Vizită ministerială în Ungaria - Bogdan Aurescu: Vrem o relaţie bilaterală „pragmatică, stabilă şi eficientă”

Zâmbete da, semnătură ba

Era joi spre seară. 7 mai. Forfotă în Curţile Gojdu din Budapesta. Numai într-o singură clădire lăturalnică, cea de pe strada Holló numărul 8, s-a aşternut liniştea. Liniştea aşteptării. Opt reprezentanţi ai comunităţii româneşti din Ungaria l-au aşteptat pe ministrul afacerilor externe al României pentru a le aduce veşti bune, după întâlnirea cu oficialităţile ungare. Bogdan Aurescu a sosit cam îngândurat, cu sentimente mixte, mulţumit doar pe jumătate. Cu toate că experţii români şi unguri s-au înţeles în multe puncte, Protocolul Comitetului mixt privind minorităţile din cele două ţări nu s-a semnat nici de această dată. Semnarea acestuia se tărăgănează încă din anul 2011. Totuşi, ministrul român a venit şi cu câteva veşti bune…

Vizita de lucru din ziua de 7 mai 2015 a ministrului de externe Bogdan Aurescu la Budapesta a cuprins ca punct distinct o întâlnire cu câţiva membri ai comunităţii româneşti din Ungaria. Această întrevedere s-a desfăşurat într-un loc simbolic pentru toţi românii, la Capela ortodoxă română aflată în Curţile Gojdu din Budapesta. La întâlnire au participat conducători ai instituțiilor şi organizaţiilor reprezentative ale românilor din Ungaria: PS Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, pr. Marius Maghiaru, protopop de Budapesta și președinte al Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria (UCRU), Margareta Tat, primarul comunei Micherechi, dr. Maria Berényi, director al Institutului de Cercetări a Românilor din Ungaria, Eva Iova-Șimon, director al săptămânalului „Foaia românească”, Tiberiu Boca, redactor pentru emisiunile în limba română, de radio și televiziune, de la studioul din Seghedin, pr. David Pop, conducătorul Așezământului Monahal Românesc „Sfântul Ioan Botezătorul” din Capela din Budapesta şi Gabriela Elekeș, președintele Asociației Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta.

Spuneţi-ne, ce vă doare…

Bogdan Aurescu s-a întâlnit de mai multe ori cu membrii comunităţii româneşti din Ungaria, dar acum pentru prima dată în calitate de ministru al afacerilor externe. Acesta i-a asigurat de întregul sprijin al autorităţilor de la Bucureşti pentru păstrarea şi promovarea identităţii lor etnice, lingvistice, culturale şi religioase.

Ministrul Bogdan Aurescu a promis sprijin pentru românii din Ungaria
sub portretul lui Emanuil Gojdu, în Capela ortodoxă română din Budapesta

„În calitate de fost co-preşedinte al Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale ştiu cât de important este să menţineţi un dialog permanent cu autorităţile române. Vă încurajez să ne sesizaţi în continuare situaţiile problematice cu care vă confruntaţi. Numai astfel vom fi în măsura ca, împreună cu autorităţile ungare, să identificăm cele mai bune soluţii la problemele pe care le întâmpinaţi”, a spus şeful diplomaţiei române la Budapesta, citat într-un comunicat al MAE.

Cu acest prilej, Bogdan Aurescu a evidenţiat că situaţia comunităţii româneşti din Ungaria a constituit un important subiect de discuţie cu autorităţile din Budapesta, partea română pledând pentru asigurarea la un standard adecvat al educaţiei în limba română la toate nivelurile de învăţământ, finanţarea adecvată şi predictibilă a presei de limba română, a serviciului religios şi a activităţilor de cercetare şi culturale, precum şi asigurarea participării reale a reprezentanţilor minorităţii la viaţa publică. Totodată, ministrul a solicitat eliminarea fenomenului de etnobiznis, care afectează în mod negativ păstrarea identităţii etnice a comunităţii româneşti din Ungaria.

Tratativele continuă

Înainte de a da cuvântul reprezentanţilor comunităţii româneşti, ministrul Bogdan Aurescu și doamna Alina Orosan, secretarul Comitetului bilateral pentru partea română au prezentat stadiul discuţiilor cu partea ungară în ceea ce priveşte finalizarea Protocolului celei de-a opta sesiuni a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, ale cărui negocieri au fost lansate încă din anul 2011. Au arătat că, la insistenţele părţii române, pe parcursul acestui început de an au avut loc mai multe reuniuni ale Comitetului, atât la nivel de experţi, cât şi la nivel de co-preşedinţi, care au permis înregistrarea de progrese pe marginea negocierii acestui document. Cu toate eforturile constante depuse în această perioadă şi deschiderea de care a dat dovadă partea română, nu s-a ajuns încă la finalizarea actualului Protocol, dar s-a convenit cu ministrul ungar al afacerilor externe şi comerţului exterior, Szijjártó Péter, continuarea negocierilor în cursul zilei de luni, 11 mai, la București. Ministrul Aurescu a declarat că, la propunerile lui, partea maghiară a fost de acord să se reia şi discuţiile pentru soluţionarea dosarului moştenirii Gojdu.

Dialog sincer şi deschis

Ministrul român a venit la Budapesta îngrijorat fiind de situaţia actuală a românilor din Ungaria „a căror identitate culturală este amenințată, motiv pentru care tergiversarea lucrărilor Comitetului poate avea consecințe grave asupra lor”, a spus într-un interviu Agerpres cu o zi înaintea vizitei.

Tocmai din acest motiv, Bogdan Aurescu a dorit să aibă o întâlnire şi cu reprezentanţii acelor instituţii şi organizaţii româneşti, care pot contribui la întărirea identităţii culturale dar se confruntă cu dificultăţi. La discuţiile sincere şi deschise cu ministrul, lipsite în totalitate de superficialităţile din perioadele anterioare, reprezentanţii românilor au cerut: sprijin financiar corespunzător pentru funcţionarea Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria, continuarea finanţărilor pentru lucrările de renovare de la Capela Gojdu, susţinerea cauzei şcolii generale româneşti din Micherechi pentru ca aceasta să fie administrată de Consiliul Local Românesc din Micherechi, sprijin financiar pentru Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi pentru presa în limba română, săptămânalul „Foaia românească” şi redacţia românească tv-radio de la Seghedin.

Relaţii fără emoţii şi tensiuni

La întâlnirile cu oficialităţile de la Budapesta, ministrul Aurescu a îndemnat la evitarea oricărei „abordări emoţionale” în dialogul dintre cele două ţări, în favoarea unei relaţii bilaterale „pragmatică, stabilă şi eficientă”.

Trebuie eliminate „abordările de tip unilateral”, crede ministrul român, care a solicitat omologului său maghiar o „abordare consensuală a problemelor”, ca fiind singura modalitate care permite „evitarea oricăror tensiuni artificiale create prin recurgerea la alte canale decât cele diplomatice, inclusiv mass-media”.

Ministrul ungar, Szijjartó Péter, s-a arătat şi el la rândul lui îngrijorat de ineficienţa din ultimul timp al relaţiilor româno-maghiare: „Nu trebuie să ne ascundem după deget, trebuie să recunoaştem că există probleme chiar dificile în relaţiile bilaterale. Dacă continuăm să avem dezbateri ţipând unul la altul, având tot felul de fraze (…) în faţa publicului, nu cred că este o soluţie bună. (…) Putem să facem o listă chiar lungă cu tot felul de probleme, tensiuni, conflicte, dar ar fi foarte indicat să negociem aceste lucruri, să ne aşezăm la masa tratativelor şi (…) să ajungem la un consens pentru toată lista de probleme”, a spus ministrul ungar, citat de Agerpres.

Ungaria este al treilea partener comercial al României, în anul 2014 valoarea schimburilor economice fiind de 7,3 miliarde de euro. La întâlnirea de la Budapesta, cei doi miniştri de externe au mai vorbit despre: finalizarea Programului de cooperare transfrontalieră România–Ungaria 2014–2020 (partea română l-a aprobat deja); progresele în ceea ce priveşte interconectarea şi darea în folosinţă a autostrăzii A1-M43 Nădlac–Arad (RO) – Szeged-Makó-Csanádpalota (H) în cursul lunii iulie 2015; au semnat Acordul între Guvernul României şi Guvernul Ungariei privind interconectarea la frontiera de stat româno-ungară a unei infrastructuri transfrontaliere de reţea optică; ministrul ungar a calificat drept „inacceptabil” faptul că nu există o legătură între autostrăzile A1 şi M43, din România şi Ungaria, dar a precizat că în luna iulie această legătură va fi realizată.

La rândul său, ministrul Szijjártó Péter a mulţumit ministrului român pentru vizita la Budapesta, evaluând-o ca fiind un moment foarte important pentru aprofundarea relaţiilor bilaterale. Şeful diplomaţiei ungare şi-a exprimat angajamentul pentru rezolvarea oricăror problematici de pe agenda bilaterală în termeni civilizaţi, pragmatici şi corecţi şi în conformitate cu normele europene.

E. Şimon