26 iun. 2015

Editorial - Ia românească

Recunosc, când am cumpărat-o la magazinul Ziridava din Arad, am fost extrem de fericită, pentru că ea a fost semnul că mă maturizez. Apoi, chiar a fost o vreme când am urât-o, pentru că nu-mi convenea că este obligatorie. Pe la mijlocul anilor 1980, toate fetele care ne-am înscris la liceul românesc din Jula trebuia să avem o bluză românească, o ie, cumpărată din România. Asta era o tradiţie în viaţa liceului. Ia trebuia s-o purtăm ca uniformă la toate serbările şcolare. Nimeni nu ne povestea atunci despre istoria portului popular românesc, despre însemnătatea lui, de ce ar trebui să fim mândre când purtăm ia românească. Nimeni nu ne-a spus că românii aveau cândva o frumoasă regină, pe nume Maria, care purta cu deosebită mândrie ia românească până şi în deplasările ei în America, în anii interbelici. Au fost vremuri când nu era o mândrie să recunoşti că eşti român. În anii 1980 era la modă tradiţionalul, aşa că am abandonat ia cumpărată de la Arad şi am scotocit prin dulapurile bunicilor noastre căutând spăcele şi alte haine bătrâneşti. Concuram între noi ca să găsim şi să purtăm cu fală cea mai frumoasă bluză bătrânească. Apoi, au trecut anii şi deceniile, iar noi am uitat de ie…

Cultivarea legumelor în sere, o afacere transmisă din generaţie în generaţie la Micherechi

Ambiţioşi şi sârguincioşi, românii din Micherechi au învăţat de la părinţi că doar munca şi doar ea le poate aduce succesul. Există familii, care sunt deja la a treia generaţie care trăiesc doar din cultivarea legumelor. De mici copii au muncit alături de părinţii lor, manifestând un interes sporit pentru agricultură. La început au cultivat castraveţi, lucru care le-au dus renumele atât în ţară cât şi peste hotare. Cu timpul, însă, pretenţiile pe piaţă au crescut, tehnologia a avansat, iar cei care se ocupă foarte serios de aceste culturi şi investesc în fiecare an mai multe milioane de forinţi încearcă să ţină pasul cu tehnologia nouă şi rezultatele, spun ei, sunt satisfăcătoare.

Ziua Culturii Române, la Seghedin

Autoconducerea Românilor din Seghedin şi Catedra de Limba şi Literatura Română a Facultăţii „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin organizează sâmbătă, 11 iulie, Ziua Culturii Române la Seghedin. Evenimentul este organizat în memoria semnării Proiectului de împăciuire româno-ungară, la 14 iulie 1849. Programul va începe la ora 10.00, la Primăria orăşenească, cu lansarea ultimului număr al revistei „Convieţuirea – Együttélés”, după care va urma seminarul stagiarilor POSDRU la Universitatea din Seghedin. De la ora 14.00 va avea loc depunerea de coroane la placa memorială Kossuth–Bălcescu, din piaţa Klauzál. „Banatul la 2014”, cu acest titlu va fi deschisă o expoziţie, care face parte dintr-un proiect derulat în parteneriat de Universitatea de Vest din Timişoara. Conferinţa internaţională, care va cuprinde prelegeri ale lui Claudiu Mesaroş, Petru Weber, Irina Airinei, Elena Sandu, Mihaela Bucin şi Gheorghe Petruşan va avea loc la Primăria orăşenească, cu începere de la ora 15.30.

A.C.

Onisim Colta – expoziţie personală de grafică la Institutul Cultural Român din Budapesta

Institutul Cultural Român din Budapesta organizează în perioada 29 iunie – 29 iulie 2015 expoziţia personală de grafică artistului arădean, Onisim Colta. Vernisajul expoziţiei va avea loc luni, 29 iunie, de la ora 19.00, la sediul ICR din str. Izsó nr. 5, în prezenţa artistului plastic.

Onisim Colta s-a născut în 1952, la Baia Sprie, judeţul Maramureş. În 1976 a absolvit Academia de Arte Vizuale „Ion Andreescu” din Cluj-Napoca, secţia pictură, clasa prof. Paul Sima. În 2006 obţine titlul de Doctor în Arte Vizuale – Universitatea de Arte şi Design, Cluj-Napoca. În perioada 1994–1998 este preşedinte al Filialei Arad a UAP, din 1998 vicepreşedinte al aceleaşi filiale, din 2000 redactor artistic al Revistei „ARCA” din Arad. Participă anual la expoziţii internaţionale de grup în Ungaria, Iugoslavia şi Germania. Lucrările sale au făcut obiectul mai multor expoziţii personale de la Atena, Aachen, Budapesta şi Agadar (Maroc). Opere semnate de Onisim Colta pot fi regăsite şi în numeroase muzee şi colecţii particulare din lume.

Burse de studii în România pentru tineri români din Ungaria

Zilele trecute, Consulatul General al României la Jula ne-a informat despre oferta de locuri în ciclul I (licenţă) a Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice din România, subvenţionate de stat „cu bursă” sau „fără taxă, fără bursă”, pentru tinerii etnici români din Ungaria, în anul universitar 2015–2016.
Anul acesta, numărul locurilor acordate de statul român este 25, la fel ca anul trecut.

85 de elevi români din Ungaria în tabăra de la Sulina

Ministerul Afacerilor Externe – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, în colaborare cu Ministerul Tineretului şi Sportului, din România, organizează şi în această vară, la Sulina, judeţul Tulcea, programul de tabere pentru elevi şi tineri români din afara graniţelor, „ARC 2015”. Pentru tinerii români din Ungaria în acest an s-au alocat 85 de locuri, cu 5 locuri mai multe decât la taberele organizate anul trecut. Programul „ARC 2015” se va desfăşura în două serii, 29 iunie–6 iulie şi 6 iulie–13 iulie.
În cadrul celor şase ediţii anterioare, peste zece mii de copii şi tineri etnici români de pretutindeni au beneficiat de acest program. Scopul taberelor „ARC” îl reprezintă conştientizarea apartenenţei la identitatea culturală română şi aprofundarea cunoştinţelor de cultură şi civilizaţie românească, posibilitatea de a intra în contact cu realităţile României, accesul la valorile patrimoniului cultural românesc şi promovarea imaginii României şi a românilor. În vara aceasta, în total, programul „ARC” va aduce în România 2000 de copii şi tineri etnici români din comunităţile istorice şi din diaspora.

A.B.

Icoane româneşti la expoziţia de aniversare a refacerii judeţului Bichiş

În ziua de 18 iunie, la Muzeul Județean „Munkácsy Mihály” din Bichişciaba a avut loc vernisajul unei expoziţii dedicate aniversării a 300 de ani de la reorganizarea şi dezvoltarea judeţului Bichiş. Expoziţia poartă titlul: „Reîntoarcerea la Sfânta Coroană. Aniversarea a 300 de ani de la refacerea județului Bichiș, de după turcocrație”. La eveniment a participat, alături de numeroase oficialități, și Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria.

Botez ortodox la Chitighaz

În ziua de 9 mai, în biserica ortodoxă română din Chitighaz a avut loc botezul micuţei Mia Zorka, fiica părinţilor Enikő Tanács şi György Órás. Botezul a fost săvârşit de preotul paroh Florin Olteanu, iar viitorii părinţi sufleteşti ai nou botezatei sunt naşii Valeria Stejan-Szelényi şi Ernő Szelényi.
În imaginea de mai jos am reuşit să imortalizăm un moment unic în viaţa a patru generaţii de femei ai familiei Stejan din Chitighaz: alături de micuţa Mia Zorka se află mama ei, Enikő Tanács (dreapta), bunica Cornelia Stejan (în spate) şi străbunica Floarea Şipoş-Stejan.


Maria Sarca Zombai

Ştiri pe scurt...

Bătania
În organizarea Şcolii generale bilingve „Lucian Magdu” din Bătania şi a Autoguvernării Româneşti din Bătania sâmbătă, 20 iunie, în curtea şcolii din Bătania a avut loc întâlnirea localităților de pe teritoriul vechiului Comitat Cenad. Au sosit delegații din Macău, Apátfalva, Cenadul Unguresc, Csanádpalota, Orosháza, Leucușhaz şi alte localități, dar și invitați din orașe din România, cum este Lipova. Elevii şcolii generale au prezentat un program cultural şi a avut loc şi un concurs gastronomic.

Jula

Ministerul Resurselor Umane din Budapesta a lansat şi în acest an concursul pentru obţinerea bursei de studii pentru liceenii de naţionalitate. Zilele trecute, ministrul Balog Zoltán a publicat lista elevilor câştigători. Printre aceşti bursieri, din rândul comunităţii româneşti din Ungaria se află Estera Gherman, eleva liceului „N. Bălcescu” din Jula, care va primi bursa elevilor de naţionalitate, începând de la 1 septembrie 2015, timp de doi ani de zile, până la încheierea liceului. Bursa este de 60.000 de forinţi pe lună.

Budapesta

Pe 24 iunie, Institutul Cultural Român Budapesta a marcat Centenarul Gellu Naum printr-o expoziţie realizată de Muzeul Naţional al Literaturii Române. Vernisajul expoziţiei aniversare a avut loc la sediul ICR (str. Izsó nr. 5), în prezenţa conf. univ. dr. Ioan Cristescu, director al Muzeului Naţional al Literaturii Române (MNLR). Cu ocazia vernisajului, a fost prezentat numărul 5 din „Caietele Avangardei”, revistă editată de MNLR, număr dedicat lui Gellu Naum. Expoziţia va fi deschisă publicului ICR Budapesta în perioada 24 iunie – 10 septembrie 2015.

Bichiş

Pe 29 iunie, cu începere de la ora 19.00, pe scena Centrului Cultural „Kecskeméti Gábor” din Bichiş va avea loc concertul pianistului micherechian Norbert Hodozso. Tânărul va concerta împreună cu Mihai Demeniv, la acordeon. Concertul celor doi tineri se înscrie în programul „Bétazen” (Békés-Tarhosi Zenei Napok), un program cultural organizat din anul 1976 în fiecare vară, la Bichiş. 

Echipa de fotbal U14 din Micherechi, campioana judeţului Bichiş

Pe 16 iunie, la Bichişciaba au fost disputate meciurile de fotbal ale campionatului judeţean de fotbal pentru copii. La competiţie au participat fotbalişti amatori, cu vârste cuprinse între 12–14 ani. Fiecare dintre cele şase echipe care au intrat în concurs au reprezentat câte o localitate. La competiţie, echipa de fotbal U14 din Micherechi a jucat contra echipei Szeghalom, învingând cu 2 la 0 (goluri: David Puiu şi Ujj László). Aşadar, victoria a încălzit sufletele micilor fotbalişti, în anul 2015, la categoria grupei lor de vârstă, micherechenii au obţinut medalia de aur, calificându-se pe primul loc. Antrenorul echipei, Tiberiu Berényi, spune că a început antrenarea acestei echipe în primăvara anului acesta cu două ocazii pe săptămână, pe terenul de fotbal din Micherechi.

Vizită episcopală la Peterd

În duminica din 21 iunie, Preasfințitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a săvârșit Sfânta Liturghie Arhierească în biserica din Peterd, împreună cu pr. paroh Cosmin Pop și cu diaconul Emanuel Văduva. În cuvântul de învățătură, PS Siluan și-a exprimat bucuria de a-i cerceta duhovnicește pe credincioșii ortodocși români din Peterd și a se ruga împreună cu ei, a tâlcuit Evanghelia zilei, care ne învață să nu ne lăsăm copleșiți de grijile vieții zilnice, ci să ne îngrijim și de hrană spirituală pentru sufletele noastre și de mântuirea lor, care este mult mai valoroasă decât orice lucru din lumea aceasta. Episcopul i-a îndemnat pe credincioșii prezenți, între care s-au numărat și mai mulți tineri, să rămână mereu atașați de Biserica Strămoșească și de valorile lăsate drept moștenire de mare preț din partea înaintașilor noștri, care vor fi un sprijin real și pentru viața fiecăruia dintre noi, mai ales în lumea secularizată în care trăim cu toții astăzi.

Spectacol de excepţie la Budapesta - O incursiune în realitatea interbelică a satului românesc

În data de 15 iunie, la Teatrul „Katona József” din Budapesta a fost prezentată piesa cu titlul Păi… despre ce vorbim noi aici, domnule?”, semnată de cunoscutul jurnalist de televiziune, Cătălin Ștefănescu, în regia unuia dintre cei mai de seamă regizori români, Alexandru Dabija, de la Teatrul Act. În cele două roluri i-am întâlnit pe Marcel Iureş şi George Mihăiţă. Teatrul românesc se bucură de mare renume în întreaga lume. Şi budapestanii au profitat pe deplin de această ocazie.

19 iun. 2015

Editorial - Luptele noastre

Războaie şi lupte au fost şi sunt dintotdeauna. Omul se războieşte şi se luptă şi azi. Bătrânii se luptă cu bolile, adulţii pentru un trai mai bun, copiii cu inamici imaginari ai jocurilor pe calculator, soţul se luptă cu soţia şi invers. Războaiele nu se duc doar cu tancurile şi puştile, ci şi cu ideile, cu concepţiile. Omul se luptă cât trăieşte: cu ispitele, cu alţii, cu sinele. Ştim asta încă din băncile şcolii: „O luptă-i viaţa, deci te luptă…”, ne-au îndemnat profesorii noştri prin versurile lui George Coşbuc. Uneori avem senzaţia că trăim în mijlocul unui câmp de luptă, unde toată lumea luptă şi se ceartă cu toată lumea, unde toţi cred că deţin adevărul, unde stăpâneşte ura şi duşmănia, unde mulţi ascultă dar puţini aud, mulţi vorbesc dar puţini spun cu adevărat ceva.
Aşa se simte de câteva luni bune şi majoritatea locuitorilor din Micherechi. „Eu nu mai înţeleg nimic. Toţi zic că ne vor binele, atunci de ce se sfădesc între ei?”, m-a întrebat deunăzi o cunoştinţă, pe care cel mai mult o deranjează nu faptul că la şedinţe se înşiră argumente pro şi contra preluării şcolii din Micherechi, de către primăria locală sau de către Autoguvernarea pe Ţară, ci că discuţiile nu se poartă în mod civilizat.

Ultimul hop înainte de vacanţa de vară: examenul de bacalaureat

În cursul acestei săptămâni, la Liceul N. Bălcescu” din Jula s-au desfăşurat examenele de bacalaureat, proba orală. Cele două comisii de examinare au verificat în total cunoştinţele a 96 de tineri, dintre care 42 sunt de clasa a XII-a, iar 47 de elevi din clasele a X-a şi a XI-a care şi-au dat bacul în mod preliminar la informatică şi engleză, precum şi 7 elevi externi. Preşedinta comisiei de examinare 12 A a fost prof. univ. Máté Ilona şi a examinat în zilele de 16–17 iunie, iar după o zi liberă, în zilele de 19–20 iunie şi-au susţinut proba orală în faţa comisiei de examinare elevii din clasa a 12B. Preşedinta acestei comisii a fost prof. univ. Szabó Adriana Klára. Rezultatele de anul acesta ale examenului de bacalaureat s-au anunţat în seara de 16 iunie, respectiv în seara de 19 iunie, după ce s-au terminat toate examenele.


A.C.

Absolvenţii şcolilor generale româneşti din Ungaria, în anul 2015

La sfârşitul acestei săptămâni şi la sfârşitul săptămânii trecute, la şcolile generale din Ungaria în care se predă şi limba română au avut loc serbările de sfârşit de an şcolar. Clopoţelul vacanţei mari a sunat pentru toţi elevii, însă pentru absolvenţii claselor a VIII-a, clopoţelul a sunat şi a schimbare, fiecare absolvent îşi va lua zborul spre alte instituţii de învăţământ. Mai jos publicăm pozele de grup şi numele absolvenţilor de la şcolile noastre generale.

ALETEA
Bernadett Dihel. Diriginte: Eva Petrujan

APATEU
Kata Geletei, Melita Kaszai, Carolina Miczura, Carolina Darázs, Sabina Csiszár, Alexandra Iszály, Dominik Nagy, Adam Bereczki, Criştof Oromós, Adam Tóth, Dominik Turi, Iosif Gerner. Diriginte: Edit Pintye

BĂTANIA
Regina Balda, Richard Deák, Suzana Gáspár, Zsolt Hábencius, Janeta Ianoşov, Szabolcs Ianovici, Daniel Pelyva, Hajnal Putin, Grigore Flukovini, Andrei Szubin. Diriginte: Clara Györgyi Guth

CHITIGHAZ
Daniel Botaş, Zoltán Bukor, Benţe Busa, Afrodite Czifra, Anabela Csurár, Vendel Faragó, Edit Kaszap, Erik Kovács, Victoria Madácsi, Daniela Mező, Alexandra Muntyán, Diana Mülek, Patric Olar, Andreea Olteanu, Nineta Popuţa, Renata Putnoki, Vivien Szabó, Vanda Sălăjan, Ştefan Szépfalusi, Petru Szucsán, Vasile Tóth, Kitti Várhegyi. Diriginte: Ana Rocsin Orbán

JULA

Anamaria Rebeca Bonczos, Moisa Constantin, Attila Ferenczi, Victoria Ana Gyihor, Andrei Ovidiu Ionas, Gheorghe Cristopher Cozma, Victoria Lippai, Ana Martin, Ioan Matei Nemeş, David Netye, Cristina Olasz, Matei Pavlákovics, Victora Petykó, Cristina Polgár, Roland Gheorghe Rokszin, Cintia Zorica Rokszin, Robert Kevin Szabó, Norbert Szoboszlai, Roland Szőke, Zoltán Henric Varga, Blaziu Vaszkán. Diriginte: Vasile Cozma


MICHERECHI
David Benye, Roland Bihari, Lavinia Bogdan, Jenifer Bottó, Benţe Ţârle, Gheorghe Cioca, Debora Gherasim, Dora Goron, Gheorghe Gurzău, Vanesa Iurasoc, Ioan Iova, Vasile Martin, Lidia Miron, Blaziu Nagy, Vivien Nagy, Daniel Pătcaş, Gerhard Poiendan, Jenifer Ruja, Panna Ruja, Szabolcs Soltész, Emeric Szikszai, Mihai Trungel, Ioana Anamaria Ţârle. Diriginte: Mihai Boca

SĂCAL
Aneta Buca, Martin Baum, Norbert Mohácsi, Ştefan Mohácsi, Acoş Varga, Ştefan Szentmiklósi, Jenifer Glonczi, Attila Kiss, Andreea Rafael. Diriginte: Elena Szilágyi

Pelerinajul budapestanilor la mănăstirile Banatului

Între 5-9 iunie, un mic grup de credincioşi de la Parohia Ortodoxă Română din Budapesta, cu conducerea părintelui paroh Marius Maghiaru şi cu binecuvântarea Prea Sfinţitului Episcop Siluan, cu contribuţia financiară a Autoguvernării Române din sectorul VII – Budapesta, a efectuat un pelerinaj la mănăstirile din Banat şi din judeţul Mehedinţi. Traseul pelerinajului a fost compus de credincioasa Şerbana Kiss-Meiroşu. Plecând din Jula şi având o scurtă oprire în centrul Aradului, prima mănăstire vizitată a fost cea a Hodoş-Bodrogului. Aici pelerinii budapestani au vizitat biserica mănăstirii construită în a doua jumătate a secolului al XVI-lea şi colecţia bogată de artă bisericească a muzeului.

Tânăr muzician din Micherechi la festivalul „Bétazen”

Pe 29 iunie, cu începere de la ora 19.00, pe scena Centrului Cultural „Kecskeméti Gábor” din Bichiş va avea loc concertul pianistului micherechian Norbert Hodozso. Tânărul va concerta împreună cu Mihai Demeniv, la acordeon. Concertul celor doi tineri se înscrie în programul Bétazen” (Békés-Tarhosi Zenei Napok), un program cultural organizat din anul 1976 în fiecare vară, la Bichiş.

A.C.

Primăria din Jula a distins elevii talentaţi

Pe 9 iunie, în Sala Festivă a Primăriei din Jula a avut loc festivitatea de înmânare a premiilor pentru elevii talentaţi din oraş. De nouă ani consecutiv, la sfârşitul anului şcolar, primăria orăşenească întâmpină într-un cadru festiv pe acei elevi ai şcolilor generale şi licee din Jula, care au obţinut rezultate merituoase la concursuri şcolare, artistice şi sportive. Elevii au fost salutaţi de către primarul dr. Görgényi Ernő, care a vorbit despre însemnătatea acelei cărţi de onoare, care a fost deschisă odată cu iniţierea acestei festivităţi, menind să cuprindă numele elevilor julani talentaţi.
Participanţii la eveniment au fost întâmpinaţi de cuvintele de mulţumire rostite de eleva Liceului „N. Bălcescu”, Adriana Nyári, care în acest an şcolar a ocupat funcţia de primar-elev al oraşului Jula. Cunoştinţele şi eforturile voastre au adus glorie nu numai şcolii voastre, dar de asemenea şi întregului nostru oraş”, a spus eleva Adriana Nyári, dorindu-le tuturor tinerilor vacanţă plăcută.
Din rândul comunităţii româneşti din Ungaria au fost distinşi elevii Martin Orban (profesor pregătitor: Maria Sucigan), Cristofer Cozma (profesor pregătitor: Döge Csaba), Carina Iuhas (profesor pregătitor: Stela Nicula Machhour) şi grupul de dansatori premiaţi cu medalia de aur la concursul naţional de dans al Balurilor Panglicii (profesori pregătitori: Hajas Tibor, Mariana Oros Martin şi Flora Santău). Ceremonia de înmânare a diplomelor de merit a luat sfârşit cu frumosul dans al elevilor de la şcoala românească.

A.C.

Profesoara Maria Sucigan, elevul Martin Orbán şi primarul Görgényi Ernő

Primarul Görgényi şi elevul Cristofer Cozma

Eleva Carina Iuhas şi primarul Görgényi

Dansatori premiaţi ai Liceului "N. Bălcescu" din Jula

Botez la Biserica Penticostală Nr.1 din Micherechi

Pe 31 mai, în ziua de Rusalii, Biserica Penticostală nr. 1 a organizat un botez Nou Testamental. De data aceasta, două persoane s-au hotărât că îl vor urma pe Domnul Nostru Isus Hristos: Maria Pui Netea şi Betina Puiu. Hotărârea lor a fost întărită prin botez. Evanghelia a fost vestită de pastorul bisericii Durkó Albert, care a vorbit despre deosebirea dintre puterea omului şi puterea lui Dumnezeu dată prin Isus Hristos. La cântări şi laude a participat printre alţii şi fratele Daniel Bodog din Oradea şi tinerii bisericii. La sfârşitul botezului, biserica i-a invitat pe toţi participanţii la ceai şi cozonac.

Ioan Rocsin

Şcoala generală din Aletea va fi renovată

Corpul profesoral de la şcoala din Aletea
În această vacanță de vară vor începe lucrările de renovare la școala generală românească din Aletea. Interiorul va fi renovat, vor fi schimbate geamurile și va fi vopsită toată clădirea. Pentru aceste lucrări, susținătorul instituției, Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria a câştigat un sprijin financiar de la Ministerul Resurselor Umane de la Budapesta. Despre viitoarele lucrări am stat de vorbă cu Petru Sălăjan, directorul școlii din Aletea.

Ştiri pe scurt...

Pocei

Biserica greco-catolică din Pocei s-a îmbogăţit recent cu o icoană, realizată după icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului, de la Mariapócs. Sfinţirea şi punerea icoanei în biserică va avea loc în cadrul unei sărbători, organizată pe 27 iunie. Programul va începe la ora 10.00, cu o sfântă liturghie în biserica din Pocei.

Jula

Şcoala Generală şi Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu” din Jula, singura instituţie de învăţământ la nivel liceal a românilor din Ungaria, a aniversat 65 de ani de la înfiinţare printr-o serie de manifestări, care au avut loc de-a lungul întregului an şcolar 2014–2015. Ultima serbare va avea loc pe 26 iunie, de la ora 17.00, în instituţia de învăţământ julană.


Crâstor

Primăria din Crâstor organizează, pe 4 iulie, o sărbătoare de Ziua localităţii. La eveniment sunt aşteptaţi oaspeţi din România şi din Ungaria. La programul cultural artistic, care are loc după orele prânzului, va urca pe scenă şi Ansamblul „Păstrătorii Tradiţiilor” al Centrului de Documentare şi Informare al AŢRU, prezentând dansuri populare româneşti din Ungaria.

Bătania

Biserica ortodoxă „Sfântul Mare Mucenic Gheorghe” din Bătania, singura dintre bisericile româneşti din Ungaria care este închinată acestui sfânt, va avea ca oaspete în duminica din 5 iulie pe Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan. Sfânta Liturghie Arhierească va avea loc cu începere de la ora 10.00.

Şercad–Snagov

În anul 1999, comuna Snagov, de lângă Bucureşti, a semnat o Convenţie de înfrăţire cu oraşul Şercad, din Ungaria. Protocolul prevedea ca această înfrăţire să dăinuiască pe un termen nelimitat. În tot acest răstimp, reprezentanţii comunităţilor din cele două localităţi s-au vizitat reciproc, au făcut schimb de experienţă şi au participat la diferite manifestări culturale. În vara aceasta, le-a venit, din nou, rândul celor din Şercad să viziteze Snagovul. Astfel, la invitaţia primarului din Snagov, delegaţia din Ungaria alcătuită din consilieri locali şi membri ai autoguvernării româneşti, în frunte cu primarul localităţii, vor merge pe meleaguri ilfovene la mijlocul lunii iulie.


Ioan Selejan (1931–2015)

Pe 5 iunie s-a stins din viaţă, la vârsta de 84 de ani, dr. Ioan Selejan din Aletea, medic veterinar şi fost preşedinte al autoguvernării locale româneşti, acesta fiind condus pe ultimul drum de soţia Judit cu care a convieţuit 57 de ani, de membri ai familiei, prieteni, cunoscuţi sau localnici, marţi, 16 iunie, în cimitirul de pe strada Vasúti din Bichişciaba. Ioan Selejan s-a născut pe 23 septembrie 1931, într-o familie de români din Aletea, localitatea în care a crescut, şi-a făcut şcolile elementare, aici a trăit şi de aici a fost condus şi pe ultimul său drum spre Bichişciaba. În anul 1958 a primit diploma de medic veterinar la Universitatea de medicină veterinară din Budapesta. După ce a lucrat în diverse locuri, din 1963 şi până la anii pensionării, a fost medic veterinar în satul său natal, unde s-a căsătorit cu Kocziha Judit, căsnicie din care li s-a născut fetiţa Györgyi, care mai apoi le-a alinat bătrâneţile cu o nepoţică. Ioan Selejan a avut o viaţă activă, atât în cadrul profesiei sale de medic, cât şi pe plan local. La bătrâneţe s-a implicat şi în cadrul comunităţii româneşti din Ungaria, fiind mai mulţi ani deputat în Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria, iar trei cicluri la rând a fost preşedinte al Autoguvernării Româneşti din Aletea.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Gheorghe Bagy

„Placheta Bălcescu” pentru două eleve eminente

Isabela Boca şi Nora Ruja
Precum am mai scris în paginile revistei noastre, Liceul „N. Bălcescu” din Jula acordă premii la sfârșitul anului școlar pentru absolvenții clasei a XII-a, în semn de recunoaştere pentru meritele exemplare la învățătură. Printre aceste premii se află și „Placheta Bălcescu”. În numărul din săptămâna trecută am realizat un interviu cu premiantul Samuel Gherman, iar acum vă invităm să faceți cunoaștință cu două tinere din Micherechi, Nora Ruja și Isabela Boca, posesoarele „Plachetei”, care ne vor povesti în ce măsură a intervenit școala în formarea conduitei lor precum și despre planurile lor de viitor.

Cupa internaţională de şah „Alexandru Hoţopan”, Ediţia a VI-a

Dragi prieteni, iubitori ai şahului,
redacţia „Foaia românească” şi Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria va organiza, şi în această vară, Cupa internaţională de şah „Alexandru Hoţopan”. Evenimentul se va desfăşura în ziua de sâmbătă, 4 iulie 2015.

CONDIŢII DE PARTIPARE
1. La competiţie are dreptul să participe orice român din Ungaria sau din lume şi orice iubitor de şah!
2. Taxa de participare:
adulţi – 1500 Ft/persoană
elevi – 1000 Ft/persoană
3. Categorii:
Profesionişti: „A” – seniori, „B” – juniori (14–18 ani), „C” – copii (4–14 ani)
Amatori: „D” – seniori, „E” – juniori (14–18 ani), „F” – copii (4–14 ani) „G” – inactivi
4. Competiţia se va desfăşura în sistemul RAPID (30–30 minute) şi ELVEŢIAN.

BILET DE ÎNSCRIERE
Nume: ...................................................................................
Categoria la care doresc să particip (A sau B):
...................................................................................
Anul naşterii: ........................................................................
Adresa: ..................................................................................
Tel: ........................................................................................
E-mail: ...................................................................................
Semnătura: ............................................................................
Concurenţii sunt rugaţi să retrimită talonul de înscriere şi cotizaţia pe adresa redacţiei (Jula, str. Doja nr. 8), până în data de 26 iunie 2015.

Contacte: Ioan Cozma (+36 30 4316775, kozma0802@freemail.hu), Redacţia: +36 66 361789

Ioana Pârvulescu: „Literatura îţi satisface dorinţe irealizabile în viaţă”

Scriitoarea Ioana Pârvulescu a participat pentru prima dată la Târgul de carte din Budapesta, în cursul lunii aprilie a.c., la lansarea primului său roman tradus în limba maghiară „Viaţa începe vineri”/„Az élet pénteken kezdődik”. Lăudat de critica literară şi extrem de bine primit de public, romanul Ioanei Pârvulescu a apărut în limba suedeză şi este în curs de publicare în engleză, franceză, bulgară, sârbă, croată, macedoneană şi albaneză. „«Viaţa începe vineri» e o carte care poate fi citită ca roman poliţist, roman fantastic pe tema călătoriilor în timp sau roman istoric, dar cititorul va fi enorm câştigat dacă va uita de toate aceste categorii şi-o va vedea pur şi simplu ca pe o lume vie, plină de poezie şi adevăr, cum sunt toate scrierile care înseamnă ceva în literatura lumii", a spus Mircea Cărtărescu despre cartea colegei sale. Ioana Pârvulescu predă literatură română modernă la Facultatea de Litere din Bucureşti, scrie teorie şi critică literară, poezii şi romane. În 2013 a primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură.



12 iun. 2015

Editorial - Nu faceţi expoziţie din românii vii!

Totdeauna m-au enervat întrebările – şi voi de când trăiţi în Ungaria? de unde v-aţi mutat aici? –, indiferent de la cine au venit, de la unguri sau de la români. De la unguri m-au şocat, pentru că însemna că nu îşi cunosc ţara, nu ştiu că în această ţară trăiesc pe lângă unguri şi alte popoare. Cu majoritatea ungurilor totuşi m-am descurcat mai bine când le ziceam că nu am venit de nicăieri, eu sunt din Micherechi. Şi atunci le pica fisa, cum că da, da, parcă au auzit că acolo trăiesc români, şi că au o echipă de dansuri renumită, pe care chiar au văzut-o şi la televizor. Mai greu îmi este cu românii, pentru că lor nu le spun nimic renumiţii castraveţi sau ardei din Micherechi, precum nici renumitele dansuri populare din Micherechi, pe care ei oricum le văd cam ungureşti. După ce mi-a trecut enervarea, îmi rămâne în suflet întristarea şi durerea: cum de ne-au putut îndobitoci atât de tare regimurile trecute încât să uite neamul de neam şi cum de într-un sfert de secol nu am putut recupera ceea ce comunismul a stricat.

150 de ani de la fondarea revistei „Familia”, sărbătoriţi de românii din Budapesta

Societatea Culturală a Românilor din Budapesta, Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria şi Autoguvernarea Românească din sectorul VII organizează un cenaclu literar-cultural intitulat „Aniversarea a 150 de ani de la fondarea revistei Familia din Pesta”. Cenaclul va fi organizat vineri, 19 iunie, de la ora 16.30, la Capela Ortodoxă Română din Budapesta (1072 Budapesta, Str. Holló nr. 8). Programul este organizat cu sprijinul Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria şi al Autoguvernării Româneşti din Sectorul VII, Budapesta.

* * *

Asociaţia Femeilor Ortodoxe Române din Budapesta, Centrul Cultural, Pastoral-Misionar „Sfântul Vasile cel Mare”, în parteneriat cu Direcţia pentru Cultură Bihor şi cu sprijinul Autoguvernării Româneşti din Sectorul XI, Budapesta, organizează un program cultural românesc cu prilejul aniversării a 150 de ani de la înfiinţarea revistei „Familia” (Pesta, 17 iunie 1865). În cadrul programului, dl Lucian Silaghi, directorul Direcţiei pentru Cultură Bihor va prezenta un scurt istoric al revistei fondate de Iosif Vulcan. Invitatul special al evenimentului va fi Oana Lianu, maestră a naiului, care va prezenta un recital ce va cuprinde melodii de muzică tradiţională românească, precum şi fragmente muzicale din repertoriul clasic.
Programul se organizează sâmbătă, 20 iunie, de la ora 14, în aer liber, în curtea imobilului în care funcţionează Capela Ortodoxă Română şi Aşezământul Monahal „Sfântul Ioan Botezătorul” (Budapesta, strada Holló nr. 8).

Un cadou de Ziua Copilului: teatru interactiv şi atelier pentru mici actori

Mai multe imagini despre spectacolul din Bătania aici
şi despre cel din Micherechi aici
Săptămâna trecută, pe 2 iunie, în Ungaria şi Serbia au avut loc reprezentaţii de teatru şi ateliere de improvizaţie şi interpretare destinate copiilor din comunităţile româneşti cu ocazia Zilei Copilului. Proiectul a fost organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor, în parteneriat cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria şi Comunitatea Românilor din Serbia. Programul a cuprins câte un spectacol cu piesa „Ursul păcălit de vulpe”, adaptare după povestea lui Ion Creangă, şi workshop-uri interactive de improvizaţie şi interpretare pentru copii sub genericul „Atelierul micului actor”, proiect iniţiat şi susţinut de actori profesionişti din Arad şi Bucureşti.

Ziua Pedagogului, sărbătorită la Jula

Primăria oraşului Jula a organizat luni, 8 iunie, la Sala „Vigadó”, Ziua Pedagogilor. La sărbătoarea organizată în special pentru profesori şi pedagogi au fost înmânate distincţii pentru mai mulţi profesori ai şcolilor din circumscripţia julană. Din rândul comunităţii româneşti din Ungaria au primit Premiul primarului oraşului Jula: Tünde Ruja Nyári, educatoare la Grădiniţa din Oraşul Mare Românesc din Jula, Andreea Cefan Szántó, directoarea adjunctă a Liceului „N. Bălcescu” din Jula, Ana Radici Repisky, directoarea adjunctă a şcolii generale româneşti din Jula, iar Veronica Garami, profesoară la Şcoala generală Implom József” din Jula a fost distinsă din partea circumscripţiei şcolare julane. În discursul său, Teleki-Szávai Krisztina, directoarea împuternicită a circumscripţiei de învăţământ din Jula de la Centrul Klebelsberg a vorbit despre rolul pedagogului în societate, iar viceprimarul Kónya István a subliniat că începând din anul 1952 în prima duminică din luna iunie dascălii oraşului sunt sărbătoriţi cu ocazia Zilei Pedagogilor. Distincţiile au fost înmânate de primarul dr. Görgényi Ernő, care a felicitat profesorii cu această zi importantă.

A.C.

„Icoana din casă este o mărturisire a credinţei în Dumnezeu” - Crezul unui tânăr colecţionar de icoane ortodoxe din Jula

Vineri, 29 mai, la Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU a avut loc vernisajul unei expoziţii de icoane pe lemn, cuprinzând colecţia particulară de icoane a lui Gavril Gurzău, un tânăr român din Jula, originar din Micherechi. Cu aceeaşi ocazie, pr. Petru Puscaş, parohul Bisericii „Sf. Parascheva” din Jula, şi-a lansat volumul cu titlul „Contribuţii la studiul istoriei religiilor, în sfera culturală maghiară”, care conţine, practic, teza sa de doctorat.

S-a terminat şcoala, începe vacanţa!

Potrivit datelor oferite de şcolile româneşti din Ungaria, în zilele care urmează, elevii de clasa a opta a şcolilor generale vor spune adio instituţiei lor, după care vor intra în vacanţă. În tabelul de mai jos vă publicăm ziua şi ora serbărilor de bun rămas, anexând numărul absolvenţilor din clasele a opta şi a elevilor înscrişi în clasa întâi pentru anul şcolar 2015/2016. Reamintim că absolvenţii Liceului „N. Bălcescu” din Jula vor reveni în bănci luni, 15 iunie, pentru susţinerea probelor orale ale examenelor de bacalaureat. Elevii aparţinând comisiei de examinare 12A vor evolua în faţa comisiei în zilele de 15–16 iunie, preşedinta de comisie va fi Máthé Ilona. După o zi de pauză, examenele vor continua în perioada 18–19 iunie, când vor fi examinaţi elevii de către comisia de examinare 12B, preşedinta fiind Szabó Adriana Klára.



Ştiri pe scurt...

Pécs
„Ne dorim ca Ungaria să fie un loc mai paşnic şi mai cooperant, unde populaţia majoritară şi naţionalităţile să trăiască unul pentru binele celuilalt", a declarat sâmbătă, la Pécs, Balog Zoltán, ministrul resurselor umane. El s-a aflat în capitala judeţului Baranya cu prilejul celui de-al doilea popas al şirului de programe intitulat „Színezd át”, o zi a familiilor, care se doreşte a fi o campanie ce are drept scop lansarea unui apel către copii pentru ca aceştia să cunoască şi să accepte şi alte culturi. „Cultura naţionalităţilor ne îmbogăţeşte şi pe noi, iar cei care au identitate dublă, nu sunt deloc mai săraci”, este de părere ministrul Balog Zoltán. Viceprimarul din Pécs, Őri László, a arătat că în oraşul reşedinţă de judeţ convieţuiesc în pace de sute de ani zece naţionalităţi. „Pécsul este un exemplu nu numai pentru ţară, dar şi pentru întreaga lume”, a spus viceprimarul. Următoarele popasuri ale campaniei vor fi la Dobriţân, Veszprém, Szolnok, Nyíregyháza, Miskolc, Győr, Seghedin şi Budapesta.

Chitighaz
În perioada 29 iunie–10 iulie, Asociaţia creatorilor din Chitighaz organizează o nouă  ediţie a taberei de creaţie, la care vor participa artişti plastici şi amatori adulţi şi copii din Ungaria şi România. Secretara asociaţiei şi, totodată, organizatoarea taberei Valeria Megyeri ne-a informat că tabăra are ca scop principal transmiterea dragostei pentru artă. Ca în fiecare an, locul de desfăşurare va fi castelul Almásy din localitate cu peisajul său pitoresc. La atelierul de creaţie al taberei se vor ocupa de participanţi specialiştii: Kukár István (pictură), Deli Zoltánné Szabó Éva (pictură emailată), Szőke Sándor (sculptură) şi Kovácsné Osán Ágnes (ceramică).

Budapesta

Un grup de 45 de elevi şi profesori de la Colegiul Naţional „Emanuil Gojdu” din Oradea vor face o vizită la Budapesta pe urmele lui Emanuil Gojdu. Programul excursiei tematice în capitala ungară va avea loc pe 11 iunie, iar la Capela Ortodoxă Română din strada Holló vor fi întâmpinaţi de cercetătoarea Maria Berényi, care o să le povestească despre marele mecena al culturii române. Tinerii vor face o vizită apoi în Curţile Gojdu şi la mormântul familiei Gojdu din cimitirul Kerepesi.

Chitighaz


Instructorul de dansuri populare şi preşedintele Asociaţiei Culturale a Românilor din Chitighaz, Gheorghe Gros, care îndrumă elevii de la şcolile româneşti din judeţul Bihor şi Bichiş în tainele dansului popular, organizează o tabără de dansuri populare la Tomeşti, în perioada 10–20 iulie. La tabără vor participa peste 30 de copii din mai multe localităţi din Bihor, dar şi din Jula, Chitighaz şi Leucuşhaz. Instructorii principali ai acestei tabere vor fi Victor Jigherean şi Nistor Ghimboşa. Tabăra va avea un program bine stabilit, în afara lecţiilor de dans ţinute dimineaţa şi după-amiaza, vor fi efectuate şi excursii în împrejurimi, drumeţii şi pelerinaje la mănăstire.

Festivalul „Periniţa”, cu multe surprize plăcute

Mai multe imagini aici
Iubitorii dansului şi cântecului popular românesc au umplut vineri, 5 mai, sala festivă a Centrului Cultural Românesc din Jula, la cea de-a 23-a ediţie a Festivalului „Periniţa”. Acest program folcloric a fost iniţiat de regretatul Alexandru Hoţopan, cu scopul ca nu numai limba ci şi obiceiurile, cântecele şi dansurile româneşti să fie răspândite în rândul tineretului. Pentru început au debutat pe scenă dansatorii echipei Hora”, care au prezentat sârba din Chitighaz, instruiţi fiind de coregraful Ioan Nedrău.

„Oriunde voi ajunge în viitor, voi fi mândru că am fost elevul Liceului Bălcescu din Jula” - De vorbă cu Samuel Gherman, absolvent distins cu Placheta Bălcescu

Ziua de 1 mai a fost o zi deosebită în viaţa celor 42 de absolvenţi ai Liceului „N. Bălcescu” din Jula. În ziua despărţirii de liceu, directoarea Maria Gurzău Czeglédi a apreciat rezultatele elevilor din clasa a 12-a şi a înmânat mai multe distincţii. În numărul din săptămâna trecută a revistei „Foaia românească” aţi putut face cunoştinţă cu Viola Netea şi Zsombor Baráth, posesorii distincţiei Pro discipulis” pe anul 2015. Din cei 42 de absolvenţi, trei au primit Placheta Bălcescu”: Samuel Gherman, Nora Ruja şi Isabela Boca. Placheta Bălcescu” a fost înfiinţată de către doamna Lucia Borza, în anul 1984. Această plachetă i se acordă acelui elev, care are rezultate exemplare la studii, dar şi în domeniul limbii şi culturii româneşti. În urmare vă invităm la o convorbire cu Samuel Gherman despre ce a însemnat pentru el acest premiu.

Corespondență Culturală de la București - Știri despre Festivalul „George Enescu”, ediția XXII, București 2015

Dragi cititori ai săptămânalului „Foaia românească”, dragi iubitori ai muzicii simfonice. A venit vara! Urmează concedii, urmează caniculă, apoi școala, grădinița copiilor… Odată cu ultima zi a lunii august vă veți gândi cu tristețe la toamnă, la nori, la ploi… dar vă rog, nu… nu, încă nu vă întristați! În toamna aceasta, din 30 august până pe 20 septembrie, urmează trei săptămâni de muzică de mare calitate, interpretată la București, în câteva săli, pe străzi, în stații de metrou, adică mai în întregul oraș. Ne va zâmbi ediția 2015 a Festivalului „George Enescu”. Vă rog, nu îl uitați. Vă rog, urmăriți în acele zile pe internet evenimentele Festivalului, aflați numele muzicienilor care vor concerta, fie că vor dirija, fie că vor cânta în coruri sau orchestre ori vor fi soliști de prestigiu.

Matei Vişniec: „A scrie în două limbi sunt două atitudini diferite: în limba franceză mă simt ca un cerşetor, iar în limba română, rege”

În cadrul celei de a 22-a ediţii a Festivalului International de Carte de la Budapesta, la standul României a avut loc şi prezentarea ultimelor noutăţi editoriale ale autorului Matei Vişniec: „Neguţătorul de începuturi de roman” şi „Omul din care a fost extras răul”, apărute la Editura Cartea Românească. De asemenea, a fost prezentată şi „Ţara lui Gufi”, piesă de teatru cu ilustraţii de Andra Bănulescu, apărută la Editura Litera şi „Călăreţul Dada”, piesă dedicată lui Tristan Tzara şi mişcării dadaismului.

5 iun. 2015

Editorial - Autonomie culturală cu… parul

Minorităţile naţionale din Ungaria nu vor autonomie teritorială. Nu de alta, dar nu au ce să facă cu ea. Existenţa câtorva localităţi din ţară, unde naţionalităţile formează majoritatea, nu înseamnă pericolul că acestea ar avea vreodată pretenţii teritoriale. Toate cele 13 minorităţi naţionale recunoscute prin lege au fost deja „îmblânzite” (să nu zicem asimilate), până într-acolo că nici nu-şi pot imagina o dorinţă mai mare decât să fie lăsate în pace să-şi înfiinţeze aşa-numitele autoguvernări de naţionalitate, prin care să se joace de-a… autonomia culturală. Ce-ar mai fi şi asta? Deoarece la Budapesta s-au prins destul de repede că degeaba li s-a făcut o lege în 1993, naţionalităţile habar nu au cum să-şi exercite drepturile legale, majoritatea lor nu mai vor nici măcar să vorbească limba străbunilor, atunci s-au gândit nişte deştepţi să-i înveţe pe nenorociţii de ne-maghiari cum se face autonomia culturală. Nu de alta, dar pentru a avea pretenţii în ţările din vecini, trebuie să arate frumos „vitrina minoritară” din ţară.
În cazul românilor, autonomia culturală înseamnă înglobarea tuturor instituţiilor româneşti (cultură, presă şi, mai nou, şcoli) în cadrul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria. După ce a funcţionat ani de zile ca o formă fără fond, AŢRU a primit recent o greutate prin instituţiile preluate, în primul rând prin şcolile în care se predă limba română. Deoarece între autoguvernările minoritare, fie ele de nivel local, judeţean sau naţional, nu există o relaţie de subordonare, conducerea comunei Micherechi s-a gândit înainte de alegerile din toamna anului trecut să-şi demonstreze statutul de „cea mai românească localitate din ţară” şi să convingă localnicii să se înscrie cât mai mulţi în registrul naţionalităţii române, iar la alegeri toţi candidaţii pentru consiliul local să se declare români. Aşa s-a şi întâmplat. Micherechiul a devenit singura localitate din ţară cu „consiliu local românesc”, ceea ce în mod normal ar trebui să însemne mai multe drepturi minoritare. Numai că legislatorii, care au reintrodus în Legea Naţionalităţilor dreptul de a înfiinţa „consilii locale transformate” (átalakult önkormányzat), au uitat să armonizeze şi celelalte legi cu această nouă realitate. Micherechenii şi-au dorit un Consiliu local românesc nu doar de a se mândri cu el, ci dintr-un motiv foarte practic: pentru a-şi prelua de la stat şcoala generală, în care ei văd un zălog al viitorului lor românesc. Această dorinţă, pe care s-a bazat şi campania electorală a fostei/actualei conduceri a satului, a fost distrusă de recenta decizie a ministrului resurselor umane, responsabil şi pentru educaţie, cum că nu dă înapoi şcoala pentru Primăria din Micherechi până aceasta nu obţine şi declaraţia de susţinere a AŢRU. Şi aici încep încurcăturile. După ce cu două luni înainte, preşedintele AŢRU a trimis ministrului de resort o scrisoare prin care susţine preluarea şcolii din Micherechi de către primăria locală, la începutul lunii mai, dintr-odată s-a răzgândit (sau l-au răzgândit) şi acum crede că şcoala din Micherechi la ei, la AŢRU, ar fi în cel mai bun loc.
Nu dorim să dezbatem aici ideea de unitate în concepţia AŢRU, cum că de aceea trebuie să aparţină toate şcolile la AŢRU ca să fim toţi ca o mare familie. Ni se pare tare forţată această gândire. Nimeni nu i-a împiedicat nici până acum pe directorii instituţiilor noastre de învăţământ sau pe pedagogi să fie uniţi şi să meargă cu toţii în aceeaşi direcţie înspre binele învăţământului românesc. Acum miroase totul a dirijat de sus. Poate voi nu vreţi autonomie culturală, dar noi vă vrem… „Creatura” Budapestei, AŢRU, ştie ce e mai bine pentru noi, românii din Ungaria. Vreţi autonomie culturală sau nu, noi oricum v-o introducem. Nu de alta, dar ca să fie vitrina mai frumoasă.

Eva Şimon

Multe hotărâri la şedinţa AŢRU

Şedinţa din 27 mai a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a avut multe puncte pe ordinea de zi şi foarte multe hotărâri obligatorii. Din cei 15 membri, la şedinţa Adunării generale, condusă de preşedintele Tiberiu Juhasz, au luat parte 8 deputaţi.
Punctele dezbătute au fost: probleme legate de dările de seamă şi rapoartele financiare ale AŢRU şi ale instituţiilor administrate pe anul 2014, planurile de lucru pe anul 2014, stabilirea numărului grupelor de la grădiniţe şi al claselor şcolare din anul şcolar 2015–2016 şi modificarea statutelor de bază ale şcolilor preluate de AŢRU.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...