Consilierii locali din Micherechi cer mai multe drepturi pentru români

La ultima sa şedinţă din data de 15 octombrie, Consiliul Local al comunei Micherechi, singurul compus exclusiv din persoane de naţionalitate română şi care după alegerile din toamna anului 2014 s-a transformat în Autoguvernare Românească pe Localitate, i-a avut ca invitaţi pe Tiberiu Juhász, preşedintele Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, pe Ana Oros Şimon, referentă pentru învăţământ la AŢRU şi pe Erica Borbély, consilieră pentru învăţământ la AŢRU. Primul punct pe ordinea de zi a fost legat de viitorul şcolii şi grădiniţei româneşti din localitate, al căror drept de administrare a fost cerut în primăvara acestui an pentru autoguvernarea locală, cererea lor fiind blocată de AŢRU, care la rândul ei şi ea a cerut acelaşi drept. Primăriţa Margareta Tat i-a invitat la şedinţa din joia trecută pe cei trei responsabili ai AŢRU pentru a-şi expune planul pentru viitorul celor două instituţii de învăţământ. După cum ne-a informat doamna primar, punctele de vedere nici de această dată nu s-au apropiat, argumentele celor de la AŢRU nu i-au convins pe consilierii locali din Micherechi că şcoala şi grădiniţa lor ar fi în loc mai bun la AŢRU decât la ei.
După două ore de argumente şi contraargumente, Consiliul Local Românesc din Micherechi a hotărât, cu şapte voturi unanime pentru, că îi însărcinează pe Tiberiu Juhász, preşedinte AŢRU şi pe Traian Kreszta, purtător de cuvânt în Parlamentul de la Budapesta ca să solicite la cele mai înalte foruri administrative ale ţării asigurarea mai multor drepturi pentru localitatea Micherechi, singura care are consiliu local transformat în autoguvernare de naţionalitate. Dintre toate localităţile cu populaţie românească din Ungaria, Micherechiul a fost singura comună, care la alegerile locale din 2014, a înregistrat cel mai mare număr de români. Principalul subiect cu care conducerea actuală a câştigat alegerile şi pentru care a primit împuternicire de la localnici a fost chiar angajamentul privind viitorul şcolii şi grădiniţei româneşti din localitate. Din acest motiv, consilierii micherecheni cer ajutorul preşedintelui Juhász şi a parlamentarului Kreszta pentru ca legislativul ungar să clarifice prin lege drepturile autoguvernării de naţionalitate transformată în consiliu local pe localitate, ca şi aceasta să aibă competenţa de a prelua instituţii şi a obţine finanţarea de la buget pentru acestea.

E.Ş.

Comentarii