Vineri, 12 septembrie, sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria a găzduit lansarea unui nou volum intitulat „Cultura şi istoria românilor din Ungaria”, al cărui coordonator este domnul profesor conf. univ. dr. Gabriel Moisa, prodecan a FIRISPSC (Facultatea de Istorie, Relaţii Internaţionale, Ştiinţe Politice şi Ştiinţele Comunicării) a Universităţii Oradea. Este primul şi unicul volum al comunităţii româneşti din Ungaria care a apărut sub egida Academiei Române. Lansarea de carte de la Jula nu a fost prima, pentru că în luna mai a anului curent a fost organizată la Universitatea din Oradea în prezenţa unui numeros public. Forma digitalizată a acestui volum poate fi consultată pe pagina web a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria (www.romanintezet.hu).
Evenimentul a fost moderat de către doamna dr. Maria Berényi, directoarea Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria. La realizarea acestui volum, din cadrul comunităţii româneşti din Ungaria şi-au dat aportul: Maria Berényi, Ana Borbély, Elena Csobai, Emilia Martin şi Tiberiu Hergyán. Respectivul volum este o adevărată monografie care priveşte comunitatea românească din Ungaria. Este o sinteză în şapte capitole.
– Eu sunt mândră şi fericită că a apărut acest volum. Am avut aproximativ trei luni ca să predăm materialul, aşa că la cercetări noi nu ne-am putut angaja, am lucrat din ceea ce am cercetat în aceşti 25 de ani petrecuţi în domeniul cercetărilor, aproape despre toate localităţile populate de românii din Ungaria, mai precis 18 localităţi cu excepţia a patru comunităţi. Am încercat să dau foarte pe scurt esenţa celor 25 de ani de cercetare, fiindcă a trebuit să mă încadrez în acest spaţiu pe care l-am primit. Pe lângă istoria localităţilor am dat un studiu, în general despre evoluarea demografiei, despre scăderea populaţiei româneşti din toate localităţile, a concluzionat Elena Csobai.
Această carte este un produs ştiinţific valoros, care urmăreşte din mai multe aspecte evoluţia comunităţii româneşti din Ungaria de-a lungul secolelor. După cum a precizat etnografa Emilia Martin, apariţia cărţii despre o comunitate românească din afara graniţei ţării, sub egida Academiei Române, constituie o mândrie.
– Ca să apară o astfel de carte sub egida Academiei Române – Centrul de Studii Transilvane, pentru orice comunitate şi mai ales pentru o comunitate românească din afara graniţei, este o mândrie. În al doilea rând este un lucru îmbucurător că, de la bun început, coordonatorii au gândit această carte în aşa fel ca să cuprindă nu numai istoria comunităţii noastre, ci şi limba, literatura şi cultura populară, mai ales pentru faptul că această comunitate timp îndelungat s-a identificat prin această cultură populară: de la casa ţărănească până la modul de gospodărire, portul, fotografiile, sărbătorile, mitologia, şamd. Am încercat să prezint ceea ce-i deosebeşte de populaţia majoritară şi acele elemente care au reprezentat particularităţile acestei comunităţi, a spus la lansare cercetătoarea Emilia Martin.
– Pentru românii din Ungaria această carte înseamnă o sinteză a celor mai importante realizări istoriografice a câtorva din elita românilor din Ungaria, ale unora dintre cei mai reprezentativi membri ai comunităţii care au avut preocupări specifice. Pe de altă parte, această carte înseamnă foarte mult nu numai pentru comunitatea românilor din Ungaria, dar şi pentru românii din România. Prin acest volum îi aduc mai aproape pe românii din Ungaria de ei, ne-a spus coordonatorul cărţii, Gabriel Moisa.
– De unde a pornit ideea ca să adunaţi într-o carte cele mai importante date culturale şi istorice despre românii din Ungaria?
– Ideea a venit în contextul în care pregăteam celălalt volum, este vorba despre „Istoriografia românilor din Ungaria între anii 1920–2010”, când am constatat, de fapt, că nu există o sinteză atotcuprinzătoare a culturii şi istoriei românilor. Spun sinteză, pentru că volumul este o sumă a cercetărilor elitei româneşti din Ungaria, fiecare domeniu, capitol din acest volum poate fi analizat apoi în profunzime pe bibliografia existentă la capătul fiecărui volum. Deci, am considerat necesar pentru publicul larg, dincolo de studiul de specialitate mai puţin accesibil cititorului obişnuit, care s-a familiarizat cu terminologiile lingvistice de istorie, istoriografie, etnologie, literatură, şamd. Cei care vor răsfoi această carte vor cunoaşte firul roşu al acestei comunităţi.
– Cine au contribuit la realizarea acestui volum?
– Contributorii sunt: primul capitol dedicat istoriografiei românilor este realizat de către mine, autoarea istoricului românilor din Ungaria este doamna Elena Csobai şi au mai contribuit doamna Maria Berényi, Ana Borbély, Tiberiu Herdean şi Emilia Martin. Ceea ce va rămâne în urma zilelor noastre vor fi aceste eforturi de a scrie trecutul, istoria românilor din Ungaria după o perioadă de pauză extrem de îndelungată de 80–90 de ani, în care nu s-a putut scrie nimic despre comunitate. Aceste generaţii după 1989 au adus în evidenţă o comunitate despre care au scris ceea ce nu este puţin lucru, pentru că acestea vor fi reperele construite în jurul Institutului de Cercetări ai Românilor din Ungaria.
– În ce tiraj a apărut şi unde poate fi procurată această carte?
– Cartea a apărut în 200 de exemplare, stoc care s-a epuizat foarte repede. Prima dată, în luna mai a fost prezentată la Oradea, unde a fost prezent domnul prof. univ. dr. Ioan Bolovan, director adjunct al Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, prorectorul Universităţii Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, sub egida căruia a apărut volumul. Apoi am lansat volumul la Chişinău. Din cele 200 de exemplare tipărite, am lăsat 75 de exemplare la Institut, la Jula, de unde pot fi procurate.
– Cum de s-a lansat volumul şi tocmai la Chişinău?
– La Oradea avem un Centru Interdisciplinar Oradea–Chişinău. Am pornit de la ideea că şi românii din Chişinău sunt o extremitate a spaţiului românesc şi am gândit să facem un arc peste Carpaţii Apuseni şi Răsăriteni astfel încât să cercetăm noi o extremitate a românităţii. Acesta a fost motivul pentru care l-am lansat şi la Chişinău. L-am mai lansat la o universitate din Padova, într-o comunitate românească consistentă, în cadrul unei conferinţe unde studiază foarte mulţi studenţi din Republica Moldova, cât şi reprezentanţi ai Departamentului de Romanistică la Padova. Ca să o fac cât mai cunoscută istoria comunităţii româneşti din Ungaria, urmează să fie lansată la Reims, în Franţa, în contextul unor colaborări pe care le avem acolo.
A.C.
Comentarii
Trimiteți un comentariu