Comemorarea la Jula a 25 de ani de la Revoluţia Română din 1989

Mai multe imagini aici
Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (UCRU) a găzduit miercuri, 10 decembrie, cu puţin timp înainte de data exactă la care a izbucnit în urmă cu 25 de ani Revoluţia Română de la Timişoara (16 decembrie 1989), o manifestare comemorativă dedicată acestui eveniment important al tuturor românilor din lume. Evenimentul a fost organizat de Consulatul General al României la Jula în colaborare cu Uniunea Culturală şi a cuprins o slujbă de pomenire pentru eroii revoluţiei de la 1989, o expoziţie despre revoluţia din România, o prelegere şi discuţii despre cum s-a desfăşurat Revoluţia Română din 16–22 decembrie 1989, la Timişoara.


Slujbă de pomenire în memoria eroilor Revoluţiei
Manifestarea a fost deschisă de către preşedintele UCRU, Marius Maghiaru, după care a urmat o slujbă de pomenire pentru Eroii Revoluţiei din decembrie 1989, de la Timişoara şi din România în general, săvârşită de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, împreună cu alţi preoţi şi diaconi şi printr-un cuvânt despre cinstirea pe care Biserica Ortodoxă Română a adus-o întotdeauna jertfei şi curajului acestor eroi care şi-au dat viaţa pentru binele ţării.
Gazdele evenimentului au fost domnul Florin Vasiloni, consul general al României la Jula, care a vorbit la rândul său despre experienţele sale din acele zile când a avut loc revoluţia de la Timişoara, şi pr. Marius Maghiaru, moderatorul discuţiilor, care a subliniat importanţa cunoaşterii istoriei noastre comune şi a faptului că Uniunea Culturală evocă însemnătatea acestor evenimente. Invitatul special al serii a fost domnul Gino Rado, vicepreşedintele Asociaţiei “Memorialul Revoluţiei de la Timişoara”, care a vorbit despre felul cum s-a desfăşurat Revoluţia Română din 16–22 decembrie 1989, la Timişoara, cu cele trei etape importante, dar şi despre semnificaţiile ei la nivelul întregii ţări şi a răspuns întrebărilor adresate cu acest prilej, dovedind o vastă cunoaştere în această tematică, care relevă şi munca documentară şi de cercetare susţinută, realizată de-a lungul a mai bine de două decenii. Asociaţia “Memorialul Revoluţiei de la Timişoara” a luat fiinţă încă din anul 1990.
Despre cele trei faze importante ale Revoluţiei din 1989, care au dus la căderea regimului Ceaşescu, domnul Rado a ţinut o prelegere interesantă, care a acaparat atenţia publicului, format şi din mulţi tineri de la Liceul “N. Bălcescu” din Jula.

Mărturii despre izbucnirea Revoluţiei
“Pe 15–16 decembrie 1989, un mic grup de oameni s-au adunat în faţa casei pastorului reformat László Tőkés. Aceştia erau nemulţumiţi de decizia de mutare forţată a liderului lor religios într-un alt oraş al ţării. Seara, pe străzile oraşului, se cânta «Deşteaptă-te române» şi se strigau deja lozinci împotriva lui Nicolae Ceauşescu. A doua zi, pe 16 decembrie, demonstraţia din fata casei pastorului Tőkés s-a extins în întregul oraş. Intervin forţele de poliţie şi securitate, sprijinite şi de armată, şi se fac primele reţineri forţate. Represiunea a continuat şi pe 17 decembrie, odată ce manifestaţiile de protest au crescut în amploare. În după-amiaza şi în seara acelei zile începea şi să se tragă în protestatari, 75 de persoane au fost ucise şi peste 200 de cetăţeni au fost răniţi. Pe 19 decembrie, fabricile mari din Timişoara au intrat în grevă şi s-a pregătit pentru prima dată organizat demonstraţia, iar forţele de represiune s-au retras în cazarme. Protestatarii au urcat în balconul Operei, tot aici s-a înfăptuit Frontul Democratic Român, iar pe 20 decembrie Timişoara a fost declarat primul oraş liber. Timişorenii aveau o mare teamă că poporul român nu o să-i susţină, însă ecoul Timişoarei a ajuns în Bucureşti în 21 decembrie. Atunci, după o adunare populară la care Nicolae Ceauşescu spera să calmeze spiritele, mii de bucureşteni au protestat în centrul Capitalei, mişcarea de stradă fiind reprimată cu gloanţe şi arestări. O zi mai târziu, pe 22 decembrie, când în mai multe oraşe s-a ieşit în stradă, câteva zeci de mii de bucureşteni au ocupat piaţa din faţa Comitetului Central al Partidului Comunist şi l-au determinat pe Ceauşescu să părăsească sediul CC cu un elicopter. Războiul de stradă cu inamici a căror identitate rămâne şi astăzi, cel puţin în parte, necunoscută s-a încheiat în 25 decembrie, când Nicolae Ceauşescu şi soţia lui, Elena, prinşi la Targovişte, au fost executaţi în urma unui proces sumar judecat de un tribunal militar.”

Speranţe noi la 25 de ani de la Revoluţie
“Pe 15 decembrie, timişorenii au pornit acea descătuşare pe care toţi românii o doream de multă vreme. Printr-o dorinţă foarte bine stabilită şi prin acel curaj de care au dat dovadă timişorenii să continue lupta în data de 18–19 decembrie 1989, chiar dacă ştiau că o mare parte din rude au fost ucişi, ştiind că în cazul ieşirii în stradă riscă să fie ucişi. N-a mai existat cale de întoarcere, am spus sânge pentru sânge, în dorinţa de a învinge. Am demonstrat ceea ce multă vreme s-a uitat până atunci, că poporul are puterea. Sigur că pentru noi nu s-a terminat revoluţia în decembrie 1989, pentru noi timişorenii care aveam oarecare informaţii imediat am sesizat, în luna ianuarie după revoluţie, că ceva nu merge bine. Noi am cerut “jos comunismul”, nu am cerut să vină la putere eşalonul doi din comunism. Am înţeles că nu e bine, am mai înţeles încă un lucru în ianuarie, că noua putere va sta la conducere până se vor organiza alegeri libere, după care au spus nu, participăm şi noi la alegeri, ceea ce era total antidemocratic. Şi lupta noastră cu Bucureştiul a continuat… Am continuat să sperăm că vom reuşi ceea ce am strigat în decembrie, pentru ceea ce au murit rudele şi prietenii noştri. Din păcate, lucrurile nu s-au derulat cum am dorit noi. Tocmai de aceea s-a născut în martie Proclamaţia de la Timişoara, prin care s-a cerut ca orice persoană care a deţinut o funcţie în structura comunistă să nu mai aibă drept să primească funcţie de conducere în instituţiile de stat din România, însă nu s-a ţinut mare cont de asta. Acum iată au trecut 25 de ani de la Revoluţie. Nu am crezut că va fi atât de greu să învăţăm ce înseamnă democraţie şi cum să transformăm o ţară care a fost 50 de ani sub comunism. Am avut o politică post-decembristă foarte zbuciumată şi de o calitate mai puţin bună. Dacă iniţial am încercat să ne implicăm în viaţa socio-politică a României după ’89, foarte mulţi au fost dezamăgiţi şi societatea civilă a scăzut prin intensitate şi prin rolul pe care ar fi trebuit să-l aibă în societate, ajungând acum, la 25 de ani, să avem din nou speranţe. După 25 de ani începe să existe un suflu nou, au început să se implice în viaţa politică şi tinerii şi ce este mai democratic a fost ales ca preşedinte un etnic german. Am reuşit să trecem şi peste acele tabuuri de naţionalism şi să ne înţelegem cu toţii, să avem din nou speranţe”, cu aceste gânduri şi-a încheiat gândurile despre revoluţie domnul Gino Rado.

Mărturii şi colinde de Crăciun
Domnul Rado a venit de la Timişoara cu o expoziţie fotodocumentară, constând din panouri care cuprind numeroase fotografii din timpul Revoluţiei, din toate oraşele din România şi cu o donaţie de carte pentru Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria. Expoziţia a cuprins zeci de fotografii alb-negru ce prezintă evenimente din anul 1989, ce au determinat schimbarea regimului politic din România, cuprinzând adevăruri istorice, imagini de la evenimentele din Timişoara şi din alte oraşe din ţară, din zilele 15–22 decembrie 1989, care au condus la răsturnarea regimului comunist. Evenimentul a continuat cu evocările şi amintirile participanţilor despre acele zile ale lui decembrie 1989, iar surpriza serii a fost corul “Pro Musica” din Jula, condus de dirijorul arădean Adrian Bughi, care a creat o atmosferă specială venind să-i colinde pe cei prezenţi. Din rândul comunităţii noastre, cele mai vii amintiri de la Revoluţia din Timişoara le are jurnalistul pensionar, Petru Cîmpian din Seghedin, care a fost la faţa locului în acele zile revoluţionare şi a trăit personal bucuriile şi tristeţile timişorenilor ieşiţi în stradă pentru a-şi câştiga libertatea.
Seara s-a încheiat cu discuţii libere printre panourile cu imagini emoţionante din timpul Revoluţiei Române din 1989.

A.B.

Comentarii