Berényi (Budapesta): 150 de ani de la înfiinţarea Catedrei Române din Budapesta.
În cadrul simpozionului, vor fi lansate publicaţiile Institutului, apărute în 2013 şi se va aniversa 20 de ani de existenţă a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria.
E.Ş.

Ştiri pe scurt...

Budapesta
Pe 4 noiembrie, în Biblioteca Oficiului Central de Statistică din Budapesta (1024 Budapesta, str. Keleti Károly nr. 5) a fost vernisată o nouă expoziţie a artistei Adela Kiss. Expoziţia de artă plastică cu titlul „Balonul de toamnă”, este a patra expoziţie personală a tinerei românce din Jula. Expoziţia poate fi vizitată până pe 29 noiembrie.

Budapesta
În data de 5 noiembrie, la ICR Budapesta a fost prezentat publicului vorbitor de limbă română şi minorităţii româneşti din Ungaria spectacolul cu piesa„Întâmplări din viaţa lui I.L. Caragiale", scenariul, regia şi interpretarea Niculae Urs, actor al Teatrului ODEON din Bucureşti, pe scena Muzeului Comerţului şi Industriei Turistice.

Jula
Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria va ţine şedinţa extraordinară a Adunării generale sâmbătă, 16 noiembrie. Pe ordinea de zi va figura modificarea statutului UCRU. Şedinţa va avea loc la sediul Uniunii (Jula, str. Gh. Doja nr. 8) cu începere de la ora 10.30.

Micherechi
Sâmbătă, 16 noiembrie, Primăria din Micherechi împreună cu Catedra de limba română din Seghedin organizează o întâlnire, la Casa căsătoriilor din Micherechi, care cuprinde: expoziţie, discuţie şi film documentar despre Revoluţia de la Timişoara din anul 1989. Amintirile acelor zile dramatice vor fi evocate de domnul Gino Rado, istoric şi vicepreşedintele Asociaţiei „Memorialul revoluţiei din Timişoara”. Întâlnirea va avea loc începând cu ora 15.00. 

Jula
Liceul „Nicolae Bălcescu” va organiza joi, 21 noiembrie, „Ziua porţilor deschise”. Elevii din clasa a opta de la şcolile generale vor vizita şcoala, căminul pentru elevi, laboratoarele şi vor avea posibiliatatea să intre la ore de studiu. Programul va începe la ora 9.00.

La ceas aniversar…

Au trecut 20 de ani de când am primit Sfânta Taină a preoţiei. Probabil că la acest ceas aniversar s-ar cuveni să scriu ceva frumos, ceva extraordinar, ceva sublim… Îmi cer scuze, dar nu pot să fac aşa ceva, adică aş putea dar atunci nu aş fi sincer, ori misiunea preoţească nu se poate baza pe minciuni. Realitatea este că în acele două decenii scurse de la hirotonia mea întru preot am trăit drama dispariţiei aproape complete a comunităţi ortodoxe române din Cenadul Unguresc. Este o experienţă tristă să fii martor ocular la stingerea treptată a unei comunităţi din care faci parte şi tu. 
Credincioşii mei din biserică s-au mutat în cimitir. Teologic vorbind, de la biserica luptătoare au trecut la cea biruitoare. Ei şi-au găsit liniştea în Împărăţia Cerurilor, sunt împreună cu moşii şi strămoşii noştri în dragostea lui Dumnezeu. Ştiu că invidia este un păcat, dar sunt invidios pe ei. Sunt invidios pentru că ei au fost mulţi, au trăit autentic, au trăit după legea strămoşească, au trăit după legea românească, au fost ortodocşi, au fost români. Sunt conştient de faptul că nici lor nu le-a fost uşor, de multe ori au fost supuşi încercărilor şi de multe ori li s-a pretins ca să-şi abandoneze neamul şi credinţa. Şi totuşi au rezistat… Până când au putut. Cei care am mai rămas, puţini la număr, suntem slabi şi neputincioşi. Trăim printre străini şi ne-am obişnuit cu legile lor. 
Ne-a mai rămas casa lui Dumnezeu, care este şi casa noastră sfântă. Biserica este locul exclusiv unde mai putem fi între noi, unde mai putem retrăi ceva din ce am pierdut. Suntem ultimii mohicani care încă se mai roagă în limba română, dar aşteptăm şi noi, atunci când Dumnezeu va hotărî, să ne mutăm acolo, lângă ei, să mergem Acasă, se ne găsim şi noi liniştea sufletească.
Vor rămâne biserica şi cimitirul ca dovezi sfinte ale existenţei românismului în Cenadul Unguresc.
Pr. Aurel Becan

Micii căluşari din Budapesta

În săptămâna 28 octombrie–3 noiembrie, Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta împreună cu Autoguvernarea românească din cartierul XI au organizat o tabără de dansuri populare româneşti pentru copii între 6 şi 12 ani. 
Membrele Asociaţiei împreună cu deputaţii români din cartierul XI al Budapestei s-au gândit ca pe perioada vacanţelor şcolare să organizeze câte o activitate interesantă care să atragă copiii şi să-i ţină aproape de limba maternă şi de tradiţiile strămoşeşti. Astfel, au fost organizate două tabere de iconografie pe sticlă în vacanţa de toamnă a anului trecut şi respectiv în vacanţa mare a acestui an, sub îndrumarea părintelui paroh de la Jaca, Cosmin Pop. 

Aniversare la Asociaţia Românilor din Otlaca-Pustă

Asociaţia Românilor din Otlaca-Pustă a sărbătorit, pe 26 octombrie, 35 de ani de la înfiinţare. Aceasta s-a constituit în anul 1978, cu sprijinul şi participarea unui grup de prieteni, români din această localitate. Primul preşedinte al organizaţiei a fost bace Béla Sabău, care a îndeplinit atunci şi funcţia de conducător al Căminului cultural. Activitatea Asociaţiei era una foarte bogată, se organizau foarte multe evenimente culturale, la care participau şi prieteni din localităţile învecinate, iar această colaborare a fost întotdeauna una bună, lucru pentru care ne străduim în continuare. Asociaţia organiza mai demult anual câte un Bal românesc cu merinde, care era foarte aşteptat şi la care se petrecea până în zorii zilei. Întotdeauna am avut legături foarte bune atât cu biserica, cât şi cu şcoala, iar echipa de dansuri a şcolii era nelipsită de la serbările noastre. 
Din anul 1991 avem o colaborare fructuoasă cu primăria din localitatea Şiria, judeţul Arad, fapt care-l demonstrează şi prezenţa la sărbătoarea noastră din 26 octombrie a primarului Valentin Bot din Şiria şi a soţiei sale. Din localitatea Şiria am avut ca oaspete la întâlnire şi pe Garofiţa Popa, consilier şi director al Casei de cultură din Şiria, iar Consulatul General al României la Jula ne-a onorat prin prezenţa domnului consul Titu Gheorghiof. Evenimentul s-a desfăşurat într-un local din localitatea Újkigyós, unde am pregătit invitaţilor un program cultural la care au participat: dansatorii din Aletea, Gheorghe Bágy şi soţia, corul pensionarilor din Nagykamarás şi un grup al păstrătorilor de tradiţii din Csanádapáca. Festivitatea s-a încheiat cu o cină şi muzică de petrecere. Pe această cale ţin să mulţumesc tuturor celor care ne-au sprijinit în organizarea evenimentului. 
Mihai Vidican, Otlaca-Pustă

Întâlnirea generaţiilor la şcoala din Bătania

Mai multe imagini aici
Într-o atmosferă caldă şi familială, şcoala generală „Lucian Magdu” din Bătania a sărbătorit în ziua de 26 octombrie întâlnirea generaţiilor, invitând la evenimentul ce se organizează din cinci în cinci ani toţi foştii şi actualii profesori şi elevi ai acestei instituţii. Manifestarea a început în biserica ortodoxă română, unde în cadrul unei slujbe de pomenire săvârşită de pr. Ilie Ciocan au fost evocaţi toţi acei profesori şi elevi ai şcolii din Bătania, care nu mai sunt pe această lume, dar memoria lor este păstrată de cei de azi. După slujbă, participanţii la eveniment şi-au îndreptat paşii spre şcoala românească, în curtea căreia şcolăriţe îmbrăcate în port românesc i-au aşteptat cu căldurosul salut de „bine aţi venit!” Unii au venit mai de departe, alţii mai de aproape, cu toţii au sosit însă cu emoţia revederii, cu poveştile proprii şi cu curiozitatea sinceră de afla soarta celorlalţi colegi.

1 nov. 2013

Editorial - Toţi suntem secui?

Nu poţi fi bun ungur dacă nu eşti şi un pic secui. Şi pentru că, după cel mai nou dicton central de la Budapesta, „toţi cei care trăim în Ungaria suntem unguri”, inclusiv membrii celor 13 naţionalităţi au început să-şi scormonească arborele genealogic doar-doar îşi găsesc vreun strămoş secui. Unora le-a şi reuşit. Schizofrenia din mentalul minorităţilor din Ungaria, care se vede clar şi din rezultatele de la ultimul recensământ, continuă să producă noi dovezi. 

Chiţibuşării şi riposte la şedinţa AŢRU

Şedinţa ordinară a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, ţinută în ziua de 28 octombrie, la Jula, a avut pe ordinea de zi patru subiecte: un raport despre executarea hotărârilor expirate, un informativ despre cele întâmplate între ultimele două şedinţe, dezbaterea concepţiei bugetare pe anul 2014 a AŢRU şi a instituţiilor administrate şi modificarea statutelor de funcţionare ale instituţiilor de învăţământ preluate. Cele mai aprinse discuţii au fost, ca de obicei, la capitolul diverse.

Noul ombudsman adjunct vorbeşte româneşte

Pe 21 octombrie, Parlamentul din Budapesta a ales-o pe doamna dr. Szalayné dr. Sándor Erzsébet în funcţia de ombudsman adjunct pentru protecţia drepturilor naţionalităţilor din Ungaria. Conducătoarea Institutului Internaţional din cadrul Universităţii Naţionale de Serviciu Public, fostul decan al Universităţii din Pécs a fost desemnată pentru această funcţie de către Székely László, ombudsmanul pentru drepturile fundamentale. Înainte de a face această desemnare, ombudsmanul a solicitat şi părerea autoguvernărilor pe ţară ale naţionalităţilor, care au acceptat în unanimitate. Doamna ombudsman adjunct este născută în România, la Jimbolia, şi vorbeşte la perfecţie limba română.
E.Ş.

Pelerinaj la Mişcolţ, pe urmele lui Andrei Şaguna

Duminică, 17 noiembrie, cu binecuvântarea Inalt Preasfinţitului Arhiepiscop Marc de Iegorevsk, conducătorul Eparhiei Ortodoxe Maghiare, în jurisdicţia căreia se află Biserica Ortodoxă din Mişcolţ, Preasfinţitul Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, va săvârşi Sfânta Liturghie în această biserică, înconjurat de un sobor de preoţi şi diaconi din cadrul celor două eparhii. La acest eveniment, organizat la iniţiativa preotului de la Mişcolţ şi cu susţinerea Autoguvernării Româneşti din Sectorul 7, din Budapesta, vor participa la slujbă şi un grup de credincioşi ortodocşi români din Budapesta însoţiţi de pr. Marius Maghiaru şi pr. David Pop, precum şi credincioşi din Jula şi din alte parohii româneşti. Anul trecut a fost prima iniţiativă de acest gen, astfel din dorinţa de a rămâne o tradiţie pentru viitor acest pelerinaj la Mişcolţ, pe urmele Sfântului Mitropolit Andrei Şaguna ortodocşii români împreună cu ortodocşii maghiari ai parohiei din Mişcolţ vor participa la o Sfântă Liturghie comună. 
A.B.

Cenaclu despre deşteptarea naţională la mecedoromâni, la Budapesta

Societatea Culturală a Românilor din Budapesta, Comunitatea Cercetătorilor şi Creatorilor Români din Ungaria şi Autoguvernarea Românească din Sectorul II organizează cenaclul „Deşteptarea naţională la macedoromânii din Budapesta la începutul secolului al XIX-lea”. Cenaclul va avea loc pe 8 noiembrie, la Primăria sectorului II din Budapesta (1024 Budapesta, piaţa Mechwart 1, sala de conferinţe, parter), cu începere de la ora 16.30.
A.C.

Schimb de experienţă în vederea păstrării identităţii românilor baptişti din afara graniţelor

Este cunoscut faptul că membrii Bisericii Baptiste din Micherechi îşi păstrează în mod conştient identitatea de români şi depun eforturi pentru aceasta. Un astfel de efort este şi întreţinerea relaţiilor cu credincioşi români din România. Pe 25 august, tinerii, fanfara şi grupul bărbătesc din Micherechi, însoţiţi de pastorul Petrică Creţu, au vizitat Biserica Baptistă Golgota din Bucureşti, ca apoi între 13–15 septembrie, fanfara bisericii bucureştene şi pastorul acesteia Daniel Mariş să sosească la Micherechi. Despre scopul şi importanţa acestor vizite am stat de vorbă cu cei doi pastori, Petrică Creţu şi Daniel Mariş, şi cu Gheorghe Ruja, căruia i se datorează această iniţiativă. 

Proiecte pentru naţionalităţile din Ungaria pe anul 2014

Pe 22 octombrie, la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta s-a desfăşurat o şedinţă pe tema proiectelor de finanţare lansate pentru organizaţiile civile din Ungaria. Din partea românilor, la şedinţă au participat Marius Maghiaru, preşedintele Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi Noemi Marc, referent cultural al UCRU. 
După cum am mai informat, pe 11 octombrie 2013, Ministerul Resurselor Umane a publicat noile concursuri pentru finanţarea organizaţiilor civile de naţionalitate din Ungaria, al căror termen de înaintare este 10 noiembrie 2013. Şedinţa a avut drept scop informarea reprezentanţilor organizaţiilor, în legătură cu prevederile proiectului. 

Distincţii pentru două profesoare românce din Chitighaz

Pe 23 octombrie, Primăria din Chitighaz a organizat o serbare de comemorare, iar după depunerea de coroane la monumentul chitighăzenilor căzuţi cu 54 de ani în urmă, s-au înmânat şi câteva premii importante pentru chitighăzeni. Primăriţa Maria Gyuricska Kalcsó a înmânat distincţia „Pentru Chitighaz” pentru patru persoane. Dintre acestea două sunt profesoare românce: Florica Santău, profesoară la Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula, fost director al Şcolii generale româneşti din Chitighaz şi profesoarei pensionare Maria Sarca Zombai. Alături de cele două profesoare românce au mai primit premiu şi doamna Járási Károlyné, fosta conducătoare a creşei de copii din localitate şi doamna Hernádi Zoltánné, fostă directoare a grădiniţei nr. 1 din Chitighaz. La eveniment au prezentat un program cultural artistic copiii de la cele două şcoli generale din localitate şi corul pensionarilor „Márki Sándor”.
A.B. 

Ştiri pe scurt...

Seghedin
În cadrul programului cadru „Consolidarea identităţii culturale a minorităţii româneşti din Ungaria”, sâmbătă, 2 noiembrie, cu începere de la ora 17.00, Filiala Seghedin a ICR Budapesta, în colaborare cu Universitatea de Vest „Vasile Goldiş” din Arad, organizează la sediul său din Piaţa Dugonics, nr. 2, o serie de manifestări dedicate personalităţii lui Vasile Goldiş, unul dintre cei mai importanţi promotori ai Marii Uniri de la 1 decembrie 1918. În cadrul evenimentului va fi vernisată şi expoziţia documentara „Aradul, cetatea Marii Uniri”, vor mai avea loc lansări de carte şi film documentar. 

Leta Mare
Asociaţia Culturală a Românilor din Leta Mare, Autoguvernarea Românească şi Primăria oraşului organizează în ziua de 9 noiembrie, la Leta Mare, cea de-a 19-a ediţie a comemorării personalităţilor marcante de origine română, care se leagă de această localitate. Vor fi depuse coroane la mormântul lui Iustin Popfiu, iar apoi în biserica greco-catolică va urma o scurtă slujbă de pomenire, după care se vor depune coroane şi la placa memorială a lui Iosif Vulcan. În partea de Vértes a oraşului, în curtea Şcolii generale „Irinyi János”, vor fi depuse coroane de flori la mormintele familiei Irinyi.

Budapesta
Secretariatul de Stat pentru Culte, Minorităţi şi Relaţii cu Societatea Civilă din cadrul Ministerului Resurselor Umane din Ungaria a publicat recent un concurs pentru finanţarea cultelor din Ungaria şi a bisericilor maghiare din afara graniţei. Cultele din Ungaria pot înainta proiecte pentru programe religioase, culturale, educative, pentru funcţionare şi renovări. Termenul de înaintare a proiectelor este 14 noiembrie 2013, informaţii suplimentare la adresa: www.emet.gov.hu.

Păpărugiştii la o nouă şedinţă de lucru

Joi, 24 octombrie, la şcoala generală din Micherechi a avut loc şedinţa redacţională a publicaţiei „Păpăruga”, revista şcolarilor din Micherechi. La şedinţa convocată de Eva Iova Şimon, redactor şef al săptămânalului „Foaia românească” au participat 20 de elevi din clasele 5–8, împreună cu doamna profesoară Mihaela Baicu, care în viitor va ajuta munca redacţională. În cadrul şedinţei s-au stabilit subiectele articolelor care vor apărea în numărul de toamnă al revistei. „Păpăruga” de toamnă va cuprinde compuneri despre vacanţa de vară, dar va acorda spaţiu şi rubricii cu numele sărbătoriţilor, noutăţilor din şcoală şi jocurilor distractive şi altor teme interesante. 
A.C.

Serbare de toamnă la grădiniţa din Bătania

Vineri, 25 octombrie, copiii de la Grădiniţa Română „Lucian Magdu” din Bătania şi-au luat bun rămas de la această toamnă, printr-un program vesel şi o procesiune prin oraş, cu felinare confecţionate de ei şi de educatoare, aprinse pentru seminţele ce-şi vor găsi somnul în pământ, pentru ca la primăvară să reînvie.
Programul a fost deschis de grupa mică Bambi, cu care educatoarele Ecaterina Nagy şi Adelina Olteanu-Sturza au pregătit recitări şi cântece în maghiară şi română. A urmat grupa mijlocie-mare Dino, care, ajutată de Mihaela Putin şi Ecaterina Nagy, a cântat, a spus poezii şi a jucat sceneta Căsuţa din Dovleac. Cu toţii au pornit apoi spre biserica ortodoxă, unde au fost întâmpinaţi de părintele Ciocan, şi unde au avut ocazia să utilizeze felinarele pentru a căuta în iarbă surprize dulci. Înapoi la grădiniţă, ceaiul şi prăjiturile au completat distracţia serii. Părinţii au sprijinit eforturile copiilor şi ale angajaţilor grădiniţei, ajutând la realizarea minunatelor decoruri, dar şi a gustoaselor prăjituri.
După această scurtă vacanţă, copilaşii încep să-şi ascută creioanele, pentru a-i pregăti deja scrisori lui Moş Crăciun.
Mihaela Putin, educatoare





Ziua Armatei Române în Ungaria

Budapesta
La Budapesta, Ziua Armatei Române a început printr-un ceremonial militar şi religios organizat la Monumentul Eroilor Români, ridicat în capitala ungară în memoria ostaşilor care şi-au jertfit viaţa pe teritoriul Ungariei, în timpul celui de al Doilea Război Mondial. La eveniment a participat o delegaţie militară, condusă de locţiitorul comandantului Diviziei 4 infanterie Gemina, din Cluj-Napoca, general de brigadă, Ioan Manci.

Teodor Bordaş (1929–2013)

Sâmbătă, 19 octombrie, în al 84-lea an al vieţii a trecut la cele veşnice profesorul Teodor Bordaş. Începând din anul şcolar 1955/56 a predat la şcoala generală din Micherechi în clasele 5–8 limba română, cânt, desen, cunoştinţe de natură, geografie, zoologie şi botanică. A predat în aceeaşi perioadă cu Alexandru Goron, Ioan Misaroş şi Klara Daboczi. După naţionalizarea şcolii, Alexandru Goron a fost primul director, care a condus şcoala într-o perioadă mai lungă. Din 1958 până în 1961, Teodor Bordaş a fost director adjunct al şcolii. A predat la şcoala din Micherechi până în anul pensionării, în 1986. 
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Revedere după treizeci de ani, la Micherechi

Pe 28 septembrie, la restaurantul Sophie Pub din Micherechi a avut loc întâlnirea promoţiei 1975–1983, care anul acesta a sărbătorit 30 de ani de la absolvirea şcolii generale din Micherechi. La întâlnirea organizată cu regularitate din cinci în cinci ani a participat fosta dirigintă, doamna Józsa Gabriella, profesoară de educaţie fizică şi foşti colegi de clasă: Ecaterina Bottó Aslam, Maria Gurzău, Irina Ruja Tóth, Maria Rocsin Mihuţ, Maria Oros, Ana Netea Benye, Ana Ardelean Condoroş, Eva Pătca Bondár, Ecaterina Pap, Tiberiu Roşu, Tiberiu Ţârlea, Zsolt Goron, Zoltán Ruja I, Zoltán Ruja II, Vasile Benye, Ioan Condoroş şi Tiberiu Ruja. Atmosfera în timpul serii a fost destinsă, discuţiile au fost libere, dominând amintirile unor momente vesele din timpul anilor şcolari. La despărţire şi-au promis reciproc: se vor întâlni din nou peste cinci ani.
A.C.

Seminar pentru jurnalişti minoritari de televiziune la Timişoara

„Exprimarea minorităţilor în audiovizual”, a fost titlul unui seminar de televiziune, organizat de TVR Timişoara în perioada de 21–23 octombrie.
La acest curs de specialitate, care de fapt este numai o parte a unui proiect mai amplu, printre altele s-a dezbătut modul în care sunt reflectate minorităţile etnice în programele de televiziune cu emisiuni proprii sau filme documentare şi reportaje în programele majorităţii. S-a vorbit despre modelul televiziunilor RTV Voivodina, MTVA Seghedin, studiourile teritoriale Cluj, Târgu-Mureş şi Timişoara, ale TVR şi SRF din Elveţia. În timpul seminarului de două zile s-a mai dezbătut locul minorităţilor etnice şi modul de abordare a programelor pentru minorităţi în peisajul media. De asemenea, s-a discutat despre problema dacă programele de minorităţi sunt realizate pentru majoritate sau pentru minoritate? La acest seminar de specialitate au participat şi redactorii de la Redacţia în Limba Română a MTVA, Tiberiu Boca şi Ştefan Crâsta. Moderatorul discuţiilor a fost Dite Dinesz, şefa studioului TVR Timişoara, reprezentând naţionalitatea germană. Jurnaliştii minoritari şi majoritari, români, maghiari, germani, sârbi, ţigani, slovaci, ucrainieni şi bulgari din această zonă multietnică a Europei au vizionat împreună trei filme, realizate de colegii lor din România şi un documentarist din Elveţia. Aceştia se vor reuni încă o dată la începutul lui decembrie, fiecare participant aducând câte un film scurt despre o reţetă de mâncare şi un portret. Aceste mici creaţii vor fi prezentate publicului pe un ecran uriaş, amplasat în plin centrul Timişoarei, în piaţa Operei.

Renovări la biserica din Jaca şi o casă parohială nouă

De mai mulţi ani, la biserica ortodoxă română din Jaca s-a simţit nevoia unor lucrări de întreţinere şi reparaţii. În urmă cu patru ani, printr-un sprijin din partea Secretariatului de Stat pentru Culte de la Bucureşti au fost făcute lucrări de restaurare la acoperişul bisericii. Rezolvarea problemelor legate de biserica şi casa parohială din Jaca s-a aflat de mai multă vreme şi pe lista obiectivelor avute în vedere de Comisia mixtă interguvernamentală româno-maghiară. În cadrul acestei înţelegeri, printr-un sprijin din partea Statului Ungar, urmează să mai fie executate pe viitor lucrări de restaurare la turlă şi la zidurile din exterior. Vopsitul interior şi schimbarea uşilor şi a ferestrelor s-a făcut anul acesta, iar de câteva zile parohia Jaca dispune şi de o casă parohială nouă. Despre toate acestea am stat de vorbă cu părintele paroh, Cosmin Pop, preot în Bihorul unguresc, la Jaca, dar şi la bisericile ortodoxe din Darvaş, Vecherd şi Peterd.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...