24 iul. 2014

Tu alegi! Înregistrează-te de ROMÂN!!!


Editorial - Nepăsarea de azi ne va costa mult mâine

Abia scăpaţi din băncile şcolare şi din sălile de examene, absolvenţii de liceu, care vor să-şi continue studiile la vreo universitate, în aceste zile stau din nou cu sufletul la gură: în 24 iulie se vor face publice punctajele necesare pentru studiile superioare în Ungaria, iar tinerii noştri care vor să-şi continue studiile din toamnă în România, s-au întâlnit cu comisia de examinare sosită din Bucureşti în cursul acestei săptămâni. Zile fierbinţi, deci, şi pline de emoţii.

„Colaborarea şi nu lupta contra celuilalt poate oferi şansa unei convieţuiri paşnice” - 165 de ani de la semnarea tratatului de împăciuire maghiaro-român

Atât istoricii, cât şi politicienii au responsabilitatea lor în formarea identităţii naţionale a oamenilor din spaţiul est-european. Aceasta a fost una dintre principalele concluzii ale comemorării Kossuth-Bălcescu, organizată sâmbăta trecută la Seghedin. Autoconducerea Românilor din Seghedin, Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, împreună cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin a organizat în ziua de 12 iulie, conferinţa internaţională “Convieţuirea”. Programul a început cu depuneri de coroane la placa Kossuth-Bălcescu, aflată în Piaţa Klauzál din Seghedin.

„Fiecare nepot ne aminteşte de darul lui Dumnezeu”

Doamna Viorica Borszéki, născută Cozma este mama a doi băieţi şi bunica fericită a cinci nepoţei, trei fete şi doi băieţi. Este originară din Micherechi şi locuieşte la Jula, unde este înconjurată de familie şi de cei dragi ai ei, pe care îi adună în jur ca o mamă iubitoare. Calitatea necesară a unei mame este să fie credincioasă, în sensul de a trăi credinţa în Dumnezeu, cât mai profund şi mai practic cu putinţă. Doamna Viorica se străduieşte din răsputeri să îndeplinească această calitate, despre care ea mărturiseşte că o ajută să fie conştientă de sensul vieţii omului pe pământ şi să-i ajute pe copiii ei să trăiască în armonie şi dragoste faţă de Dumnezeu şi de aproapele.

Eleva Debora Gherasim din Micherechi, câştigătoare la concursul lansat de DPRRP

Site-ul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, de la Bucureşti, a publicat zilele trecute numele câştigătorilor la concursul de creaţie, prilejuit de aniversarea a 164 de ani de la naşterea şi comemorarea a 125 de ani de la încetarea din viaţă a lui Mihai Eminescu (15 ianuarie 2014 – 15 iunie 2014), ediţia I. Printre câştigători se află şi o elevă a şcolii generale din Micherechi, Debora Gherasim.

A V-a Cupă Internaţională de Şah „Alexandru Hoţopan”

După câteva săptămâni de pregătire, pe 5 iulie a fost organizată cea de a V-a competiţie de şah „Alexandru Hoţopan”, la sediul revistei „Foaia românească” din Jula. Competiţia poartă numele lui Alexandru Hoţopan, fost redactor-şef al săptămânalului „Foaia Noastră”. La competiţia de sâmbăta trecută au participat mai mulţi jucători noi, care nu au fost la concursurile organizate de până acum. Cei 26 de concurenţi, care şi-au anunţat prezenţa, la cupa internaţională au sosit jucători din Arad, Orosháza, Aletea, Jula şi Szentes. La ediţia din acest an a participat maestrul internaţional Ervin Mózes din Arad, ridicând nivelul calitativ al concursului. Din păcate, dintre jucătorii noştri de odinioară numai Ioan Cefan a participat la competiţie.

11 iul. 2014

Editorial - Nu te certa cu vecinul…

Ulterior de multe ori mi-am dat seama ce bine am făcut când am ascultat sfatul unei prietene. Acum doi ani, mutându-ne în casă nouă într-o zonă necunoscută până atunci a oraşului, prietena mea m-a sfătuit ca la câteva săptămâni după ce ne-am acomodat şi ne-am prezentat la vecini să facem o mică petrecere, acasă la noi, unde pe lângă prieteni să invităm neapărat şi vecinii. Aşa am făcut. Şi ce bine am făcut! Am câştigat nu doar prieteni noi, dar şi linişte, înţelegere, toleranţă, pace în jurul nostru. Multe proverbe ne învaţă despre importanţa relaţiei bune cu vecinii. Cele mai multe astfel de proverbe vin, poate nu întâmplător, din culturile arabe: „Nu te certa cu vecinul cu care te întâlneşti în fiecare dimineaţă”; „Mai bine să te ai de rău cu o rudă din depărtare decât cu vecinul tău”; „Mai bine să te cerţi cu socrii decât cu vecinii”; „Nu-ţi cumpăra casă, cumpără-ţi un vecin” sau cum zicea califul Abu Bakr: „Nu-ţi insulta vecinul deoarece el rămâne mereu lângă tine, în timp ce ceilalţi oameni se mută şi se duc.”

PS Siluan la 7 ani de arhierie

În ziua de 8 iulie, când Biserica ortodoxă îi cinsteşte pe Sfinţii Mucenici Epictet şi Astion, sfinţi dobrogeni ale căror moaşte se găsesc în Catedrala Sf. Nicolae din Jula, s-au împlinit exact 7 ani de la întronizarea în scaunul de episcop al Preasfinţitului Părinte Siluan, Episcopul românilor ortodocşi din Ungaria. În această zi aniversară, PS Siluan a slujit Sfânta Liturghie înconjurat de majoritatea preoţilor din Eparhia sa, care au venit în acea zi să-i fie alături şi să-i ureze viaţă lungă şi multe realizări în continuarea activităţii sale. 

Colecţie tradiţională din vatra satului Otlaca-Pustă

Adăpostită în trei săli, nou amenajate, ale casei parohiale din Otlaca-Pustă, colecţia de obiecte tradiţionale a românilor din Otlaca a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei Eva Bocsor Karancsi care, împreună cu soţul său, András Karancsi, a adunat ani de-a rândul valoroase materiale etnografice, bisericeşti, de artă populară, mobilier şi ţesături, ale românilor din Otlaca. Este vorba despre Colecţia „Moştenirea bunicilor”, expoziţie permanentă a Asociaţiei Culturale Române „Mihai Purdi”, care a fost deschisă oficial în luna iunie a acestui an, cu ocazia sărbătorii satului Otlaca-Pustă. Despre importanţa acestei colecţii am stat de vorbă cu doamna Eva, care pune mult suflet pentru a nu se pierde aceste valori ale strămoşilor săi.

Program de tabere „ARC” 2014 - O săptămână de vacanţă la Marea Neagră

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) a organizat a VI-a ediţie a Programului „ARC”. La tabăra de la Sulina au avut ocazia să participe şi copii din comunitatea românească din Ungaria. Tabăra s-a desfăşurat în perioada 22–30 iunie. Câţiva dintre elevii participanţi ne-au destăinuit experienţele lor trăite pe litoralul Mării Negre. 

Corul „Pro Musica” la festivalul de muzică sacră din Lugoj

Parohia „Învierea Domnului” din Lugoj, judeţul Timiş, în colaborare cu Asociaţia Culturală OPPIDUS Lugoj, a organizat duminică, 6 iulie, Festivalul de muzică sacră „Pe Tine, Doamne, Te lăudăm”, aflat la ediţia a V-a. Alături de cele opt formaţii şi grupuri corale invitate, a participat la festival şi corul „Pro Musica” din Jula, condus de dirijorul Adrian Bughi. Festivalul coral de muzică religioasă, coordonat de pr. paroh Mihai Sidei, şi-a propus să ducă mai departe muzica religioasă corală a marelui compozitor Ion Vidu, consacrat în oraşul Lugoj. Biserica „Învierea Domnului” s-a dovedit neîncăpătoare pentru numeroşii credincioşi veniţi să asiste la concertul de muzică sacră. 

Artă şi creaţie la tabăra de la Chitighaz

Asociaţia „Şcoala Liberă de Arte Plastice a judeţului Bichiş” organizează, în perioada 30 iunie–18 iulie, cea de-a 34-a ediţie a Taberei internaţionale de creaţie, ce se desfăşoară în localitatea Chitighaz. Evenimentul se organizează de mai bine de trei decenii în această localitate şi în fiecare an participă creatori atât din Ungaria cât şi din România. Deschiderea evenimentului a avut loc luni, 30 iunie, în atelierele de creaţie ale Şcolii profesionale „Harruckern János” din parcul Castelului Almásy din Chitighaz, iar în ultima zi a taberei va avea loc o expoziţie din creaţiile realizate în aceste zile. 

Hram la Capela ortodoxă din Budapesta

Capela Ortodoxă din Budapesta cu hramul „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, cunoscută în tradiţia populară românească şi sub numele de „Sânzienele” sau „Drăgaica”, îşi va sărbători hramul puţin mai târziu, în duminica din 13 iulie. La această sărbătoare se va afla în mijlocul românilor din Budapesta şi PS Siluan, Episcopul românilor din Ungaria. Sfânta Liturghie Arhierească va începe la ora 10.00.
A.B.

Modificări referitoare la alegerile din toamnă

Parlamentul de la Budapesta a votat luni, 30 iunie, cu unanimitate de voturi (155 de voturi pentru) modificarea unor capitole din Legea Naţionalităţilor şi Legea Electorală, referitoare la alegerile de autoguvernări minoritare. Modificarea a fost prima propunere înaintată Adunării Naţionale de către Comisia Parlamentară a Naţionalităţilor, înfiinţată în urma alegerilor din primăvara acestui an şi alcătuită din purtătorii de cuvânt ai naţionalităţilor. Conform acestor modificări, la alegerile din toamnă vor putea participa şi conducătorii instituţiilor şcolare sau culturale, care sunt administrate de autoguvernarea de naţionalitate. Modificarea legii mai cuprinde, printre altele, faptul că şi după anunţarea listei candidaţilor la alegeri se pot face înscrieri în registrele naţionalităţilor.

Editorial - Portretul patriotul local

Azi nu e la modă să fii patriot. Nici patriot local nu prea, din moment ce tot mai mulţi îşi schimbă satul/oraşul natal mutându-se în alte localităţi sau în alte ţări, iar după moartea părinţilor, bunicilor, unii nici nu mai pun piciorul în locul de baştină. Trăim în plină eră a globalizării, un fenomen de care nu scapă nimeni. Efectele globalizării le simţim nu doar prin economie ci şi prin tehnologie, prin relaţiile interpersonale. Răspândirea internetului şi dezvoltarea reţelelor de socializare au apropiat oamenii din diferite colţuri ale lumii, dar i-au îndepărtat, de multe ori, pe cei apropiaţi: părinţii cu propriii lor copii comunică mai mult prin Facebook decât faţă-n faţă, neamurile, prietenii nu se mai vizitează în zilele de sărbători, ci îşi trimit mesaje de felicitare prin telefon sau prin Internet. Ne înstrăinăm şi ne uităm valorile, tradiţiile. Iar dacă adulţii de azi evită să transmită poveştile familiei, valorile microcomunităţii copiilor lor, vom lăsa în urma noastră o generaţie fără amintiri, o generaţie săracă.

„Doresc să fim în parohie ca o mare familie” - Interviu cu pr. Teodor Marc, paroh la Catedrala Sf. Nicolae din Jula

Credincioşii din Jula şi-au primit duminică, 22 iunie, noul păstor, în persoana pr. Teodor Marc, care în această zi a fost instalat de către Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, la Catedrala din Jula, în cadrul Sfintei Liturghii Arhiereşti în prezenţa a numeroşi credincioşi. Aflat la începutul slujirii sale ca paroh al Catedralei Episcopale din Jula, părintele Marc ne-a împărtăşit câteva gânduri despre principalele coordonate ale programului pastoral-misionar pe care şi-l propune pentru intensificarea vieţii duhovniceşti în parohia care i-a fost încredinţată.

Preotul Teodor Marc a slujit timp de 16 ani în parohia Bichişciaba, iar pe15 iunie când această biserică a fost târnosită, după terminarea unor ample lucrări de restaurare şi înfrumuseţare, părintele Tibi, cum îl numesc enoriaşii lui, şi-a încheiat activitatea în acea parohie preluând acum grija credincioşilor din Jula-Mare. 

Conferinţa internaţională „Convieţuirea” la Seghedin

Autoconducerea Românilor din Seghedin, Asociaţia Culturală a Românilor din Seghedin, împreună cu Catedra de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Seghedin organizează sâmbătă, 12 iulie 2014, conferinţa internaţională „Convieţuirea”, organizată în memoria semnării Proiectului de împăciuire româno-ungar, la 14 iulie 1848.
Programul va începe la ora 10.30, cu depuneri de coroane la placa Kossuth–Bălcescu, din Piaţa Klauzál din Seghedin, după care va continua cu lucrările conferinţei ce vor avea loc la Primăria oraşului Seghedin. Vor lua cuvântul: Gheorghe Petruşan – Cuvânt de deschidere; Kalmár Ferenc – Situaţia şi drepturile minorităţilor naţionale în Europa; Iacob Mârza – Frământări ale elevilor de la Blaj înaintea izbucnirii Revoluţiei de la 1848 din Transilvania; Gabriel Moisa – Perspective istoriografice asupra revoluţiei paşoptiste; Stelian Mândruţ – Discursul istoriografic despre „Proiectul de împăciuire” (14 iulie 1849) în sintezele de istoria României /Românilor/ Transilvaniei (1990–2014); Bogdan Florea – Noi orientări în istoriografia românească asupra Revoluţiei de la 1848 din Transilvania: discurs istoric al Gelu Neamţu; Elena Sandu – Revoluţia limbii române. Influenţa franceză în limba română; Radu Românaşu – Tinerii şi revoluţia paşoptistă. Implicarea tineretului orădean în evenimentele revoluţionare; Călin Timoc – Necesitatea împăciuirii dintre revoluţionarii maghiari şi cei români transilvăneni în vara anului 1849 şi consecinţele nefaste ale unui război civil etnic; Ligia Mirişan – Evenimentele Revoluţiei paşoptiste la Oradea, în viziunea monografului Marton Hegyesi; Petru Weber, Constituţionalitate, naţionalitate şi teritorialitate la paşoptiştii maghiari; Mihaela Bucin: „Libertate, dragoste…”. Petőfi Sándor şi Szendrei Júlia.
E.Ş.

Burse de studii în România pentru tinerii etnici români din Ungaria

Luni, 30 iunie, a apărut pe site-ul Ministerului Educaţiei din România (www.edu.ro) oferta locurilor în ciclul I (licenţă), subvencţionate de stat „cu bursă” sau „fără taxă, fără bursă”, pentru tinerii etnici români din Ungaria, în anul universitar 2014–2015.
Anul acesta, numărul locurilor acordate de statul român pentru Ungaria este 25. Aceste 25 de locuri sunt 6 cu bursă şi 19 fără bursă. Toate cele 25 de locuri sunt cu scutire de plata taxelor de şcolarizare şi cu cazarea gratuită a studentului în campusurile universitare. Cele 6 locuri „cu bursă”, presupun o bursă în lei, celelalte 19 „fără taxă, fără bursă” nu reprezintă această sumă, deci diferenţa între cele două categorii de bursă o reprezintă doar acea sumă oarecare primită de elev în plus. 

Pagini din carnetul de însemnări al lui Ioan Ardelean din Primul Război Mondial

În anul acesta, 2014, se împlinesc 100 de ani de la izbucnirea Primului Război Mondial. Cu ocazia aceasta se vor ţine numeroase comemorări. Avem şi noi, românii din Ungaria, un document, un carnet de însemnări de la un român chitighăzean, care a fost martorul acestor lupte. M-am gândit că ar fi bine ca la acest moment al centenarului oamenii să ştie ce a scris, ce a gândit un chitighăzean despre împrejurările de pe frontul de luptă. 

Cu admiraţie şi recunoştinţă mă gândesc la Ioan Ardelean (a lui Cioropic, n. 1885 – m. 1973?), un om modest cu gânduri curate, care a supravieţuit cu o ţinută morală cruzimea războiului.

Nu ştim cu ce scop a scris în carnetul său: pentru a înregistra evenimentele, întâmplările sau pentru a-şi scrie gândurile în limba lui maternă, în română? Orice scop să fi avut, probabil a sperat ca familia lui să afle ulterior pe unde l-a purtat viforul vieţii. Eu consider că acest carnet este mai multe decât o amintire de familie, este o comoară pentru românii din Chitighaz, arătând caracterul, omenia românului şi iubirea locului natal. Pilda lui măreşte însemnătatea, prestigiul comunităţii românilor din sat.

Familia lui Ioan Ardelean


Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...