„Colaborarea şi nu lupta contra celuilalt poate oferi şansa unei convieţuiri paşnice” - 165 de ani de la semnarea tratatului de împăciuire maghiaro-român

Atât istoricii, cât şi politicienii au responsabilitatea lor în formarea identităţii naţionale a oamenilor din spaţiul est-european. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale comemorării Kossuth-Bălcescu, organizată sâmbăta trecută la Seghedin. Autoconducerea Românilor din Seghedin, Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, împreună cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a organizat în ziua de 12 iulie, conferinţa internaţională “Convieţuirea”. Programul a început cu depuneri de coroane la placa Kossuth-Bălcescu, aflată în Piaţa Klauzál din Seghedin.


„Într-un moment istoric crucial şi totodată tragic al popoarelor noastre, al ungurilor şi românilor, când unul începuseră lupta pentru independenţă naţională, iar celălalt pentru egalitatea în drepturi politice şi strădania lor se găsea în pragul unei nereuşite, la 14 iulie 1849, cu 165 de ani în urmă, Kossuth Lajos şi Nicolae Bălcescu semnează în această clădire, în care era adăpostit guvernul provizoriu, Proiectul de împăciuire româno-ungară, prin care părţile recunosc că colaborarea şi nu lupta contra celuilalt poate oferi şansa unei convieţuiri paşnice. Azi ne adunăm în faţa acestei plăci pentru a 18-a oară, pentru a comemora acest act de altfel caracteristic pentru istoria popoarelor noastre, dominată de interese politice deosebite, dar şi de intenţia reciprocă pentru o convieţuire convenabilă”, a spus dr. Gheorghe Petruşan, preşedintele Autoconducerii Românilor din Seghedin, la placa comemorativă, aflată pe o clădire din inima oraşului de pe malul Tisei. 




A urmat, apoi la cuvânt Kalmár Ferenc, care s-a referit la necesitatea colaborării românilor şi maghiarilor. Consilierul Municipiului Seghedin, în ultimii câţiva ani a participat la elaborarea unui proiect cu privire la situaţia naţionalităţilor din Uniunea Europeană, fiind preşedintele unei comisii de specialitate. Au depus coroane de flori reprezentanţii autorităţilor locale, ai românilor din Seghedin, Macău, Hódmezővásárhely şi ai Consulatului General al României din Seghedin.
În continuarea zilei s-au desfăşurat lucrările conferinţei, care au avut loc la Primăria oraşului Seghedin. Pe lângă evocarea evenimentelor paşoptiste, în cadrul conferinţei s-a dezbătut felul în care specialiştii şi politicienii abordează evenimentele istorice ale celor două popoare. Kalmár Ferenc a subliniat că literatura şi istoria sunt discipline care influenţează în mod direct identitatea naţională a elevilor din băncile şcolilor, iar deseori se întâmplă că românii şi maghiarii vorbesc diferit despre aceleaşi evenimente istorice. Consilierul din Seghedin, excelent vorbitor al limbii române, a amintit cazul Tirolului de Sud, unde istoricii germani şi italieni au realizat un manual de istorie, care se opreşte la descrierea evenimentelor istorice, fără ca ele să fie interpretate după interesele unei sau altei naţiuni. 
Gabriel Moisa a susţinut că nu întotdeauna istoricii sunt cei care interpretează faptele istorice, ci ele de multe ori sunt folosite după placul reprezentanţilor clasei politice. Referindu-se la momentul 1848–49, istoricul orădean a spus că de multe ori se selectează evenimentele şi se prezintă, cu exclusivitate, aşa cum le convine celor care se folosesc de ele. 
Istoricul Stelian Mândruţ a accentuat că şi istoricii au nevoie de reevaluarea miturilor şi de capacitatea de apreciere reală a faptelor istorice, pentru că se mai întâmplă că unii istorici se pun în slujba intereselor clasei politice. În încheierea zilei, dr. Mihaela Bucin, şefa Catedrei de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin, a lansat cel mai nou număr al revistei „Convieţuirea”, care a apărut după o întrerupere de şase ani. 
T. Boca

Comentarii