30 nov. 2014

Editorial - Singurătatea lui Şaguna

De 8 ani ne dorim o statuie a marelui Mitropolit Andrei Şaguna în faţa Catedralei Sf. Nicolae din Jula, dar se pare că iniţiativa a fost lăsată moartă atât de către responsabilii maghiari (care au uitat cu voie) cât şi de către români (care au uitat de frica să nu supere pe cineva). Am primit în schimb, acum un an, un bust al lui Şaguna, cadou din partea statului Român (finanţat de către Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni), bust care a fost amplasat în curtea unei case parohiale, în micul sătuleţ bihorean Apateu. 
Unii ne sfătuiesc să ne luăm gândul pe veci de la o adevărată statuie Şaguna în faţa Catedralei din Jula, asemănătoare cu cea a episcopului martir Apor Vilmos, din faţa bisericii romano-catolice din centrul Julei. Alţii zic că bustul de la Apateu a fost doar un test (sic!), pentru a vedea cum reacţionează politicienii şi opinia publică maghiară. Celor care ne descurajează le transmitem că nu avem de ce să renunţăm la statuie, pentru că ea nu ar fi împotriva a ceva sau a cuiva, ci exclusiv pentru întărirea identităţii româneşti şi ortodoxe a naţionalităţii noastre. 

Istorie, cultură, limbă şi tradiţie la Simpozionul ştiinţific de la Jula

În zilele de 22–23 noiembrie, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria a organizat ediţia a 24-a a Simpozionului ştiinţific internaţional. Pe parcursul celor două zile, publicul a avut prilejul să asculte mai multe prelegeri din diferite domenii. În cadrul simpozionului au fost lansate publicaţiile institutului apărute în 2014 şi a fost vernisată expoziţia tinerelor artiste Adela Kiss şi Aurelia Nemeş. De remarcat că această instituţie de cultură a publicat în cel aproape un sfert de secol mai bine de o sută de volume. Anul acesta, organizarea simpozionului s-a realizat cu sprijinul Guvernului României, prin Departamentul Politici Pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe. 

Ştiri pe scurt...

Jula
Moş Nicolae va ajunge pe 4 decembrie la toţi copiii de la grădiniţa din Oraşul Mare Românesc din Jula. Copiii vor primi în dar pachete cu dulciuri. Pentru momentul special al venirii moşului, cei mici se pregătesc cu poezii şi cântece de iarnă. 

Jula
Cu ocazia sărbătorii hramului Catedralei Episcopale din Jula, închinată Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei şi Făcătorul de Minuni, pe 5 decembrie, va fi săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească, cu începere de la ora 9.30, urmată de tradiţionala serbare închinată Sfântului ocrotitor al Catedralei Episcopale din Jula şi oferită de copii de la grădiniţă şi şcoala generală din Jula.

Micherechi
Cu ocazia sărbătorilor de Crăciun, Primăria din Micherechi va organiza a 5-a ediţie a Festivalului Colindelor. Concertul de colinde va avea loc sâmbătă, 20 decembrie, la Căminul Cultural “Gheorghe Dulău”, cu începere de la ora 17.00. 

Micherechi
După ce în perioada Postului Crăciunului s-a făcut o colectă de alimente, haine, mobile, în prag de sărbători, pe 13 decembrie, aceste donaţii vor fi împărţite de un grup de tineri din Micherechi pentru mai multe familii defavorizate din apropierea graniţei româno-maghiare, din judeţul Arad. 

Jula
Marţi, 16 decembrie, de la ora 16.00, la Grădiniţa românească din Jula va avea loc o sărbătoare a familiei. Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, copiii împreună cu părinţii lor vor pregăti cadouri de Crăciun, micuţii vor prezenta colinde şi poezii după care vor servi împreună o ciorbă românească. 

Micherechi
Într-o atmosferă de sărbătoare, copiii din Micherechi, alături de educatoare, în pragul sfintelor sărbători de iarnă vor dărui părinţilor un program special de Crăciun. Serbarea va avea loc pe 18 decembrie la Căminul Cultural “Gheorghe Dulău” cu începere de la ora 9.30. 


Serată de binefacere la Micherechi pentru persoane nevoiaşe

Sala mare a Casei de Cultură “Gheorghe Dulău” din Micherechi din nou s-a dovedit a fi neîncăpătoare în seara zilei de vineri, 21 noiembrie. Tineri, părinţi, bunici şi-au lăsat la o parte grijile zilnice şi s-au adunat pentru a urmări un spectacol de binefacere. Evenimentul a fost organizat în beneficiul ajutorării familiilor nevoiaşe din localităţile din judeţul Arad, printr-o campanie de colectare a donaţiilor de Crăciun, iniţiată în urmă cu şapte ani de micherechianul Robert Ruja.

Am fost curioşi de părerea tinerilor noştri şi am rămas şocaţi...

„Ce aşteptări aveţi de la noua conducere a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (AŢRU)?” – i-am întrebat pe unii tineri din rândul comunităţii noastre, în pragul constituirii Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. Ne-am adresat unor persoane cu vârste cuprinse între 18–30 de ani. 
Mai mulţi tineri au refuzat din start să răspundă la întrebare, pentru faptul că pur şi simplu nu ştiu aproape nimic despre existenţa autoguvernării, habar nu au ce sarcini are aceasta, nu au fost niciodată implicaţi sau invitaţi la vreun eveniment de-al AŢRU. Unii tineri, care ştiu despre ce este vorba, au afirmat că ar aştepta de la noua conducere rezolvarea celei mai importante probleme, şi anume desfiinţarea etnobiznisului, pentru că lor le este ruşine de acest lucru. Ne-au mai vorbit despre problema predării limbii române la grădiniţele şi şcolile româneşti din Ungaria, care ar trebui să primească un accent şi o atenţie mult mai mare. Aceştia sunt de părere că la grădiniţe şi la şcoli ar trebui să se vorbească şi să se predea mult mai serios limba română, pentru că doar aşa se va putea păstra şi promova limba şi cultura românească. După părerea lor, şcolile şi instituţiile româneşti ar trebui să fie bine finanţate, iar tineretul din comunităţile locale să fie implicat în viaţa culturală pentru că, după cum ne-au declarat, ei nu sunt căutaţi la programele organizate de către AŢRU. Se aşteaptă organizarea mai multor programe culturale româneşti, unde diferitele generaţii ar avea posibilitatea să se întâlnească şi să fie implicaţi şi tinerii. Din păcate, majoritatea tinerilor noştri nu ştie că există acest for al românilor, habar nu au care este rostul acestuia.
A. Cioca

Donaţie de cărţi româneşti îmbogăţită cu folclor tradiţional românesc

După un transport de cărţi făcut către românii din Republica Moldova, Filiala Bihor a Vetrei Româneşti a făcut o donaţie de aproape o mie de cărţi pentru Liceul „N. Bălcescu” din Jula săptămâna trecută, 20 noiembrie. Cărţile sunt din diferite domenii: beletristică, cărţi pentru copii, cărţi ştiinţifice şi de specialitate. Ioan Chivari, vicepreşedintele Filialei Bihor a Vetrei Româneşti ne-a spus că ceea ce fac ei, o fac dintr-o dorinţă sinceră de a-i ajuta pe cei care doresc să citească şi să studieze în limba română. 
– Sunt emoţionat şi fericit în acelaşi timp că pot fi alături de românii din Ungaria. Am considerat că e necesar să donăm cărţi românilor din Moldova şi Ungaria. Am adus 1100 de cărţi din care 550 sunt ale familiei noastre, ne-a mărturisit vicepreşedintele Ioan Chivari. 

20 de ani de cooperare între oraşele Jula şi Arad

Oraşele Jula şi Arad au aniversat în ziua de vineri, 21 noiembrie, 20 de ani de cooperare. Evenimentul intitulat „Strângeri de mâini” este considerat un deschizător de drumuri în relaţiile transfrontaliere între comunităţile din România şi Ungaria. Ediţia aniversară a „Strângerilor de mâini” şi-a derulat prima parte la Jula, unde au avut loc mai multe evenimente: şedinţa comună a Consiliilor Locale ale celor două oraşe înfrăţite, vernisajul expoziţiei artistului plastic arădean Mihai Takacs şi concertul aniversar al Filarmonicii de Stat Arad.

Ziua Naţionalităţilor din judeţul Bichiş, la Micherechi

Cu ocazia Zilei Naţionalităţilor, pe 18 decembrie, minorităţile din judeţul Bichiş vor fi sărbătorite la Micherechi. În cadrul festivităţii, Consiliul Judeţean Bichiş va acorda distincţia “Pentru minorităţile din judeţul Bichiş” pentru acele persoane sau grupuri din comunităţile de germani, ţigani, polonezi, slovaci şi români, care au depus o muncă profesională pentru păstrarea tradiţiilor culturale ale minorităţilor din judeţ. Gala Naţionalităţilor din judeţul Bichiş va avea loc la Căminul cultural “Gheorghe Dulău”, cu începere de la ora 14.00. 
A.C.

21 nov. 2014

Editorial - Cine-a pus rahat pe clanţă?

Este cea mai urâtă şi josnică metodă pentru a-şi spăla păcatele trecutului cea pe care a ales-o noua conducere a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, prin revista sa Cronica: de a arunca vina etnobiznisului în cârca altora, mai precis a celor care acum formează opoziţia în AŢRU (deputaţii Asociaţiei Românilor din Micherechi). Pe lângă faptul că este o metodă copilărească să arunci vina pe adversar, această acuză este o jignire adusă la adresa întregii noastre comunităţi româneşti. Vă voi explica şi de ce…

Concert al Filarmonicii din Arad, la Jula

Vineri, 21 noiembrie, Primăria oraşului Jula organizează o nouă întâlnire „Strângeri de mâini” cu oraşul înfrăţit Arad. Anul acesta se va sărbători jubileul de 20 de ani de parteneriat. Deschiderea evenimentului va avea loc în Sala festivă a Primăriei după care va urma vernisajul expoziţiei lui Takács Mihály. Seara de la ora 18.00 va avea loc un concert al Filarmonicii din Arad. Intrarea este liberă!

Pelerinajul românilor din Budapesta în oraşul natal al Sf. Andrei Şaguna

Parohia ortodoxă română din Budapesta şi Autoguvernarea Românească din sectorul VII organizează duminică, 23 noiembrie, un pelerinaj la Mişcolţ, oraşul natal al lui Andrei Şaguna, mitropolit ortodox al Transilvaniei în secolul al XIX-lea, militant pentru drepturile ortodocşilor şi ale românilor din Transilvania, membru de onoare al Academiei Române. Cu ocazia deplasării la Mişcolţ, pelerinii budapestani vor asista la slujba de duminică săvârşită, de la ora 10.30, în biserica ortodoxă în care a fost botezat şi Anastasie, fiul Naum şi Anastasia Şaguna, viitorul mitropolit al românilor ardeleni, Andrei Şaguna.
E.Ş.

S-a deschis Muzeul vestigiilor noastre ortodoxe

Mai multe imagini aici
Pe 13 noiembrie, în Jula, oraşul de reşedinţă al Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria a fost inaugurat Muzeul de vestigii ortodoxe bisericeşti. Vestigiile din expoziţie sunt doar o parte din colecţia tezaurului celor 19 biserici, ele reprezentând o parte integrantă din cultura şi spiritualitatea românească ortodoxă de pe aceste meleaguri. Slujba de binecuvântare şi sfinţire a muzeului a fost săvârşită de PS Părinte Sofronie, Episcopul Oradiei şi PS Părinte Siluan, chiriarhul locului. 

Sărbătorirea Zilei Naţionale de 1 Decembrie, în Ungaria

Cu prilejul Zilei Naţionale a României, Ambasada României la Budapesta organizează în ziua de 24 noiembrie, de la ora 19.30, o recepţie la Teatrul RaM Colosseum din Budapesta (str. Kárpát, nr. 23). Înainte de recepţie, de la ora 18.00, în organizarea Institutului Cultural Român Budapesta va avea loc spectacolul „Suflet românesc” de Dan Puric.
Consulatul General al României de la Seghedin sărbătoreşte Ziua Naţională cu o recepţie la Hotelul Tisza din Seghedin. Evenimentul are loc pe 26 noiembrie, cu începere de la ora 18.00. 
Consulatul General al României la Jula aşteaptă invitaţii la Ziua Naţională a Românei, vineri, 28 noiembrie. Recepţia va avea loc în sala festivă a Hotelului Erkel din Jula, de la ora 17.00.

Ştiri pe scurt...

Budapesta
În organizarea Institutului Cultural Român Budapesta, Nina Mihăilă va reprezenta pentru prima dată România la Festivalul de animaţie „Anilogue” din Budapesta, în perioada 19–22 noiembrie, în calitate de membră a juriului. De asemenea, în 22 noiembrie 2014, de la ora 22.15, filmul ei de animaţie „Ploaia” (1:22 min) va fi proiectat la Cinematograful Uránia din Budapesta. Cu câteva zile mai devreme, pe 19 noiembrie, a fost vernisată expoziţia de fotografie „Ceruri, ape, pământ”, semnată Nina Mihăilă, la Biblioteca de Limbi Străine din Budapesta (1056 Budapest, Molnár u. 11). Expoziţia este deschisă în perioada 19 noiembrie – 10 decembrie 2014.

Seghedin
Duminică, 23 noiembrie, de la ora 18.00, Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta prezintă filmul artistic românesc „Filantropica” la sala Balázs Béla a Cinematografului Belvárosi Mozi din Seghedin. Difuzat sub genericul „Dinică 80+”, filmul regizat de Nae Caranfil în anul 2002 este una dintre ultimele realizări ale actorului român Gheorghe Dinică, omagiat anul acesta atât la Budapesta, cât şi la Seghedin, la opt decenii de la naşterea sa. Pe 27 noiembrie, de la ora 18.15, Filiala Seghedin a Institutului Cultural Român Budapesta organizează în acelaşi loc o vizionare a filmului pentru elevii de la liceele „Radnóti Miklós” şi „Ortutay Gyula” din Seghedin.

Seghedin
După succesul de anul trecut al corului „Pro Musica” din Jula, la Filiala Seghedin a ICR Budapesta, pe 5 decembrie, corul julan este invitat să susţină un concert de colinde româneşti. Amplul repertoriu al corului este alcătuit din colinde româneşti, precum şi din lucrări de muzică bisericească ortodoxă. 

Judeţul Bichiş
Consiliul Judeţean Bichiş a lansat recent cererea de a se înainta propuneri pentru „Premiul minorităţilor din judeţul Bichiş”. Propunerile se pot face pentru un candidat sau un colectiv al fiecărei minorităţi din judeţ, până pe 25 noiembrie, şi pot fi înaintate la sediul Consiliului Judeţean Bichiş (5600 Bichişciaba, Aleea Árpád nr. 18). Anul acesta, Gala Naţionalităţilor din judeţul Bichiş va avea loc pe 18 decembrie, la Căminul cultural „Gheorghe Dulău” din Micherechi. 

Gala Minorităţilor din Ungaria

Institutul Cultural Maghiar din Budapesta va organiza Gala Minorităţilor 2014, duminică, 7 decembrie, cu începere de la ora 17.00. Evenimentul este organizat în fiecare an în preajma Zilei Minorităţilor şi are loc la sediul Institutului Cultural Maghiar din Budapestea (sect. I., piaţa Corvin nr. 8). Premiul „Pro Cultura Minoritatum Hungariae” este acordat pentru munca profesională şi efortul depus pentru păstrarea şi transmiterea tradiţiilor culturale ale minorităţilor naţionale şi etnice din Ungaria. La fel ca în anii precedenţi, şi de această dată va fi onorat cu un premiu şi un reprezentant al comunităţii româneşti din Ungaria. Anul acesta, la Gala Minorităţilor va susţine un program de dansuri populare Ansamblul Păstrătorilor de Tradiţii din Aletea. 
A.B.

Întâlnire de promoţie după 40 de ani

Vineri, 28 noiembrie, la Jula se vor întâlni foştii absolvenţi ai Liceului „N. Bălcescu”, promoţia 1970–1974. La 40 de ani de la absolvirea liceului, foştii elevi se vor aduna după amiază de la ora 17.00 la liceul aflat în piaţa Liceum nr. 2, la o oră de dirigenţie, unde vor evoca amintiri şi vor povesti despre viaţa lor. La întâlnire sunt aşteptaţi să participe 21 de absolvenţi. Organizatorul Mihai Cserháti ne-a informat că promoţia 1970–1974 a numărat 28 de elevi, dintre care 5 absolvenţi au trecut la cele veşnice, iar 2 sunt bolnavi. Diriginta clasei a fost profesoara Iuliana Jurău Rad.
A.C.

Adriana Nyári de la Liceul „N. Bălcescu” a fost aleasă primarul-elev al Julei

Sute de elevi ai liceelor din Jula au trăit, zilele trecute, momente emoţionante în cadrul concursului orăşenesc „Gyudin”. Miza a fost una mare: cine va fi numit în funcţia de primar-elev al Julei? Un lucru a fost cert, primarul-elev va fi persoană de sex feminin, deoarece contracandidaţii Adrianei au fost toate fete. 
În zilele de 10–13 noiembrie, oraşul a fost mai zgomotos ca altă dată, elevii au pregătit filmuleţe pentru campania electorală, au participat la concerte, au făcut campanie, şamd.

„Învaţă de la toate!” - Ziua poeziei creştine în limba română

„Învaţă de la apă să ai statornic drum, 
Învaţă de la flăcări, că toate-s numai scrum.

Învaţă de la umbră să taci şi să veghezi, 
Învaţă de la stâncă cum neclintit să crezi.

Învaţă de la soare cum trebuie să apui, 
Învaţă de la piatră, cât trebuie să spui.

Învaţă de la vântul ce adie pe poteci, 
Cum trebuie prin lume de liniştit să treci.

Săptămâna limbii materne la şcoala din Micherechi

În ultima săptămână din luna aceasta, de luni până vineri, şcoala generală din Micherechi va organiza Săptămâna limbii materne. Luni, toate orele de curs vor fi ţinute de către elevi în limba română, după care în aula şcolii va avea loc o deschidere festivă. Pentru elevi vor mai fi organizate şi alte concursuri, precum concursul de citire expresivă. Într-o altă zi, elevii din ciclul primar vor prezenta colinde de Crăciun, iar cei din ciclul gimnazial vor participa la concursul karaoke, la care vor cânta o melodie românească în sistem karaoke. Într-o altă zi, un grup de elevi de la Palatul Copiilor din Oradea vor prezenta un program cultural, cu dansuri, cântece şi scenetă în limba română. Vineri, de la ora 10.00 va avea loc concursul naţional de ortografie „Gheorghe Martin”.
A.C.

Reuniunea Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară

În zilele de 4–6 noiembrie a avut loc, la Budapesta, a 22-a sesiune a Comisiei Mixte de Istorie Româno-Ungară.
Comisia a fost înfiinţată în anul 1971, în baza unui acord academic de colaborare între cele două academii de ştiinţe din România şi Ungaria. Comisia are doi preşedinţi: din partea română, academician Dr. Nicolae Edroiu, iar din partea ungară, profesor universitar Dr. Miskolczy Ambrus. Comisia se întruneşte o dată la doi ani, prin rotaţie, în România şi Ungaria şi creează un prilej de schimb de informaţii. Temele de istoriografie sunt de interes comun şi, aşa cum preciza academician Nicolae Edroiu, scopul acestor întruniri este de a colabora la descoperirea adevărului istoric. A precizat că în decursul celor patru decenii de existenţă, comisia a avut perioade faste şi mai puţin faste, a fost chiar o perioadă de şapte ani, între 1986 şi 1993, când sesiunile au fost întrerupte.

Faima meseriei răspândită din tată-n fiu - Interviu cu Teodor Netea din Micherechi

În satul Micherechi, aproape în fiecare gospodărie găsim câteva sere, în care se cultivă zarzavaturi pentru ca ele să fie vândute pe pieţele din ţară şi nu numai. Grădinăritul, meseria pentru întreţinerea familiei, a devenit un renume al micherechenilor. Tot în această localitate, trăieşte un om, care pe lângă cultivarea zarzavaturilor confecţionează şi bătrâna mătură. El se numeşte Teodor Netea, care mai bine de 50 de ani practică această îndeletnicire. Bace Toader povesteşte că a învăţat să facă mături de la socrul său. Activitatea propriu zisă o face cu multă răbdare, sârguinţă numai pentru uzul casnic al familiei, şi nu pentru vânzare. După cum spune el, fiecare gospodar are nevoie de mături ca să-şi cureţe curtea şi trotuarul. Activitatea propriu-zisă are loc mai ales în timpul iernii, pentru că atunci este mai puţin lucru în jurul casei. Până ca aceasta să ajungă în casă este o cale lungă, despre care ne dezvăluie amănunte interlocutorul Teodor Netea. 

17 nov. 2014

Şi Ungaria l-a votat pe Klaus Iohannis de preşedinte al României

Turul doi al alegerilor prezidenţiale româneşti a fost câştigat şi în Ungaria cu mare majoritate de voturi de Klaus Iohannis. Acesta a obţinut la cele patru secţii de votare din Budapesta, Seghedin şi Jula în totalitate 3039 de voturi. Contracandidatul lui, Victor Ponta, a primit doar 198 de voturi. La toate secţiile de votare din Ungaria au votat un număr record de alegători.

Cetăţenii români care trăiesc în Ungaria au optat la alegerile prezindenţiale din România pentru Klaus Iohannis (ACL), primarul Sibiului, care a candidat contra premierului actual al României, Victor Ponta (PSD). Dacă în primul tur al alegerilor a ieşit pe locul întâi Ponta şi pe locul doi Iohannis, la turul doi, organizat pe 16 noiembrie, situaţia s-a schimbat total, Klaus Iohannis obţinând 54,50% din voturi, până când Victor Ponta a primit doar 45,49%, după numărarea voturilor din 99,07% din secţii.
La fel ca în România, unde au ieşit duminică la urne peste 64,10% din alegători, un număr record după 1990 încoace, şi în Ungaria au votat mai mulţi decât oricând, în total 3249 de alegători, dintre care aproape 3000 în Budapesta, 182 la Seghedin şi 99 de persoane la Jula. Rezultatele oficiale sunt următoarele: secţia de la Ambasada României la Budapesta – 1577 votanţi (1513 voturi pentru Iohannis, 57 de voturi pentru Ponta), secţia de la ICR Budapesta – 1391 votanţi (1307 voturi pentru Iohannis, 80 de voturi pentru Ponta), Consulatul general al României la Seghedin – 182 votanţi (156 voturi pentru Iohannis, 25 de voturi pentru Ponta), Consulatul general al României la Jula – 99 votanţi (63 voturi pentru Iohannis, 36 de voturi pentru Ponta).

14 nov. 2014

Editorial - Trădare, trădare, dar să ştim şi noi...

În scumpa noastră limbă românească “a trăda” înseamnă “a înşela în mod voit şi perfid încrederea cuiva, săvârşind acte care îi sunt potrivnice, pactizând cu duşmanul etc.” (vezi DEX). Verbul “a colabora” înseamnă cu totul altceva, nici pe departe nu este sinonim cu trădarea. Colaborarea înseamnă “a participa alături de alţii la realizarea unei acţiuni sau a unei opere care se efectuează în comun”. Pentru cei care nu vorbesc aşa de bine limba română subliniem că nici în ungureşte nu se pot încurca cele două expresii: árulás (trădare) nu e acelaşi lucru cu együttműködés (colaborare)!

Constituirea noii Adunări generale a AŢRU, ca un meci fără arbitru

În ziua de 6 noiembrie 2014 s-a constituit, la Jula, noua Adunare generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, cea care îi va reprezenta pe românii din Ungaria în următorul ciclu electoral de cinci ani, până în 2019. Pentru prima dată de când avem autoguvernare pe ţară, la şedinţă a fost mai numeros publicul interesat (circa 25 de persoane), decât numărul deputaţilor. În vremurile glorioase era când aveam 53 de deputaţi în AŢRU, numărul acestora a scăzut acum, după reglementările noii Legi a Naţionalităţilor, la 15. Cele mai bine de două ore cât a durat şedinţa a cuprins atât momente de seriozitate cât şi situaţii caraghioase. A doua parte a şedinţei ne-a amintit de un meci fără arbitru. 

Comunicat

Noua Adunare generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, constituită pe 6 noiembrie 2014, înseamnă un nou capitol în cartea de istorie a comunităţii româneşti din Ungaria.
Mulţumim pentru votul şi încrederea fiecărui alegător, mulţumim pentru acea mişcare de solidaritate prin care votanţii noştri şi-au arătat dorinţa de schimbare şi au votat la alegerile minoritare pe ţară lista Asociaţiei Românilor din Micherechi. Ştiind că această mişcare de solidaritate s-a format doar în două luni, au o însemnătate şi mai mare acele aproape 1400 de voturi cărora li se datorează faptul că reprezentanţii Asociaţiei Românilor din Micherechi au putut depune jurământ pentru păstrarea limbii şi a tradiţiilor româneşti şi s-au angajat la reprezentarea intereselor comunităţii noastre. 
Nu din vina noastră nu s-au putut impune schimbările mult dorite. Nu vom renunţa la planul nostru nici în viitor, ci vom face tot posibilul ca să realizăm toate acele proiecte prin care mai poate fi salvată comunitatea noastră „guvernată” în mod nedemn în ultimii 16 ani.
Formarea viitorului comunităţii româneşti din Ungaria este în mâna Adunării generale înfiinţată acum. Din păcate, întâmplările zilelor trecute au demonstrat că împăciuirea mult dorită, solidaritatea şi gândirea comună în interesul menţinerii comunităţii noastre nu este importantă pentru toată lumea, sunt doar vorbe goale, faptele sunt exact opuse acestor dorinţe. În opinia noastră, guvernarea cu metode dictatorice, care nu bagă în seamă nici măcar legile scrise, nu duc la o colaborare paşnică. În urma acestor experienţe de la şedinţa de constituire a Adunării generale nu ne putem identifica cu comportamentul majorităţii şi a conducerii AŢRU, nu suntem de acord cu metodele folosite de ei, condamnăm această gândire.
Cu toate acestea, dorim să accentuăm că suntem deschişi în continuare la o colaborare reală şi vom încerca în următorii 5 ani să realizăm un dialog unitar în interesul comunităţii româneşti din Ungaria, dialog care să se bazeze pe idei şi activităţi de specialitate reale, evitând orice interes personal.

Reprezentanţii Asociaţiei Românilor din Micherechi în AŢRU
(Bertold Netea, Margareta Tat, dr. Ioan Ciotea, dr. Gheorghe Ruja, Maria Sarca Zombai)

Ştiri pe scurt...

Micherechi
Pe 6 noiembrie a avut loc prima şedinţă a Consiliului Local Românesc din Micherechi. În cadrul şedinţei, în funcţia de viceprimar a fost ales consilierul Bertold Netea, care a îndeplinit această funcţie şi în ciclul din 2010–2014. Candidatul Asociaţiei Românilor din Micherechi, Bertold Netea a primit la alegerile din 12 octombrie din partea votanţilor cele mai multe voturi, 830 la număr. 

Jula
Tabăra de religie programată pentru sfârşitul acestei săptămâni, tabără care urma să se organizeze la Mănăstirea Feredeu din comuna Şiria, judeţul Arad, se amână. Biroul de presă al Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria ne-a informat că din cauza unei invazii de buburuze, mănăstirea nu poate oferi cazare copiilor, astfel tabăra se va organiza la primăvară.

Budapesta-Jula-Seghedin
Cu prilejul Zilei naţionale a României, Ambasada României la Budapesta organizează în ziua de 24 noiembrie, de la ora 18.00, o recepţie în sala festivă a Hotelului Gellért din Budapesta (Piaţa Szent Gellért, nr. 1). Consulatul General al României de la Seghedin sărbătoreşte acest eveniment cu o recepţie la Hotelul Tisza din Seghedin. Evenimentul are loc pe 26 noiembrie, cu începere de la ora 18.00. Consulatul General al României la Jula aşteaptă invitaţii la Ziua naţională a Românei, vineri, 28 noiembrie. Recepţia va avea loc în sala festivă a Hotelului Erkel din Jula, la ora 17.00.

Micherechi
Tinerii ortodocşi şi alţi oameni de bine din Micherechi adună şi anul acesta donaţii pentru ajutorarea familiilor nevoiaşe. La fel ca în anii anteriori, donaţiile vor fi împărţite la săraci din România. Ajutoarele (alimente, îmbrăcăminte, jucării pentru copii, dulciuri, mobilier, etc.) se adună la şcoala generală din localitatea Micherechi, de luni până vineri între orele 8 şi 16, până pe 6 decembrie. Pe 21 noiembrie, cu începere de la ora 18.00, la Căminul Cultural va avea loc o serată de binefacere, unde va cânta grupul „Katharsis”. Pentru mai multe informaţii poate fi contactat Robert Ruja, la telefon: 06-70/420-0250.

Jula
Vineri, 21 noiembrie, de la ora 15.00, Primăria oraşului Jula organizează o nouă întâlnire „Strângeri de mâini” cu oraşul înfrăţit Arad. Anul acesta se va sărbători jubileul de 20 de ani de parteneriat. Deschiderea evenimentului va avea loc în Sala festivă a Primăriei după care va urma vernisajul expoziţiei lui Takács Mihály şi va avea loc un concert al Filarmonicii din Arad. 

Două eleve ale şcolii din Aletea, surori şi cele mai bune prietene - Interviu cu Ana şi Ştefania Scopeti

Surorile Ana şi Ştefania Scopeti sunt două fetiţe talentate şi conştiincioase, eleve la şcoala din Aletea. Sunt venite din România, de la Arad şi stabilite cu familia de mai bine de doi ani în localitatea Dombiratos, de unde fac zilnic naveta la şcoală cu autobusul. Deşi începutul în Ungaria a fost destul de greu pentru că nu cunoşteau limba maghiară, au reuşit treptat să se integreze perfect. Hotărârea de a părăsi România a luat-o mama lor Ana, care nu putea să-şi găsească în ţară o slujbă. Ajunse aici le-a înscris pe fete la şcoala din Aletea, şcoală care le-a primit cu braţele deschise, au reuşit să se adapteze, iar actualmente mama lor şi-a găsit de lucru în Austria unde merge tot a două lună să câştige bani pentru a putea oferi fetiţelor o educaţie decentă.

Sărbătoarea Sfinţilor Arhangheli a adunat în rugăciune credincioşii la Săcal

Sâmbătă, 8 noiembrie, Biserica din Săcal închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil şi-a sărbătorit hramul. Cu această ocazie a avut loc şi un program folcloric oferit de un grup de dansatori şi cântăreţi de muzică populară din Săcădat, judeţul Bihor, România, şi tot în această zi la Săcal s-a desfăşurat şi cea de-a doua conferinţă preoţească misionar-pastorală din acest an din cadrul Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. 

„În familie încerc să insuflu sentimentul demnităţii, a dragostei faţă de neamul nostru românesc” - Interviu cu Vasile Benye din Micherechi

S-a aşternut liniştea pe uliţele satului. Într-o zi de duminică, când după o săptămână de muncă, lumea se odihneşte adunându-se în jurul familiei, cu ochii zâmbind, cu un râs sincer, cu un fin simţ al umorului am fost primită, la el acasă, de către Vasile Benye. Ştiam de ceva vreme că se manifestă vizibil pe Facebook şi împărtăşeşte cu prietenii virtuali o mulţime de informaţii, în primul rând legate de trecutul micherechenilor. Pe interlocutorul nostru l-am întrebat cum şi de ce a ajuns în lumea virtuală a reţelei de socializare. 

Un copac în memoria înaintaşilor care au cultivat valori prin cultură - Ediţia a XX-a a cinstirii memoriei personalităţilor Irinyi–Vulcan–Popfiu

Ziua de 8 noiembrie, pentru oaspeţii orădeni a însemnat un pelerinaj cultural, iar pentru letani o gură de aer românesc. Asociaţia Culturală a Românilor din Leta Mare şi Autoguvernarea Românilor din Leta Mare a organizat în acea zi de sâmbătă, pentru a 20-a oară, aniversarea personalităţilor Irinyi–Vulcan–Popfiu. În cadrul festivităţii au fost elogiate cele trei personalităţi marcante de origine române, care se leagă de această localitate. 

12 nov. 2014

Joi, 13 noiembrie, se deschide Expoziţia permanentă a Muzeului Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria

Expoziţia permanentă a Muzeului Ortodox Român din Jula se va deschide joi, 13 noiembrie, cu începere de la ora 16.00. Expoziţia îndeplineşte o dorinţă mai veche a comunităţii româneşti din Ungaria şi reuneşte cele mai valoroase piese de muzeu şi documente de la cele 19 parohii ortodoxe române, care sunt cuprinse în jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române Ungaria. Vestigiile din expoziţie sunt doar o parte din colecţia tezaurului bisericii ortodoxe române, ele reprezentând o parte integrantă din cultura şi spiritualitatea românească ortodoxă de pe aceste meleaguri. Programul inaugurării cuprinde o slujbă de mulţumire, sfinţirea sediului şi vernisajul propriu-zis al muzeului, aflat în Jula, pe strada Kuruc nr. 11. 

Şi în Ungaria!!! Turul 2 al alegerilor prezidenţiale din România: 16 noiembrie 2014

Cei doi candidaţi: Klaus Iohannis şi Victor Ponta
Turul 2 al alegerilor prezidenţiale din România va avea loc duminică, 16 noiembrie 2014, între orele 7.00–21.00. Pot vota toţi cetăţenii români aflaţi în străinătate (inclusiv turiştii), pe baza unuia dintre actele de identitate, valabile în ziua votării, prevăzute de Decizia nr. 10/ 2014 a Biroului Electoral Central.

Cele patru secţii de votare din Ungaria sunt următoarele:
Budapesta:  
- Ambasada României (1146 Budapest, Thököly ut 72),
- Institutul Cultural Român (1146 Budapest, Izso utca 5),
Jula: Consulatul General al României (5700 Gyula, Munkácsy utca 12),
Seghedin: Consulatul General al României (6720 Szeged, Kelemen utca 5).


ATENŢIE!
Alegătorii care în ziua votării se află în străinătate votează după ce declară în scris pe propria răspundere că nu au mai votat şi nu vor mai vota la acel tur de scrutin. 
Alegătorii români din străinătate pot descărca formularul declaraţiei pe proprie răspundere de pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe: (http://www.mae.ro/prezidentiale-2014) sau de pe site-ul Biroului Electoral Central: (http://www.bec2014.ro/).
IMPORTANT! 
Formularul poate fi completat de titular înainte de a intra în secţia de votare, dar semnarea şi datarea sa se va face în faţa membrilor secţiei de votare.

7 nov. 2014

Editorial - O altă scrisoare pierdută

Cu cinci zile înaintea constituirii noii Autoguvernări pe Ţară a Românilor din Ungaria, alcătuită din deputaţii aleşi la alegerile din 12 octombrie a.c., ministrul Afacerilor Externe al României, Titus Corlăţean, a trimis – prin consulul general al României la Jula – scrisori nominale pentru 13 din cei 15 membri ai viitoarei Adunări generale a AŢRU. Cei doi deputaţi ai Asociaţiei Române din Budapesta nu au primit. Deputaţii ajunşi în AŢRU de pe listele Alianţei pentru Românii din Ungaria (ARU) şi Asociaţia Românilor din Micherechi (ARM) au fost îndemnaţi de şeful diplomaţiei române, reprezentantul principal al politicii externe a României, ca în deciziile lor viitoare să evite „orice legitimare a fenomenului de etnobusiness”. Grea cerere, mai ales acum după alegeri. Poate imposibilă. Dacă scrisoarea ar fi fost trimisă la începutul verii, poate mulţi nici nu ar mai fi candidat. Fenomenul etnobiznisului din Ungaria a intrat în toţi porii alegerilor minoritare, şi nu doar la români. Autorităţile de la Budapesta se felicită singure după fiecare alegeri că au reuşit să cureţe sistemul de acest element dăunător, pe care de altfel ei, ungurii niciodată nu l-au recunoscut că ar exista. Interesantă logică… Nu există, dar l-am desfiinţat! Bravo lor!
Scrisoarea ministrului român a întârziat 16 ani. Din anul 1998 se chinuie o parte a românilor din Ungaria, la fiecare patru ani, să scape de îmbulzeala ţiganilor şi a ne-românilor (se citeşte: unguri din Ardeal, care odată mutaţi în Ungaria şi-au dat seama că e mai bine să fii român) în rândurile autoguvernărilor minoritare. Se chinuie însă numai o parte, în special cei grupaţi în jurul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria şi al valorilor româneşti susţinute de aceasta, pentru că România nu şi-a întrerupt niciodată legăturile în mod categoric şi demonstrativ cu cealaltă parte a românilor din Ungaria, cea care pentru a rămâne la cârma AŢRU s-a aliat şi cu necuratul şi cu ne-românul. Ne place, nu ne place, ceea ce trăim azi este produsul inconsecvenţei şi iresponsabilităţii politicii externe române din toţi aceşti ani. Joaca de-a echidistanţa şi de-a originea (trădător, trădător, dar şi în venele lor curge sânge românesc), ne-a dus acolo unde suntem acum: la marginea prăpăstiei. 
Românii din Ungaria sunt puţini şi slabi. Aşa cum sunt toate naţionalităţile din această ţară. Fără ajutorul consecvent şi hotărât al României românii din Ungaria nu pot face nimic. Aşa cum nu pot slovacii fără ajutorul Slovaciei sau germanii fără ajutorul Germaniei. Şi nu de sfaturi şi îndemnuri este nevoie, ci de ajutor real, în timp real. Nu în ajunul alegerilor se dau sfaturile, grija trebuie purtată în fiecare zi, consecvent şi cu responsabilitate maximă. Nu contează că noi, românii din Ungaria, nu avem drept de vot în România, pentru că nu avem cetăţenia română, suntem parte a neamului românesc din toate timpurile. Nu pentru vot trebuie să ne susţină România, ci pentru că suntem fiii ei. 
Scriem aceste rânduri cu două zile înainte de şedinţa de constituire a AŢRU, din 6 noiembrie, când nu putem şti exact cum vor vota cei 15 deputaţi, nu ştim cine va fi viitorul preşedinte, ce strategii de colaborare se vor contura. Ştim doar un singur lucru: suntem la marginea prăpăstiei noastre identitare. Viitoarea conducere va trebui încă din prima sa zi de lucru(!) să lucreze la eliminarea fenomenului de etnobiznis, la demascarea adevăraţilor etnobişniţari care fac de ruşine tot neamul românesc. La prima zi de lucru a noii Autoguvernări pe Ţară ar trebui să fie atentă atât diplomaţia română cât şi Ministerul român de externe, şi nu la drumul care a dus până aici. România trebuie să treacă de la rolul de observator şi partener de corespondenţă, la un rol activ, responsabil şi consecvent.
Eva Şimon

În Ungaria, cei mai mulţi l-au votat pe Iohannis

Victor Ponta şi Klaus Iohannis au obţinut cele mai multe voturi la alegerile prezidenţiale, cei doi urmând să ajungă în turul al doilea, potrivit datelor celor patru exit-poll-uri comandate de televiziunile de ştiri. Victor Ponta a obţinut între 38 şi 41,5% din voturi, în timp ce Iohannis a obţinut între 31 şi 32%. Ei doi merg mai departe în scrutinul prezidenţial, care va avea loc în duminica din 16 noiembrie.

Comemorări de Ziua Armatei şi Ziua Morţilor

Moment simbolic în istoria poporului român, înscris în calendarul sărbătorilor de suflet al românilor, ziua de 25 octombrie este Ziua Armatei române. La această măreaţă sărbătoare, cu ocazia Zilei Armatei române, se cuvine ca tuturor eroilor neamului care au înfruntat gloanţele şi vitregia războiului, celor care şi-au dat viaţa pentru libertate să li se aducă un omagiu. În fiecare an această recunoştinţă este adusă şi eroilor români care au căzut pe câmpul de luptă pe teritoriul Ungariei. Ziua Armatei române a fost marcată de către misiunile diplomatice româneşti prin ceremonii de depuneri de coroane la cimitirele şi monumentele eroilor români din Ungaria. 

Simpozion ştiinţific la Jula, pentru a 24-a oară

Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria organizează cea de-a XXIV-a ediţie a Simpozionului ştiinţific în zilele de 22–23 noiembrie 2014, cu începere de la ora 10.30, la sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (Jula, str. Gh. Doja nr. 8).
Pe parcursul celor două zile, publicul va putea asculta următoarele prelegeri: Cornel Sigmirean (Tîrgu-Mureş) – Biografii celebre şi memorie istorică: învăţaţii Şcolii Ardelene; Silvia Corlăteanu-Granciuc (Chişinău) – Basarabia sub stăpânirea rusească; Iulia Mărgărit (Bucureşti) – Din culisele anchetei dialectale (cu privire la rolul informatorului); Maria Marin (Bucureşti) – Sensul evoluţiei specifice graiului vorbit de românii din Ungaria; Vasile Dobrescu, Adrian Onofrei (Tîrgu-Mureş) – Pe front şi în spatele frontului. Consemnări din zona Bistriţei şi Năsăudului despre evenimentele din Primul război mondial; Gabriel Moisa (Oradea) – Ileana Ardelean, membră a grupului Adrian Mihuţ, în închisorile comuniste; Elena Rodica Colta (Arad) – Rolul Tribunei poporului din Arad la cunoaşterea folclorului românesc din imperiu; Ana Borbély (Budapesta) – Lingvistică pozitivă; Grigore Poiendan (Micherechi) – Colindele legate de sărbătorile de Crăciun la românii din Ungaria; Stella Nikula (Jula) – Condiţia de fiinţă umană; Elena Csobai (Bichişciaba) – Comunitatea românească din Apateu; Emilia Martin (Jula) – Figura lui Bologu în memoria colectivă; Maria Berényi (Budapesta) – Membrii familiei Babeş.
În cadrul simpozionului, vor fi lansate publicaţiile Institutului, apărute în anul 2014 şi se va vernisa expoziţia artistelor Adela Kiss şi Aurelia Nemeş.
E.Ş.

Ştiri pe scurt...

Leta Mare
Asociaţia Culturală a Românilor din Leta Mare, Autoguvernarea Românească şi primăria oraşului organizează în ziua de 8 noiembrie, la Leta Mare, cea de-a 20-a ediţie a comemorării personalităţilor marcante de origine română, care se leagă de această localitate. Evenimentul începe la ora 11.00, la Biblioteca oraşului. Apoi, în organizarea Muzeul Ţării Crişurilor şi a Muzeului „Iosif Vulcan” din Oradea va fi vernisată o expoziţie despre viaţa şi activitatea lui Iosif Vulcan. De la ora 14.00, în biserica greco-catolică se va ţine o scurtă slujbă de pomenire, după care se vor depune coroane la mormântul lui Iustin Popfiu, la placa memorială a lui Iosif Vulcan şi la monumentele funerare ale familiei lui Irinyi János.

Seghedin
Sâmbătă, 8 noiembrie, Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii Pedagogice „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin va organiza cea de-a doua ediţie a „Zilei poeziei creştine în limba română”, sub îndemnul: „Învaţă de la toate!” Organizatorii doresc ca acest eveniment să fie o activitate cultural-educativă, o posibilitate de reunire a elevilor şi a profesorilor care predau religie şi etică în şcolile destinate comunităţilor româneşti din Ungaria precum şi din România. La Ziua poeziei creştine sunt aşteptaţi elevi din şcolile generale, clasele V–VIII şi elevi de liceu. Sunt invitaţi şi elevii care participă la ore de religie în limba română, organizate de biserici, indiferent de confesiune, precum şi cei din localităţile unde nu este şcoală românească. Ziua poeziei creştine nu este un concurs, ci un prilej oferit elevilor şi celor care îi pregătesc să se întâlnească, să desfăşoare activităţi din perspectiva valorilor creştine. Alături de elevii din Ungaria, la ediţia din anul acesta vor participa elevi şi profesori din Arad, Salonta, Timişoara, Bucureşti şi Sânnicolau Mare.

Jula
Expoziţia permanentă a Muzeului Ortodox Român din Jula se va deschide joi, 13 noiembrie, cu începere de la ora 16.00. Expoziţia îndeplineşte o dorinţă mai veche a comunităţii româneşti din Ungaria şi reuneşte cele mai valoroase piese de muzeu şi documente de la cele 19 parohii ortodoxe române, care sunt cuprinse în jurisdicţia Episcopiei Ortodoxe Române Ungaria. Vestigiile din expoziţie sunt doar o parte din colecţia tezaurului bisericii ortodoxe române, ele reprezentând o parte integrantă din cultura şi spiritualitatea românească ortodoxă de pe aceste meleaguri. Programul inaugurării cuprinde o slujbă de mulţumire, sfinţirea sediului şi vernisajul propriu-zis al muzeului, aflat în Jula, pe strada Kuruc nr. 11. 

Sărbătoarea hramului la parohia din Micherechi

Parohia din Micherechi aparţinând Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria şi având biserica închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil, şi-a sărbătorit duminică, 2 noiembrie cu anticipaţie hramul, în duminica a XXII-a după Rusalii, care precede această sărbătoare.
Cu acest prilej, potrivit tradiţiei, a fost săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan şi un sobor de preoţi şi diaconi, din care au făcut parte Preotul Paroh Ioan Bun, Părintele Visarion Tuderici, Secretar Eparhial, precum şi cei doi diaconi de la Catedrala Eparhială din Jula.

Lampioanele şi ploaia: toamna şi-a intrat în drepturi la Bătania

Miercuri, 22 octombrie, vremea de toamnă capricioasă nu i-a împiedicat pe copii să o salute printr-o sărbătoare, aşa cum fac în fiecare an cei de la Grădiniţa română din Bătania, în cadrul Festivalului Lampioanelor. Aşa că am scobit dovlecii, am adunat frunze uscate, am pregătit felinarele, am invitat oaspeţii şi am pornit festivalul. 
Grupa mică (profesoara Adelina Olteanu-Sturza şi educatoarea Nagy Katalin) a cântat şi a dansat imitând vântul de toamnă, iar toţi copiii au fost extrem de dulci.

Cele mai importante descoperiri arheologice din judeţele Bichiş şi Arad, prezentate la Bichişciaba

„Arheologie fără frontiere” a fost titlul conferinţei organizate pe 22 octombrie, în Sala Lenkefi a Muzeului Munkácsy Mihály din Bichişciaba, cu participarea arheologilor din România şi Ungaria. „Frontierele artificiale care mai există, nu ne mai separă, chiar din ce în ce dispar şi putem discuta foarte deschis despre aceste lucruri. Tocmai de aceea ne întâlnim ca să fie un schimb de experienţă, să putem colabora şi să avem rezultate cât mai bune în domeniul cercetărilor. Prin expunerea obiectelor dorim să le facem cunoscute publicului larg, pentru că aceasta este menirea noastră, de aceea suntem arheologi”, a concluzionat arheologul arădean, Florin Mărginean, în cadrul interviului acordat săptămânalului nostru. 

235 de ani de la sfinţirea Bisericii ortodoxe din Chitighaz

Comitetul parohial din anul 1890
Duminică, 9 noiembrie, cu începere de la ora 9.30, Biserica ortodoxă din Chitighaz îşi sărbătoreşte hramul. Sfânta Liturghie Arhierească va fi oficiată de Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, preotul paroh Florin Olteanu şi alţi preoţi şi diaconi. Biserica ortodoxă română din centrul satului Chitighaz s-a construit în 1779 din donaţiile şi truda oamenilor ortodocşi. A fost sfinţită în urmă cu 235 de ani şi închinată Sfinţilor Arhangheli Mihail şi Gavriil. Aceşti sfinţi sunt cei dintâi mijlocitori dintre Dumnezeu şi oameni, care ne ajută pe calea mântuirii, ei sunt sărbătoriţi în biserica ortodoxă pe 8 noiembrie. Biserica a jucat şi joacă şi azi un rol important în viaţa românilor ortodocşi din Chitighaz, contribuind la menţinerea limbii materne şi a identităţii naţionale. 

3 nov. 2014

Editorial - Identitate şi demnitate

Îmi place în zilele de sâmbătă să mă uit la Ora Regelui, pe TVR1. Îmi place, pentru că această emisiune îmi arată o Românie frumoasă cu români frumoşi. Şi demni. Şi responsabil. Este o emisiune televizată ce reflectă prezentul românesc prin prisma valorilor şi principiilor Coroanei României. Ediţia de sâmbăta trecută, 25 octombrie, a fost dedicată aniversării Regelui Mihai, care în acea zi a împlinit 93 de ani. Dar nu anii Regelui sunt importanţi (Dumnezeu să-l ţină printre noi până când vrea El!), ci ceea ce învăţăm de la el: fiecare vorbă a Regelui este ca o fereastră deschisă către o Românie a valorilor. Fiind evocat din nou discursul său istoric din faţa Parlamentului, rostit în 25 octombrie 2011, la împlinirea vârstei de 90 de ani şi la mai bine de 60 de ani de când s-a adresat ultima oară naţiunii române de la tribuna Parlamentului, am reţinut din multitudinea de idei, spuse scurt şi curat, două cuvinte fundamentale: IDENTITATE şi DEMNITATE. Două cuvinte actuale oricând, două cuvinte care trebuie să ne călăuzească şi pe noi, românii trăitori în Ungaria. Două cuvinte pe care le-aş scrie pe pancarte şi le-aş afişa în sala mare a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, unde joia viitoare, pe 6 noiembrie, se va constitui noua reprezentanţă naţională a românilor şi se vor alege noii conducători. 

S-au ales noii conducători ai autoguvernărilor româneşti

După alegerile minoritare de la 12 octombrie, conform legii, în timp de 15 zile au trebuit să se ţină şedinţele de constituire ale noilor autoguvernări minoritare locale şi teritoriale şi să se aleagă conducerea acestora. Cu toate că pe 27 octombrie a fost termenul limită, sunt autoguvernări care la încheierea ediţiei noastre de marţi, 28 octombrie, încă nu şi-au ales conducerea. Din cele 62 de locuri unde au fost alegeri minoritare (44 de localităţi şi 18 sectoare din Budapesta) în două nu va fi autoguvernare românească, la Mezőhegyes şi la Kötegyán. La Micherechi, Consiliul local s-a transformat în Autoguvernare Românească pe Localitate.
Mai jos publicăm numele noilor preşedinţi şi vicepreşedinţi ai celor 60 de autoguvernări locale, precum şi a celor pe judeţe şi pe capitală. Autoguvernarea pe Ţară va ţine şedinţa de constituire pe data de 6 noiembrie 2014. 

Ştiri pe scurt...

Bihor
Biserica Ortodoxă îi prăznuieşte, pe 8 noiembrie, pe Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, împreună cu soborul de îngeri. Această zi este una însemnată pentru mai multe dintre bisericile ortodoxe române din Ungaria. La această dată, mai multe comunităţi sărbătoresc hramul bisericii lor. Sâmbătă îşi va sărbători hramul biserica din Săcal, la Sfânta Liturghie care începe la 9.30 va sluji Preasfinţitul Episcop Siluan, împreună cu un sobor de preoţi şi parohul Ionuţ Negrău, iar duminică, 9 noiembrie, cu începere de la ora 9.00, va fi sărbătoare şi la biserica ortodoxă din Jaca, unde slujba va fi oficiată de parohul Cosmin Pop.

Micherechi
Şcoala generală din Micherechi organizează, în perioada 24–28 noiembrie, Săptămâna limbii materne, prin care şcoala oferă o cunoaştere mai bună a limbii şi culturii româneşti. Elevii vor avea posibilitatea în aceste zile să participe la diverse concursuri, la concursul de ortografie naţional, concurs de citire expresivă şi alte probe, care vor contribui la îmbogăţirea cunoştinţelor de limba română, precum şi la un concurs despre satul Micherechi. Pe 28 noiembrie va avea loc cea de-a şasea ediţie a concursului de ortografie „Gheorghe Martin”. Săptămâna limbii materne face parte din proiectul TÁMOP-3.1.4.-12/2-2012-0226, „Dezvoltare inovatoare pentru Şcoala generală şi grădiniţa bilingvă din Micherechi”.

La Micherechi s-a constituit Autoguvernarea Românească pe Localitate, singura de acest fel la românii din Ungaria

În ziua de luni, 27 octombrie, la Casa de Cultură „Gheorghe Dulău” din Micherechi a avut loc şedinţa de constituire a Consiliului Local din Micherechi pentru perioada 2014–2019. Comunitatea românească din Ungaria are o singură autoguvernare, care în urma alegerilor din 12 octombrie a.c. s-a transformat în autoguvernare românească pe localitate, şi aceasta este cea din Micherechi. Această transformare a consiliului local este permisă de ultima modificare a Legii Naţionalităţilor din 2011, în caz că minimum jumătate din consilierii locali aleşi sunt de naţionalitate, înscrişi în registrul aceleiaşi naţionalităţi.

Şedinţa Comisiei parlamentare pentru Naţionalităţi, la Budapesta

În data de 15 octombrie, Comisia pentru Naţionalităţi din cadrul Parlamentului Ungariei s-a întrunit în şedinţă, având pe ordinea de zi următoarele puncte:
– discutarea problemei incompatibilităţii redactorilor emisiunilor de naţionalitate din cadrul MTVA;
 alegerea deputaţilor şi a conducătorilor subcomisiilor pentru educaţie şi cultură, precum şi pentru autoguvernare, afaceri externe şi buget;
 relaţiile Comisiei de Naţionalitate cu celelalte comisii parlamentare. Alegerea delegaţilor la şedinţele celor 15 comisii.
Preşedintele comisiei a precizat de la început că problema semnalată la primul punct al ordinii de zi a fost declanşată de situaţia creată în cadrul mai multor naţionalităţi ai căror reprezentanţi au fost candidaţi pe listele locale, teritoriale sau naţionale, la alegerile care au avut loc în 12 octombrie şi totodată şi lucrători în cadrul MTVA. Membrii comisiei au semnalat că directorul MTVA a semnat o circulară referitoare la această incompatibilitate în data de 16 septembrie, în timp ce termenul pentru înscrierea candidaturilor se încheiase deja pe 8 septembrie. Hartyányi Jaroslava, purtătoarea de cuvânt a ucrainenilor, a subliniat că reprezentanţii naţionalităţilor care sunt deputaţi în autoguvernări, sunt candidaţi din partea sferei civile, deci ei nu fac politică. A precizat că redacţiile implicate au fost aduse în imposibilitatea de a-şi desfăşura activitatea.
Purtătorii de cuvânt ai minorităţilor au decis să-şi exprime punctul de vedere printr-o hotărâre a comisiei. Preşedintele comisiei, Fuzik János, în baza discuţiei avute cu directorul MTVA în ziua precedentă şedinţei şi-a exprimat speranţa că problema va putea fi soluţionată.
În continuare au fost aleşi conducătorii subcomisiilor, astfel că subcomisia pentru Cultură şi Educaţie – din care face parte şi Traian Kreszta (purtătorul de cuvânt român) – va fi condusă de Kissné Köles Erika (purtătorul de cuvânt sloven), iar subcomisia pentru Autoguvernare, Afaceri Externe  şi Buget va fi condusă de Ritter Imre, purtătorul de cuvânt al germanilor.
În încheiere au fost desemnaţi delegaţii din partea Comisiei pentru Naţionalităţi la şedinţele celorlalte comisii parlamentare. Purtătorul de cuvânt al românilor din Ungaria va fi delegat la şedinţele Comisiei pentru Politici Externe.
Gabriela Enea Elekes

Să-I mulţumim lui Dumnezeu pentru tot ceea ce avem - Ziua mulţumirii la Biserica Baptistă din Micherechi

În duminica zilei de 19 octombrie, la Biserica Baptistă din Micherechi a fost sărbătorită „Ziua mulţumirii”. Biserica a adus ca simbol de mulţumire legume şi fructe ce au fost aranjate frumos în faţa amvonului. Invitatul bisericii a fost Conel Hudulin pastorul Bisericii Baptiste din Târgu Jiu – România. Au mai slujit Domnului pastorul bisericii Petrică Creţu, tinerii bisericii, corul bărbătesc şi fanfara. În această zi a vizitat comunitatea baptistă din Micherechi Florin Vasiloni, consulul general al României la Jula. 
Am primit multe învăţături în această zi. În primul rând, trebuie să fim mulţumitori lui Dumnezeu pentru că şi-a dat singurul său Fiu ca noi să fim liberi de păcate şi ca prin El, prin Isus Cristos, să putem merge înaintea Domnului cu rugăciunile noastre. Trebuie să-I mulţumim pentru tot ceea ce avem, chiar dacă avem puţin sau mult.

Concurs de povestire la Otlaca-Pustă, pentru a cincea oară - Poveşti din lumea lui Mihai Purdi

Asociaţia Culturală Română „Mihai Purdi” din Otlaca-Pustă, condusă de preşedinta Eva Bocsor Karancsi, în colaborare cu primăria din localitate, a organizat pe data de 22 octombrie, cea de-a V-a ediţie a Concursului naţional de povestire românească „Mihai Purdi”, concurs la care şcolile în care se predă limba română în Ungaria au fost invitate să se prezinte cu o scenetă din poveştile regretatului povestitor din Otlaca, Mihai Purdi. 

Biserica din Bedeu a fost renovată

După o perioadă lungă de aşteptare, cu ajutorul unui proiect european, a fost restaurată biserica greco-catolică din Bedeu. Cu fonduri în valoare de 7.012.365 Ft (23.394 Euro) au fost izolaţi şi restauraţi pereţii în interior şi exterior şi a fost zugrăvită biserica. De-a lungul lucrărilor de restaurare a fost reînnoită şi instalaţia electrică a locaşului de cult, la care a contribuit cu un sprijin financiar şi Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. După încheierea proiectului, credincioşii din Bedeu, împreună cu fiii satului plecaţi din localitate, au reuşit să adune fondurile necesare pentru a fi restaurat şi turnul bisericii şi trotuarul de la intrarea în biserică. Sărbătoarea de resfinţire a bisericii nou restaurate a avut loc duminică, 26 octombrie, eveniment la care au participat aproximativ 200 de enoriaşi şi invitaţi. La eveniment a participat şi echipa tv a emisiunii Ecranul nostru de la Seghedin, care în viitorul apropiat va prezenta momente filmate la această sărbătoare. 
A.B.

Eveniment dedicat eroinei Elisabeta Maniu

În data de 22 octombrie, la sediul Consulatului General al României la Seghedin a fost organizată o masă rotundă, dedicată vieţii eroinei luptei anticomuniste Elisabeta Maniu, care se trăgea dintr-o familie de români din Jula. Elisabeta a fost executată în februarie 1957, ca urmare a participării la Revoluţia Anticomunistă Ungară din anul 1956. 
Deschiderea manifestării culturale a fost făcută de consulul general Ioan Fodoreanu, care a prezentat motivul evocării personalităţii Elisabetei Maniu şi anume acela că şi mica comunitate românească din Ungaria a avut eroii ei în lupta anticomunistă. Apoi, domnul Tiberiu Boca, redactor al emisiunii „Ecranul Nostru” a Televiziunii Maghiare, a prezentat filmul realizat în anul 2007, dedicat memoriei eroinei. Domnul profesor Gheorghe Petruşan a evocat atmosfera din timpul Revoluţiei Anticomuniste Ungare din anul 1956, pe când era elev de liceu, menţionând că despre participanţii la revoluţie, de origine română, a aflat ulterior desfăşurării evenimentelor. La manifestarea culturală au participat alături de organizatori şi români din Seghedin şi Macău. 

O tânără din Micherechi ajută la redescoperirea unui produs naturist cu o veche tradiţie

Micherecheanca Maria Condoroş – din vara anului trecut Maria Forjan, purtând de pe acum numele soţului său Wolfgang Forjan din Austria – are mai nou o afacere în care investeşte nu doar multă muncă şi timp, ci şi mult suflet: împreună cu noua ei familie produce ulei de dovleac, încercând să răspândească şi în partea de est a Ungariei acest produs natural extrem de sănătos. Ceea ce ţăranii noştri ştiau din vremuri de demult, noi, cei de azi trebuie să învăţăm din nou: să trăim şi să ne alimentăm cât mai sănătos. Dar să vedem cum a ajuns această tânără nevastă să pună pe picioare o afacere de suflet.



Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...