Aniversare la un sfert de veac de activitate - „Menţinerea etnică a unei comunităţi este posibilă numai prin limbă şi cultură”

Mai multe imagini aici

La sfârşitul săptămânii trecute, în zilele de 21–22 noiembrie, clădirea Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria din Jula, unde îşi are sediul şi Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria, a găzduit ediţia jubiliară a Simpozionului ştiinţific, cea de-a 25-a ediţie. Institutul de Cercetări, condus de doamna dr. Maria Berényi, reuneşte prin acest simpozion anual zeci de cercetători, intelectuali şi conducători ai instituţiilor româneşti din Ungaria, dar şi profesori universitari, istorici sau etnologi de la diferite instituţii din România. După două decenii şi jumătate de activitate, Institutul se mândreşte cu nu mai puţin de 91 de volume, editate în cea mai mare parte în limba română. Publicaţiile anuale ale institutului sunt „Simpozion”, „Izvorul” şi „Lumina”, iar pe lângă acestea au mai văzut lumina tiparului în decursul anilor şi alte lucrări de referinţă despre istoria, limba, tradiţiile şi obiceiurile românilor din Ungaria, monografii, albume, etc.

Prima ediţie a simpozionului iniţiat în urmă cu 25 de ani, în luna noiembrie a anului 1991, s-a desfăşurat într-una dintre sălile Liceului „Nicolae Bălcescu” din Jula şi a luat naştere cu o mână de intelectuali români din Ungaria (Maria Berényi, Ana Borbély, Lucia Borza, Mihaela Bucin, Elena Csobai, Eva Cozma Frătean, Ștefan Frătean, Marius Maghiaru, Emilia Martin, Gheorghe Petrușan și regretatul Gheorghe Santău).

Oameni implicaţi pentru cercetarea valorilor noastre

„Simpozionul a pornit la drum cu dorinţa, dar şi cu ambiţia de a reflecta prin munca celor implicaţi, istoria, cultura şi viaţa comunităţii tradiţionale româneşti din Ungaria, în toate aspectele ei, deoarece menţinerea etnică a unei comunităţi este posibilă numai prin limbă şi cultură…”, a subliniat în deschiderea lucrărilor din acest an doamna director Maria Berényi. Unele ediţii ale întâlnirii ştiinţifice au avut loc la Budapesta (de trei ori), la Chitighaz, când a fost lansată şi o monografie a localităţii, la aniversarea a 200 de ani de la înfiinţarea învăţământului confesional în localitate, iar de cele mai multe ori la sediul UCRU din Jula, unde îşi are sediul şi Institutul de Cercetări, care a împlinit anul trecut douăzeci de ani de la înfiinţarea sa.

La ediţia din 2015 a Simpozionului au fost prezentate 16 referate din partea unor cercetători şi oameni de cultură din Ungaria dar şi din România. (Cu detalii despre lucrările simpozionului, prelegeri şi impresiile oaspeţilor prezenţi la acest an jubiliar, vom reveni într-un număr următor.)

„Acest site nu poate înlocui un muzeu, o carte, o fotografie, dar…”

Lucrările simpozionului s-au extins pe două zile, în prima fiind prezentate în primul rând rezultatele cercetărilor specialiştilor din România despre istoria bisericii, limba română, spiritualitatea românească, dar au fost lansate şi noile publicaţii şi pagina web a Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria întregită şi înnoită cu zeci de volume şi mii de pagini virtuale, în format pdf. Anul acesta au fost scanate şi digitalizate 21 de volume. Astfel, din seara de 21 noiembrie 2015, când a fost prezentată invitaţilor pagina web a Institutului, publicaţiile (Anales 1996, 2000, monografiile despre Chitighaz, Micherechi, Bătania şi alte 25 de volume se pot citi şi în format electronic). Pagina www.romanintezet.hu mai cuprinde şi un meniu despre românii din Ungaria, personalităţi marcante, vestigiile Bisericii Ortodoxe Române din Ungaria, şi multe altele. Doamna Maria Berényi a mărturisit că se doreşte ca toate informaţiile, recenziile şi scrierile Institutului să apară aici. Ea a spus această pagină deschide o portiţă spre viitor: „Acest site nu poate înlocui un muzeu, o carte, o fotografie, dar poate să adune informaţii şi cunoştinţe, şi pune la dispoziţia tuturor şcolilor, învăţământului şi celor interesaţi tot ce a putut face Institutul în aceşti ani”. În acest context, domnul Tiberiu Bordaș, specialist în informatică, a prezentat site-ul şi noutăţile acestuia. Au fost prezentate, de asemenea, publicaţiile Institutului apărute în 2015: „Simpozion”, volum care cuprinde comunicările celui de-al XXIV-lea Simpozion. „Lumina 2015”, revistă socială, culturală şi ştiinţifică a românilor din Ungaria, însumând un material şi secvenţe despre expoziţia permanentă „Vestigii ortodoxe” a Colecţiei muzeale a Episcopiei Ortodoxe Române din Ungaria. Revista mai însumează şi semnificaţii despre revista „Familia” la 150 de ani de la apariţie. Cea de-a treia publicaţie anuală, revista de etnografie şi folclor „Izvorul”, cuprinde un material sintetic focalizat pe sărbătorile Crăciunului, două lucrări prezentate din două puncte de vedere, una din perspectiva muzicologului, de către Grigore Poiendan şi cealaltă din perspectiva etnografică semnată Emilia Martin. Manifestarea ştiinţifică s-a încheiat în prima zi cu vernisajul unei expoziţii fotografice, o retrospectivă a tuturor simpozioanelor din 1991 până în 2015, expoziţie al cărei design a fost întocmit de Emilia Nagy.

Un final optimist

A doua zi a Simpozionului a continuat cu prezentarea lucrărilor unor cercetători români din Ungaria, în domeniul istoriei, literaturii, muzicii, etnografiei, spiritualităţii române. Încheierea celor două zile de lucrări a fost făcută de directoarea Maria Berényi, care după toate greutăţile pe care le-a întâmpinat în acest sfert de veac de existenţă a conferinţei ştiinţifice, a concluzionat pe un ton optimist: „Mult timp am avut frică de viitorul acestui Institut şi al simpozioanelor anuale. Deseori am crezut că acela a fost ultimul, pentru că nu vedeam în faţă nici un viitor sigur. Situaţia nu este mai bună nici acum, însă am o presimţire: ştiu că vom mai exista, dar nu ştiu în ce formă.”

Atmosfera celor două zile a fost caracterizată de foarte multe discuţii interesante, între români şi români, din Ungaria şi România, între istorici şi lingvişti, între etnografi şi critici literari, dar şi între diplomaţi, profesori sau preoţi, adunaţi la un loc cu toţii pentru a pune o nouă cărămidă la întărirea identităţii românilor din Ungaria, la păstrarea şi răspândirea valorilor cultural-spirituale ale comunităţii noastre.

Expoziţia fotodocumentară, precum şi ediţia din acest an al simpozionului s-au realizat cu sprijinul financiar al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii din Pretutindeni din Bucureşti şi al Ministerului Resurselor Umane de la Budapesta.

A.B. – E.Ş.