Parcul pitoresc al Castelului Almásy din
Chitighaz a fost eternizat şi în această vară în mai multe creaţii ale
artiştilor plastici şi ale tinerilor care au participat la cea de-a 35-a ediţie
a Taberei libere de creaţie. Tabăra a avut loc în perioada 29 iunie–10 iulie şi
a reunit din nou creatori din Ungaria, România şi Slovacia. Deschiderea
evenimentului s-a realizat luni, 29 iunie, în atelierele de creaţie ale Şcolii
profesionale „Harruckern János” din parcul Castelului din Chitighaz, iar în
ultima zi a taberei a avut loc o expoziţie din lucrările realizate pe parcursul
celor două săptămâni.
Un paradis
al culorilor
Această tabără internaţională de creaţie de
douăzeci de ani este patronată de Asociaţia „Şcoala Liberă de Arte Plastice a
judeţului Bichiş”, a cărei preşedintă este prof.
Deli Zoltánné Szabó Éva. Secretara asociaţiei este Valeria Megyeri, româncă din
Chitighaz, care este coordonatorul acestei acţiuni de la începuturi. Ea ne-a
mărturisit despre tabără următoarele: „De 35 de ani, consecutivi, la începutul
lunii iulie, Tabăra liberă de creaţie şi de artă plastică de la Chitighaz îşi
deschide porţile. Ea a fost organizată în primii ani de artişti plastici din
Chitighaz, Csóka János şi Kalcsó József, iar atelierul de pictură a fost
găzduit de Căminul Cultural din Chitighaz, al cărui director era pe-atunci
domnul Gheorghe Ardelean. Eu conduc tabăra din 1986: adun materialele, ţin
legătura cu artiştii, stabilesc cine să fie profesorii, aranjez cazarea şi masa,
şi procur materialul cu care se lucrează. Mă străduiesc să obţin finanţări prin
proiecte, într-un an reuşesc, în altul nu. Avem o relaţie de colaborare foarte
bună cu artiştii din Arad, şi acum sunt aici domnul Pavel Jurik, Liviu
Leonte şi Maria Furnea şi încă mai aşteptăm şi alţii. Scopul nostru este
să vină cât mai mulţi tineri la această tabără. Acum avem aproximativ 50 de
participanţi, majoritatea experimentează arta şi în cursul anului la şcoli de
profil sau la diferite cercuri de artă plastică. Media de vârstă este foarte
diferită, între 12 şi 70 de ani, de aceea ideile şi imaginaţia sunt variate,
iar bucuria creaţiei comune îi inspiră în mod deosebit şi învaţă foarte mult
unul de la celălalt. Anul trecut tema de creaţie a fost „Culori şi sunete”, iar
pentru aceste zile avem ca temă Parcul Castelului, de aceea se poate observa în
majoritatea tablourilor parcul luat din toate unghiurile. În aceste două
săptămâni, la atelierul de pictură este un paradis al culorilor. Fiecare pune
pe pânză sau pe vitralii cele mai frumoase idei, gânduri şi sentimente. Este
extraordinar şi aşteptăm în fiecare an toţi iubitorii de frumos să vină aici şi
să îşi încerce talentul.”
Cea mai
mare satisfacţie a vieţii – pictura
Andra Motoc, elevă în clasa
a XI-a la Liceul de Arte Plastice din Timişoara, este specială, iar talentul
său de a picta în culori vii, optimiste, este cu siguranţă o încântare pentru
ochii oricărui privitor. Andra a început să picteze mai întâi în joacă. A fost
un joc frumos, care a fost apreciat de cei dragi ai ei, care au încurajat-o să
urmeze acest drum. „Îmi place să pictez. Lucrez foarte mult, zilnic desenez sau
pictez acasă. La liceu avem o zi pe săptămână când numai asta facem. Învăţ
pictură şi design şi cu o doamnă, care se ocupă de mine să progresez cât mai
mult. M-am simţit atrasă de desen încă de mică. Mi-am dat seama că mă pot
exterioriza mult mai uşor prin intermediul desenelor, picturilor, schiţelor.
Pictura îţi dă posibilitatea prin îmbinarea culorii cu forma să transmiţi o
senzaţie, trăire, un sentiment. Toate acestea ţin de fiecare lucrare în parte
şi de fiecare privitor. Trebuie să îţi placă ceea ce faci, să depui mult efort
şi pasiune pentru a avea rezultate frumoase”, ne-a mărturisit Andra Motoc la
tabăra din Chitighaz, prima s-a tabără de acest gen la care a participat.
Mi-ar
plăcea ca arta să devină „slujba” mea
Ioana Cociş este tot elevă
al Liceului de Arte Plastice din Timişoara. Îşi aminteşte cu drag că încă din
copilărie a avut o înclinaţie spre desen. „Deşi nu-mi place să mă gândesc la
viitor, pentru că lucrurile se pot schimba de pe o zi pe alta, mi-ar plăcea ca
arta mea să devină „slujba” mea şi să-mi pot asigura, astfel, existenţa. Dacă
aş avea oportunitatea să plec pentru o specializare într-o altă ţară, aş pleca.
Mă pot inspira din orice. Sunt în căutarea stilului propriu…” Ioana abordează
grafica, este foarte talentată şi a fost foarte apreciată la tabără pentru
lucrările realizate la atelierul de pictură din Chitighaz. Şi pentru ea, tabăra
de creaţie din Chitighaz a fost prima experienţă de acest gen. A fost foarte
încântată şi doreşte ca pe viitor să vină la Chitighaz de câte ori va avea
posibilitatea.
A.B.
Comentarii
Trimiteți un comentariu