În misiune, la Alba Iulia şi Cluj - Fanfara baptiştilor din Micherechi a concertat în Salina Turda

De-a lungul celor aproape 100 de ani de existenţă, adunarea Bisericii Baptiste Române din Micherechi a păstrat legăturii vii cu comunităţi baptiste din România, chiar şi în perioade istorice în care acest lucru necesita atât efort, cât mai ales curaj. Curajul de a porni la drum, cu copiii de mână, peste graniţă, cu maşina, cu trenul ori cu bicicleta, uneori purtând în bagaje sau sub haine Biblii sosite din Vest, pentru a ajunge în biserici din România care erau supravegheate şi privite cu ostilitate. Însă dorinţa de a asculta Cuvântul lui Dumnezeu în limba română, şi de a primi speranţă şi încurajare pe drumul îngust, dar sigur, al mântuirii în Cristos a fost şi atunci mai puternică decât teama.

Comuniunea – părtăşia – între credincioşii evanghelici se reflectă şi în modul biblic în care aceştia îşi primesc oaspeţii, pe fraţii lor de credinţă, cel mai adesea şi de neam şi limbă, care le calcă pragul, punând la dispoziţia lor biserica şi căminele familiale proprii. Aceste relaţii frăţeşti funcţionează atât la nivelul conducerii şi administraţiei bisericii, dar mai ales la nivelul credincioşilor de toate vârstele. Grupuri de baptişti din România, dar şi din alte ţări ale pământului, până în Canada sau Statele Unite ale Americii, poposesc printre baptiştii din Micherechi pentru a participa la serviciu divin şi la părtăşie binecuvântată în biserica lor şi în casele lor primitoare. La rândul lor, grupurile de laudă şi închinare din Micherechi, fanfara şi tinerii, sunt adesea invitate să slujească în biserici din România, mai apropiate sau mai îndepărate de graniţă, în sate şi oraşe deopotrivă. Aşa a fost şi de data aceasta: sâmbătă şi duminică, 22 şi 23 august, un grup de 24 de creştini baptişti din Micherechi, împreună cu păstorul lor, Petrică Creţu, au fost în misiune în mijlocul credincioşilor din bisericile Cetatea din Alba Iulia şi Betel din Cluj, întorcându-le astfel vizitele pe care aceste adunări le-au făcut la Micherechi.
Deplasarea de două zile la Alba Iulia şi Cluj a fost posibilă datorită fondurilor obţinute prin concursul înaintat la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta şi prin sprijinul financiar acordat de Primăria din Micherechi. Folosindu-se de această ocazie, în afară de slujirea prin închinare şi predicare în cele două case de rugăciune, grupul din Micherechi a vizitat Salina Turda şi Cetatea Alba Iulia.
În urmă cu peste un deceniu, fanfara baptiştilor din Micherechi, aflată ca şi de data aceasta în misiune creştină în România, a parcurs drumul numit Transfăgărăşan, care leagă regiunea istorică a Munteniei cu Transilvania, străbătând Munții Făgăraș. Lângă lacul Bâlea, la altitudinea de 2024 de metri, în punctul cel mai înalt al acestui drum, fanfariştii au înălţat cântări de slavă lui Dumnezeu, încurajări pentru cei care privesc spre cer cu nădejde. De data aceasta, fanfara din Micherechi a cântat spre slava Domnului în adâncul pământului: în amfiteatrul din mina Rudolf a Salinei Turda, aflat la o adâncime de 80 de metri. Au răsunet imnuri divine, încurajându-i astfel şi pe cei care, prin păcatul încă nerecunoscut, îşi simt sufletul o ocnă de sare tăiată în adâncul pământului şi lipsită de Lumina Lumii. Vizitatorii salinei s-au oprit şi au ascultat, pentru o oră, acest inedit concert de laudă a Creatorului.
Pe cuprinsul de curând recondiţionatei Cetăţi din Alba Iulia, grupul din Micherechi a fost ghidat de un tânăr istoric din Biserica Baptistă Cetatea. Am vizitat catedrala încoronării regelui Ferdinand, primul rege al României întregite, catedrala romano-catolică, unde se află mormântul lui Iancu de Hunedoara, tatăl regelui Matia Corvin, precum şi Sala Unirii, loc în care, la 1918, s-a hotărât şi semnat Actul Unirii Transilvaniei cu România.


În Biserica Cetatea din Alba Iulia, grupul din Micherechi a fost întâmpinat de pastorul Daniel Oprean. Actuala casă de rugăciune Cetatea este modernă şi luminoasă, a fost ridicată în 1992, şi are peste 800 de membri botezaţi. Credincioşii din Micherechi au legături vechi cu fraţi de la Cetatea, iar întâlnirea a fost însoţită de căldura revederii şi de bucuria de a oficia împreună serviciul divin. Cuvântul a ajuns la noi prin tălmăcirea inspirată de Duhul Sfânt a păstorului Petrică Creţu. Momentul final al serviciului a fost unul neobişnuit. În bisericile baptiste nu este ritual strict, fraţii se pot bucura de orice inovaţie biblică, dacă aceasta e spre slava Domnului. Aşa că, la propunerea conducătorului Bisericii, pastorul Oprean, tânărul şi talentatul trompetist micherechean Gheorghe (Gyuszika) Martin a reluat imnul „Schimbă-mi inima…”, acompaniat la pian de Cristian Ruja, textul fiind cântat într-o atitudine de cercetare de întreaga biserică:
Schimbă-mi inima! Fă-mă mai curat,
Mai real, mai sfânt, mai adevărat…
Pentru un credincios evanghelic, astfel de momente sunt inestimabile în comuniunea sa cu Dumnezeu! La plecare, pastorul Oprean i-a invitat pe cei din Micherechi să ia parte la întâlnirea tinerilor baptişti români care are loc la Biserica Cetatea în fiecare an, cu prilejul Zilei Naţionale a României, la 1 Decembrie.
Misiunea a continuat seara, de la ora 18, la Biserica Betel din Cluj, o biserică alcătuită mai ales din tineri, cu mulţi studenţi de la toate facultăţile din centrul universitar Cluj Napoca. Am fost mândră şi mă laud în Domnul cu nivelul serviciului de închinare al fraţilor şi surorilor din Micherechi, de la cel mai vârstnic fanfarist, fratele Teodor Petruşan, până la cel mai tânăr trompetist, Ruben Martin. Serviciul a putut fi urmărit live, pe internet, şi se află în arhiva Bisericii Betel, la adresa aceasta, înregistrarea din 23 august, seara:
Întâlnirea din casa Domnului Betel a fost condusă de pastorul Marius Sabou iar Cuvântul a fost predicat de pastorul Petrică Creţu. Am încheiat seara cu o cină veselă în spaţioasa sală din subsolul bisericii şi am pornit înapoi, spre Micherechi. A fost o misiune plină de har. Pentru tineri, aceste întâlniri sunt indispensabile în creşterea lor spirituală, precum şi în consolidarea sentimentului identitar, în păstrarea limbii, în exersarea ei într-un mediu exigent.
Am observat cu bucurie şi mulţumire modul aparte, liniştit şi inteligent, în care vorbesc, se comportă, se închină şi se distrează tinerii baptişti de la Micherechi. Să creşti şi să socializezi într-o lume în derivă, condusă de oameni dezinteresaţi de latura spirituală şi cu principii obscure, în care să te străduieşti să trăieşti ca un creştin, după principii biblice, cu scopul neuitat nicio clipă, de a atinge lumina mântuitoare, nu e un lucru simplu! Dar dacă te decizi să îţi predai viaţa în mâna Domnului, primeşti de la El puterea de a rămâne pe calea Lui, oricât de strâmtă e aceasta. Am văzut în aceste două zile o Românie frumoasă, cu oameni dedicaţi şi încrezători: România evanghelică. Acea Românie pe care nu mulţi o cunosc, deşi ea se desfăşoară la lumină, în văzul tuturor. Dar are o cheie pe care o primesc doar cei care mărturisesc şi trăiesc credinţa, fără compromisuri!
Cred că toţi cei care am participat la acestă misiune creştină ne-am întors în familiile noastre, la locurile şi printre oamenii alături de care ne ducem activităţile cotidiene, cu gândul însufleţit de predica fratelui păstor Creţu, cu decizia să nu ne abatem cu nici un chip de la a face voia Domnului până la capăt, ca să putem fi integraţi în acea „mare gloată pe care nu putea s-o numere nimeni, din orice neam, din orice seminţie, din orice norod şi de orice limbă, care stătea în picioare înaintea scaunului de domnie şi înaintea Mielului, îmbrăcaţi în haine albe, cu ramuri de finic în mâini” iar îngerii să se bucure şi să cânte din pricina noastră: „A Dumnezeului nostru să fie lauda, slava, înţelepciunea, mulţumirile, cinstea, puterea şi tăria, în vecii vecilor! Amin.” (Apocalipsa, 7: 9-12)

Mihaela Bucin

Comentarii