Cu un decor de toamnă autentic şi cu o
frumoasă activitate metodică au fost întâmpinaţi miercuri, 21 octombrie, la
grădiniţa românească din Bătania oaspeţii invitaţi la ziua metodică de
naţionalitate, organizată de Centrul Pedagogic pentru Naţionalităţi din cadrul
Oficiului Învăţământului de la Budapesta. La eveniment au participat angajaţii
centrului pedagogic de la Budapesta şi educatoare de la mai multe grădiniţe din
Ungaria în care se învaţă limba română, dar şi educatoare de la grădiniţa
nemţească din Jula, de la grădiniţa sârbească din Bătania şi de la instituţii
de limbă slovacă de la Tótkomlós.
În deschiderea evenimentului au luat cuvântul doamna Ágota
Kállay, şefa Centrului Pedagogic pentru Naţionalităţi, Tiberiu Iuhas,
preşedintele AŢRU şi Traian Kreszta, reprezentat al românilor din
Ungaria în Parlamentul de la Budapesta. Apoi „scena” a fost acordată micilor
preşcolari de la grădiniţa din Bătania. Copiii de grupa mijlocie şi mare au
susţinut în prima parte a programului o instructivă şi frumoasă activitate
metodică demonstrativă în limba română cu tema „Surprizele toamnei”, instruiţi
de educatoarea Adelina Olteanu Sturza.
Oră model pentru educatori – exclusiv în limba română
Activitatea metodică a debutat cu poezii, cântece, cu
mici scenete, activităţi demonstrative de evaluare a bogăţiilor toamnei. Copiii
costumaţi de toamnă şi-au intrat fiecare în rolul prezentat, şi-au demonstrat
cunoştinţele despre toamnă atât teoretic, cât şi într-un mod lucrativ, prin
realizarea unor picturi, exerciţii de matematică, etc., iar toate activităţile
au fost în limba română. Atmosfera a fost întreţinută prin cântece, poezii şi
ghicitori despre toamnă şi bogăţiile acesteia. Astfel, prin această oră model,
copiii au demonstrat atât spiritul de lucru în echipă, simţul estetic şi cel
creativ dar şi deprinderea de a vorbi şi comunica corect în limba română.
Activitatea copiilor şi eforturile educatoarei care i-a pregătit au fost la
final răsplătite cu aplauzele celor prezenţi şi cu aprecieri din partea
educatoarelor sosite de la alte grădiniţe bilingve.
Grădiniţă românească de peste jumătate de secol
Activitatea grădiniţei a fost mai apoi ilustrată prin
imagini power-point dar şi printr-o prezentare făcută de către educatoarea Ecaterina
Nagy. Grădiniţa
funcţionează în Bătania din anul 1958 ca grădiniţă românească, desfăşurându-şi
activitatea din anul 1960, timp de 45 de ani în clădirea parohiei ortodoxe
româneşti din localitate. Grădiniţa şi-a mutat sediul din anul 2007, iar cu
patru ani în urmă a primit noua clădire modernă în care se află şi acum. În
prezent are două grupe mixte, trei educatoare, dintre care două sunt venite din
România şi tot personalul grădiniţei vorbeşte limba română. Ca extra-educaţie
se face de trei ori pe săptămână şi engleză, lucru de care grădiniţa
beneficiază gratuit, deoarece educatoarele ştiu limba engleză, iar în grupa
mare copiii ştiu deja destul de frumos şi engleza, a mărturisit doamna Nagy.
Copiii mai beneficiază săptămânal şi de o oră de gimnastică meridian, ţinută de
o doamnă care are o şcoală specială făcută în China. Grădiniţa are logoped şi
asistentă medicală, care le dă sfaturi copiilor cum să se apere de virusuri şi
boli, iar părinţii beneficiază şi de sprijinul psihologului şcolii, în cazul în
care au întrebări în ceea ce priveşte educaţia copilului. Instituţia are colaborare
cu un cabinet stomatologic arădean, copiii sunt duşi la concursuri în România
şi se mândresc cu mai multe aprecieri.
Colaborarea părinţilor cu grădiniţa
Ziua de specialitate a avut şi două lucrări
prezentate de către educatoarea Mihaela Putin, şefa grădiniţei şi dr. Lucian Olteanu, psihologul
şcolii şi grădiniţei româneşti din Bătania. Ambele prelegeri s-au referit la
formele şi metodele de colaborare a grădiniţei cu familia. Doamna Putin a
vorbit despre posibilităţile de colaborare a părinţilor cu grădiniţa, despre
cât de importantă este relaţia pedagogului cu părinţii. Aducând ca exemplu „Şcoala
părinţilor”, aşa numita întâlnire a părinţilor cu educatoarele din grădiniţă şi
cu psihologul, întâlniri prin care şi părinţii copilului intră într-o
comunitate constituită în jurul grădiniţei, unde se pot implica mai mult. Ceea
ce îi uneşte pe aceşti părinţi este o preocupare comună pentru felul în care se
simt copiii la grădiniţă. Acestea ajută ca părinţii şi educatoarea să poată
colabora şi să se poată sprijini reciproc într-o relaţie în care fiecare
conştientizează importanţa pentru copil a rolului celuilalt. Despre aceste
întâlniri, doamna Putin a mărturisit că au luat naştere la începutul carierei
sale la Bătania, pentru că dânsa nu se ştia exprima ungureşte bine şi aceste
întâlniri i-a ajutat să se cunoască mai bine şi să se ajute reciproc. Dr.
Lucian Olteanu a vorbit în prelegerea sa despre efectul psihologic generat
asupra copiilor bilingvi de colaborarea părinţilor şi educatorilor.
Cei
mici au nevoie de modele „româneşti”
Ziua metodică s-a încheiat cu întrebări şi
discuţii despre cele văzute în această zi, majoritatea părerilor fiind de
apreciere pentru eforturile pe dare le depun cadrele didactice cu aceşti copii,
proveniţi din familii mixte sau doar româneşti ori maghiare. Cu toate că foarte
mulţi au impresia că fiind o localitate aproape de graniţă, la Bătania domină numărul
copiilor veniţi cu părinţii din România, însă nu este aşa, doar unul sau doi
din copii dintr-o grupă au părinţi români din România. Multe educatoare au fost
de părere că trebuie să se depună mai mult efort să nu se vorbească cu copii în
grădiniţele de naţionalitate limba maghiară, deoarece ei oricum învaţă limba în
familie şi în mediul înconjurător, ci să se vorbească la grădiniţă numai
româneşte. Şi educatoarele de la alte grădiniţe de naţionalitate au fost de
acord că este important ca educatoarele să nu vorbească nici între ele
ungureşte, pentru că cei mici au nevoie de modele.
În această privinţă, credem că imaginea
acestei grădiniţe completează imaginea multor unităţi de învăţământ de
naţionalitate. Despre modelul pe care-l copiază copilul, doamna Iulia
Olteanu, directorul şcolii şi grădiniţei româneşti din Bătania a mărturisit
că la Bătania, la aceste rezultate vizibile, nu s-a ajuns de la o zi la alta,
ci după mulţi ani de muncă consecventă.
Doamna director a mărturisit că şi în instituţiile conduse de dânsa se vorbeşte
ungureşte, însă a interzis pe cât posibil ca în pauze, sau în acţiunile cu
copiii, să se vorbească limba maghiară. A mai spus că părinţii o susţin,
deoarece conştientizează cât este de important să ştie copilul o limbă în plus,
să vorbească bine româneşte când îşi termină studiile la o şcoală românească.
*
La eveniment au participat educatoare de la grădiniţele
în care se învaţă limba română la Aletea, Micherechi, Jula, Cenadul Unguresc,
Chitighaz, Pocei, de la grădiniţa nemţească din Jula, grădiniţa evanghelică şi
grădiniţa şi şcoala billingvă slovacă din Tótkomlós, grădiniţa sârbească din Bătania. De la Centrul Pedagogic pentru
Naţionalităţi din Budapesta au fost prezenţi Kállay Attiláné, Gálity Radivoj,
Karagity István, Kühné Magdolna, dr. Lesfalviné Csengődi Ágnes, dr. Pintér
Jurkovics Mária şi,
nu în ultimul rând, Anamaria Brad Sarca, referenta română a centrului,
care la acest eveniment a avut şi rolul de organizator principal şi moderator.
Anca
Butar
Comentarii
Trimiteți un comentariu