17 aug. 2015

Editorial - O vară fierbinte în Ungaria

Ungaria fierbe în aceste zile. Şi la propriu, şi la figurat. Temperaturile extrem de ridicate îi face pe meteorologi şi pe toţi cei care se pricep la analizarea stării vremii (şi nici ei nu sunt puţini) să declare că de aproape o sută de ani nu am mai avut parte de o aşa vară fierbinte. Azi stăm în camerele răcorite de aparatul de aer condiţionat şi analizăm situaţia fierbinte de afară: că niciodată nu a mai fost atât de cald, că e o secetă cum n-a mai fost de secole, etc. etc. Exact ca la fotbal, toţi ne pricepem şi la vreme. Iar dacă memoria nu ne-ar fi atât de scurtă, ne-am aminti că la fel era şi în copilăria noastră: vara era caniculă, iar iarna muuultă zăpadă. Atunci însă poate nu am avut atâta timp să analizăm vremea, nu ne ocupam toată ziua cu codurile portocalii sau roşii, nu am avut aparate de aer condiţionat nici în case, nici în maşină, nici la locurile de muncă, şi am acceptat ca pe un lucru normal că: vara e cald iar iarna e frig.

Soţii Stejan din Chitighaz, 60 de ani împreună la bine şi la greu


Fiii, nepoţii familiilor române din Chitighaz nu uită de părinţi la ziua naşterii lor sau la onomastici, sosesc acasă la casa părintească ca să-i felicite. Despre ce voi scrie în următoarele rânduri nu deseori se întâmplă în viaţa unui om sau a comunităţii. Românii din Chitighaz totdeauna au dat importanţă legăturilor, solidarităţii în familie şi în comunitate. În ziua de 9 mai 2015 a avut loc un moment unic, înălţător în familia Stejan. La biserica ortodoxă română din Chitighaz s-a săvârşit o dublă ceremonie: un botez şi o întărire a căsătoriei de 60 de ani, nunta de diamant. Importanţa evenimentului constă în faptul că membrii familiei Stejan dau exemplu de cinstire a părinţilor, care le-au arătat un model în viaţă, ca buni părinţi, buni oameni, buni creştini, buni români. „Motorul” familiei este Cornelia Stejan, cea care are grijă de părinţii bătrâni şi totodată o protejează pe fiica sa, Enikő, şi pe nepoata Mia Zorka. Vă invit să cunoaşteţi şi Dvs. această familie minunată din povestirile soţilor Ioan şi Florica Stejan.

Mărturisirea credinţei în faţa martorilor

Duminică, 26 iulie, în Biserica Penticostală Betel” din Micherechi a fost oficiat un botez nou-testamental, prilej cu care trei tineri L-au mărturisit pe Domnul Isus Cristos ca Mântuitor personal în apa botezului. La împodobirea serviciului divin de botez au contribuit cu cântări în limba română grupul de tineri al bisericii. Cu această ocazie, Evanghelia a fost vestită de pastorul Ioan Bodog din Oradea.
Predica a accentuat bucuria mare din cer, pentru că prin botezul celor trei suflete au vrut să mărturisească credinţa şi dorinţa lor de a-L urma pe Domnul Isus. Fraţii Naomi şi Marc Puha şi Ana Bodnar au fost botezaţi în numele Tatălui, a Fiului şi al Duhului Sfânt, înaintea martorilor din biserică şi înaintea martorilor din ceruri. Serviciul de botez s-a încheiat cu rugăciunea de binecuvântare şi punerea mâinilor peste cei botezaţi.

A.C.

Concert Dinu Iancu Sălăjanu, la Micherechi

Sâmbătă, 29 august, la Casa de cultură din Micherechi va avea loc un concert Dinu Iancu Sălăjanu şi taraful său, dedicat Zilei Limbii Române. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român, prin Direcţia Români din Afara Graniţelor şi Limba Română, în parteneriat cu Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria. Concertul va avea loc de la ora 20.00. Intrarea este liberă!

Dinu Iancu Sălăjanu, maestru al muzicii populare din zona munţilor Apuseni, este director al Ansamblului de cântece şi dansuri „Porolisum”. Din anul 2000 este cadru universitar la Facultatea de Muzică şi Teatru din Oradea.

7 aug. 2015

Editorial - Cea mai bună investiţie

Să asişti la naşterea unei prietenii este un lucru frumos. Să asişti la naşterea mai multor prietenii noi este un lucru înălţător. Să fii în situaţia de a crea aceste punţi de legătură, de a lega aceste noduri de prietenie între copii sosiţi din diferite ţări şi părţi este o deosebită satisfacţie. Văzând aceste lucruri, merită toată oboseala, grija şi responsabilitatea pe care o poartă un organizator de tabără pentru copii.
A treia vară la rând am avut ocazia să văd această minune: naşterea prieteniei între copii români din Ungaria şi Serbia, şi anume din două părţi îndepărtate ale Serbiei, zona Banatului şi Serbia de răsărit, cunoscută sub numele de Valea Timocului. Trei comunităţi de români diferite, despărţite de soartă de către ţara-mamă România, cu istorii şi culturi diferite şi totuşi asemănătoare. Ceea ce-i leagă cu siguranţă pe copiii din aceste trei zone istorice româneşti este: limba română.

Festivalul Castraveţilor din Micherechi, ediţia a XIII-a

Consiliul Local Românesc din Micherechi organizează în zilele de 14–15 august ediţia a XIII-a a Festivalului Castraveţilor. Cel mai important eveniment cultural din sat va debuta vineri, 14 august, cu începere de la ora 18.00, unde participanţii sunt aşteptaţi cu un bogat program de muzică mai multă ungurească. În prima zi a festivalului, cu începere de la ora 23.00, va urca pe scenă Formaţia Sfera din România, care vor pregăti publicului micherechian mai multe surprize pline de distracţie cu muzică live. În cea de-a doua zi, după deschiderea oficială a festivalului, publicul este invitat la o adevărată petrecere românească alături de cântăreţul de muzică populară Grigore Poiendan, Echipa Păstrătorilor de Tradiţii Gheorghe Nistor”, „Doina Bihorului” şi mulţi alţii. Sâmbătă seara, cu începere de la ora 21.00 publicul va asista la concertul legendarei trupei maghiare Edda. În deschidere, de la ora 20.00, vor urca pe scenă Pataky Művek, copiii solistului vocal Pataki Attila.

A.C.

Festivalul Pogăciţelor din Chitighaz, la cea de-a IX-a ediţie

Primăria localităţii Chitighaz organizează, în perioada 14–16 august, cea de-a IX-a ediţie a Festivalului Pogăciţelor. Programul organizat pentru sărbătoarea localităţii cuprinde spectacole, concerte, concurs de gătit şi festivităţi în aer liber. Programele se vor desfăşura în parcul din centrul satului şi la Casa de cultură. Sărbătoarea va debuta vineri, 14 august, cu începere de la ora 19.00, cu gala sporturilor de luptă. A doua zi, sâmbătă, 15 august, la ora 8.00 va începe concursul de gătit, după care va avea loc deschiderea oficială a festivalului. În această zi se va da startul la programele folclorice româneşti, în cadrul căreia vor evolua pe scenă elevii şcolii generale româneşti, corul pensionarilor şi echipele de dansuri populare din România după care vor urma concerte de muzică uşoară în aer liber. Cea de-a treia zi de festival va începe la ora 10.00 cu programul echipei folclorice „Izvoarele Bârgăului” din judeţul Bistriţa-Năsăud, după care va urma programul grădiniţei şi şcolii maghiare şi a tinerilor chitighăzeni cu handicap. După o masă comună vor urca pe scenă dansatorii din Socodor precum şi Ansamblul Nunta Zamfirei” din comuna Livezile. Cea de-a treia zi de festival se va încheia cu mai multe concerte de muzică uşoară ungurească şi, în încheiere, de la ora 21.30, cu focuri de artificii. A.C.

A doua sesiune de finanţare la DPRRP

Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni (DPRRP) organizează în perioada 30 iulie – 13 august 2015 a doua sesiune de depunere a cererilor de finanţare pentru proiectele destinate sprijinirii activităţii românilor de pretutindeni.
Asociaţiile, fundaţiile, organizaţiile, instituţiile, persoanele fizice autorizate, precum şi persoanele juridice din străinătate și din România, legal constituite, pot depune cererile de finanţare, fie personal, fie prin corespondenţă recomandată sau curier la sediul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, B-dul. Primăverii, nr. 22, sector 1, cod poştal 011972, Bucureşti, România.
Având în vedere dispozițiile Legii nr. 321/2006 potrivit cărora documentația justificativă privind modul de utilizare a fondurilor alocate se va prezenta nu mai târziu de data de 10 decembrie 2015, precum și obligația beneficiarilor de a implementa și desfășura noile proiecte până la sfârşitul anului bugetar, termenul limită de depunere a cererilor va fi de 15 zile, respectiv 13 august 2015 (data poştei). Cererile trimise după această dată nu sunt eligibile.
Cererile de finanţare trebuie să respecte coordonatele stabilite de Ghidul de finanţare publicat pe pagina de internet a DPRRP (www.dprp.gov.ro).

Anunţul privind rezultatul selecţiei de proiecte precum şi lista beneficiarilor finanţărilor nerambursabile vor fi publicate pe pagina de internet a DPRRP.


Şcoala de vară „Al. Mocioni” pentru copii români din Ungaria şi Serbia, organizată în România

„Doamna Eva, va fi tabără şi anul viitor? Vă rog să mă treceţi pe listă pentru că eu sigur vreau să particip!”, îmi zicea un copil din Ungaria încă în prima zi a şcolii de vară „Al. Mocioni”, tocmai la ora când învăţau despre istoria românilor. „Doamna Eva, nu s-ar putea ca tabăra de anul viitor s-o organizăm începând cu a treia zi, pentru că atunci deja suntem prieteni şi aşa e mult mai fain”, mă sfătuieşte un copil din Banatul sârbesc. „Fetiţa noastră ne tot bate la cap că ea vrea să vorbească frumos româneşte, aşa ca în România, nu ca la noi în Timoc, în grai”, îmi explică o mămică venită din oraşul Bor, Serbia de răsărit, de ce şi-a adus cele două fete la şcoala de vară de la Moneasa. Aceasta a ajuns deja la a treia ediţie, fiind organizată în perioada 26–31 iulie 2015. Scopul taberei este acelaşi în fiecare an: stabilirea legăturilor, eliminarea distanţelor, a prejudecăţilor şi perfecţionarea tinerilor români. Şcoala de vară „Al. Mocioni” s-a realizat şi de această dată cu sprijinul Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni, de la Bucureşti, şi a fost organizată sub egida Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, în parteneriat cu Societatea Culturală „Mihai Eminescu” din Coştei şi Asociaţia „Ariadnae Filum” din Bor.





„Drag mi-i jocul românesc, după el mă prăpădesc” - De vorbă cu Gheorghe Bagy, păstrător de tradiţii româneşti din Aletea

Ne apropiem prin acest interviu de ceea ce este încă tradiţional, într-un loc unde dansul popular, obiceiurile sunt cele ce fac să calculăm identităţile unui loc şi ale oamenilor de acolo. Gheorghe Bagy, coordonatorul Ansamblului folcloric de păstrare a tradiţiilor din Aletea şi preşedintele Autoguvernării Româneşti din acest mic orăşel bichişean, ne va răspunde la câteva întrebări pentru cei care apreciază frumosul şi istoria dansului tradiţional.

– Vă rog, spuneţi-ne la început câteva cuvinte despre dansurile din Aletea: când s-a lucrat în mod organizat la ansamblul care azi se bucură de succes şi câţi dansatori erau atunci? Care era scopul de a avea o formaţie de dansuri?
– Ansamblul de Păstrare a Tradiţiilor din Aletea are o vechime de aproape 70 de ani. Peste doi ani o să sărbătorim şapte decenii de existenţă. În anul 1947 s-a înfiinţat cu 19 fondatori, dansatori cu toţii, şi se numea în acele vremuri „Grupul cultural român”. Unul dintre fondatorii grupului de atunci este şi bace Petre Sabău, care la venerabila vârstă de 80 de ani, împliniţi în luna mai anul acesta, dansează şi la ora actuală.

Concurs pentru postul de director la Şcoala generală de Naţionalitate Română din Săcal

Adunarea Generală a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria publică un concurs pentru postul de director la Şcoala generală de Naţionalitate Română Bilingvă din Săcal, judeţul Hajdú-Bihar.
Condiţii de participare:
– studii superioare, formare profesională în cadrul unităţii de învăţământ, specialitate de profesor de naţionalitate română şi altă specialitate
– atestat de limba română, nivel superior
– peste cinci ani de practică pedagogică în cadrul învăţământului de naţionalitate românesc
– cetăţenie maghiară
Constituie avantaj studiile superioare de specializare în limba română, apartenenţa la naţionalitatea română, zece ani de experienţă managerială, cunoaşterea limbii române la nivel superior.
Documentele necesare pentru concurs:
– CV
– program de specialitate cu privire la conducerea instituţiei de învăţământ
– cazier juridic nu mai vechi de trei luni
– copia diplomelor şi a studiilor superioare
– document care adevereşte practica de cinci în domeniul pedagogic
Dosarul se poate depune prin poştă sau personal la sediul Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria (5700 Jula, strada Eminescu nr. 1) până pe 19 august 2015.
Decizia cu privire la ocuparea postului se va lua până pe 31 august 2015.
Postul va putea fi ocupat de la 1 septembrie 2015 şi va fi valabil până pe 31 august 2020.
Mai multe informaţii se pot obţine de la preşedintele AŢRU, Tiberiu Juhász, la numărul de telefon (+36-66) 463-951.

A.C.

Expoziţie de goblen, la Jula

Galeria de expoziţie a Hotelului Elizabeth din Jula găzduieşte de la 1 august expoziţia de goblen, semnată Anca Becan. Autoarea acestor lucrări a făcut o pasiune pentru lucrul minuţios cu firele colorate, care să redea portrete, naturi statice, peisaje, fragmente de viaţă, care au inspirat-o de-a lungul timpului. Expoziţia va rămâne deschisă până la 30 septembrie 2015.




Lansarea unui nou număr de „Convieţuirea”

Evenimentul cultural-științific Zilele Culturii Române la Seghedin din 11 iulie, ce a cuprins în programul său comemorarea Proiectului de împăciuire româno-maghiară de la 14 iulie 1849 și o Conferință internațională reunind specialiști socio-umaniști, a constituit și cadrul festiv în care a avut loc lansarea numărului aniversar al publicaţiei „Conviețuirea. Együttélés”. Fondată în anul 1997, Revista românilor din Seghedin, cum se subintitulează, a fost relansată într-o nouă serie anul trecut, fiind editată de către Catedra de Limba și Literatura Română a Universității din Seghedin și Autoguvernarea Naționalității Române din Seghedin în colaborare cu Asociația Culturală a Românilor din Seghedin. Colectivul redacțional îi are în frunte pe prof. univ. dr. Gheorghe Petrușan ca editor responsabil și conf. univ. dr. Mihaela Bucin ca redactor responsabil, din colegiul de redacție făcând parte lect. univ. dr. Elena-Tia Sandu, lect. Maria Gavra și lect. univ. dr. Petru Weber. Numărul nou apărut aniversează 65 de ani de funcționare a Catedrei de Limba și Literatura Română din cadrul Facultății „Juhász Gyula” a Universităţii din Seghedin. Volumul, coordonat de Elena Sandu, cuprinde lucrările Conferinței internaționale Triplex Confinium Linguae Daco-Romane a cadrelor universitare din Banatul istoric (Seghedin –Timișoara – Belgrad), lansarea sa la sfârșitul anului universitar încheind în aceeași notă festivă sărbătorirea uneia dintre cele mai vechi catedre de limba română din Europa. În alocuțiunea sa de deschidere, decanul facultății, prof. dr. Marsi István, a evidențiat importanța misiunii catedrei de a instrui profesori indispensabili în cadrul învățământului de minoritate. În cuvântul său introductiv, profesorul Gh. Petrușan, decan de vârstă al catedrei și conducător al acesteia timp de câteva decenii, un adevărat spiritus rector al comunității românești din Ungaria, a prezentat etapele semnificative ale istoriei catedrei, atrăgând atenția asupra faptului că „Viitorul unei comunităţi naţionale depinde în primul rând de viitorul instituţiilor minorităţii respective”. Cele peste 100 de pagini ale numărului aniversar găzduiesc 16 articole de specialitate, majoritatea referitoare la studiul și predarea limbii române ca limbă maternă a diasporei istorice, dar și ca limbă străină predată în spațiul european. Coperta din spate a revistei reproduce Diploma aniversară bilingvă, semnată de şefa Catedrei, conf. univ. dr. Mihaela Bucin, organizatorea evenimentului, şi cuprinde un citat, menit să ne facă să reflectăm, din Eftimie Murgu (1805–1870), avocat, profesor, revoluţionar paşoptist, care a studiat la Seghedin: „Orice persoană morală este obligată, conform legii naturale, la autostimare, aceasta constituind prima justificare a culturii, virtuţii şi fericirii”.

Lect. dr. Elena Sandu

Sănătatea, cel mai scump dar - Interviu cu Mirela Jivan din Bătania

Pentru a încerca să excludem chimicale cancerigene care ne agresează organismul în fiecare zi, nu ar mai trebui să ne îngropăm capul în nisip şi să ne prefacem că nu ne interesează ce efecte pot avea acestea asupra noastră şi asupra copiilor noştri, ci să încercăm să facem o schimbare. Este evident faptul că toate fardurile din comerţ, şampoanele de păr, de baie şi mai ales cremele, rujul, care ajunge pe buze şi este mai apoi „mâncat”, fiind preluat de sânge în tot corpul, ne infectează zilnic organismul puţin câte puţin. Asta înseamnă că este foarte folositor să verificăm ingredientele conţinute de produsele pentru îngrijirea zilnică. Ce putem face să ne ferim pe cât se poate de acestea? Este o întrebare pe care şi-a pus-o cu ani în urmă şi interlocutoarea noastră Mirela Jivan din Bătania, dar la care dânsa a găsit răspunsurile.



Viaţa la sălaşul de odinioară al familiei lui Ştefan Şipoş din Chitighaz

După ce într-un articol de anul trecut, publicat în „Foaia românească” am făcut cunoscut că un consătean al nostru, Ioan Ardelean, a întocmit harta sălaşelor din jurul Chitighazului, tot mai mulţi oameni şi urmaşi ai acestora şi-au recunoscut sălaşele de odinioară ale familiei lor.
Verişoarele Maria Rotyis Istin (Manyó) şi Valeria Megyeri Hargittai m-au sunat la telefon că au găsit locul sălaşului pe hartă cu numele bunicilor. Le-au revenit în minte amintirile despre anii petrecuţi la sălaş. Vorbind cu ele mi-au arătat fotografii despre clădirea, despre gospodăria de pe vremuri, şi documente din 1914, contracte de vânzare-cumpărare şi un caiet de 16x9,18 cm cu 26 de pagini scrise. Cu ajutorul acestor documente şi reamintiri ale martorilor despre acest mod de viaţă, cu oameni sărguincioşi, am acum posibilitatea să lărgesc cercul informaţiilor despre viaţa de la sălaşe.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...