După un transport de cărţi făcut către românii din Republica Moldova, Filiala Bihor a Vetrei Româneşti a făcut o donaţie de aproape o mie de cărţi pentru Liceul „N. Bălcescu” din Jula săptămâna trecută, 20 noiembrie. Cărţile sunt din diferite domenii: beletristică, cărţi pentru copii, cărţi ştiinţifice şi de specialitate. Ioan Chivari, vicepreşedintele Filialei Bihor a Vetrei Româneşti ne-a spus că ceea ce fac ei, o fac dintr-o dorinţă sinceră de a-i ajuta pe cei care doresc să citească şi să studieze în limba română.
– Sunt emoţionat şi fericit în acelaşi timp că pot fi alături de românii din Ungaria. Am considerat că e necesar să donăm cărţi românilor din Moldova şi Ungaria. Am adus 1100 de cărţi din care 550 sunt ale familiei noastre, ne-a mărturisit vicepreşedintele Ioan Chivari.
– Am adus un program tradiţional specific românesc nu numai din zona Bihorului ci din toată ţara. Dorim să facem proiecte comune, în care copiii din Jula să schimbe experienţe cu elevi din Oradea. Am oferit conducerii şcolii, elevilor şi bibliotecii câteva exemplare din teza mea de doctorat, care se numeşte “Motive antice în opera lui Racine”, ne-a spus Elena Moţoc–Chivari, profesoară de română la Colegiul Naţional Iosif Vulcan din Oradea şi inspector pe proiecte educaţionale la Inspectoratul Şcolar Judeţean Bihor. Ideea de a oferi donaţia de carte Liceului Românesc din Jula i se datorează domnului David Teodor, vicepreşedintele Vetrei Româneşti. Pentru ca momentul să fie cât mai marcant, artista Oana Lianu a oferit o bucurie liceenilor şi personalului didactic printr-un concert extraordinar. Naista Oana Lianu s-a bucurat de mare succes odată cu interpretarea la mai multe instrumente populare tradiţionale.
– Am venit cu trei studenţi foarte talentaţi de la Facultatea de Arte a Universităţii din Oradea, studenţi în anul I şi II, două soliste vocale şi un solist instrumentist la vioară şi la vioară cu goarnă. Doi dintre ei au prezentat zona etnografică Bihor, iar cealaltă zona Olteniei şi Gorjul, iar eu am încheiat într-un periplu la mai multe instrumente populare tradiţionale de suflat: fluier, ocarină, drâmbă şi în final nai căruia i-am adăugat vocea trecând prin aproape toate zonele etnofolclorice ale României şi încheind la nai şi vocal cu celebra frumoasa şi spectaculoasa noastră Ciocârlia.
– Care a fost momentul în viaţa Dumneavoastră când aţi fost atrasă spre nai?
– Vă fac o mărturisire de suflet. Instrumentul mi l-a găsit tatăl meu. Eu eram o foarte bună pianistă. Începusem să cânt la pian şi la zece ani m-am jucat cu o piatră foarte ascuţită şi am avut o operaţie la degetul arătător. Tata s-a gândit că mi s-a terminat cariera de pianistă. Şi-a pus problema ce instrumente ar trebui să-mi cumpere, la care să nu-mi folosesc degetele. Dumnezeu i-a dat ideea genială de a cumpăra un nai. De acolo au mai fost câţiva ani până am realizat însămi frumuseţea şi capacitatea de transmitere extraordinară a sufletului practic în acest instrument. Deci, tatălui meu îi datorez ideea de a-mi da instrumentul.
– Programul s-a încheiat cu o surpriză. La iniţiativa profesorului Mihai Cserháti, au fost invitaţi pe scenă din rândul liceenilor şi câţiva dansatori, ca să interpreteze câţiva paşi din repertoriul dansurilor populare româneşti din Ungaria. Ce părere aveţi de asta?
– Surpriza a fost şi pentru noi şi deopotrivă bucuria de a vedea că şi aici se păstrează viu tradiţiile şi că ştiu să danseze profesionist. Chiar şi la noi în România rar ţi-e dat să vezi tineri care să se bucure de frumuseţea şi varietatea folclorului. S-a înjghebat ad-hoc un dans extraordinar, care a avut mare surpriză la public.
– În momentul de faţă cum vă desfăşuraţi activitatea?
– Momentan pe două planuri: pe planul artistic concertez în ţară şi în lume, unde sunt invitată, atât folclor românesc, voce şi instrument, exact cum am prezentat şi astăzi, dar şi un alt gen foarte iubit, cafe-concert, muzical, şansonete, canţonete din repertoriul internaţional extraordinar de bine primit peste tot unde mă duc. În afară de partea artistică, cealaltă parte îmi este împărţită pe o carieră didactică universitară. În prezent sunt profesor, doctor în muzică la Facultatea de Arte a Universităţii din Oradea, unde predau câteva materii, dar materia principală este folclorul românesc şi unde de asemenea coordonez Ansamblul Folcloric al Facultăţii de Arte, ansamblu din care fac parte şi cei trei studenţi cu care am venit la Liceul „Bălcescu” din Jula, ne-a mai spus Oana Lianu.
A.C.
Comentarii
Trimiteți un comentariu