Un secol şi jumătate de la debutul poetic al lui Eminescu, sărbătorit la Budapesta

Societatea Culturală a Românilor din Budapesta împreună cu Institutul de Cercetători al Românilor din Ungaria a organizat în ziua de 4 martie un cenaclu literar, dedicat aniversării a 150 de ani de la debutul lui Mihai Eminescu în revista „Familia” din Pesta.
În cadrul cenaclului, organizat în clădirea Bisericii ortodoxe din strada Holló nr. 8, cercetătoarea Maria Berényi a subliniat că debutul lui Mihai Eminescu cu poezia „De-aş avea”, a avut loc în nr. 6 al revistei „Familia” din 25 februarie/9 martie 1886. 
Maria Berényi a precizat că pe frontispiciul aceluiaşi număr al revistei apărea un articol dedicat lui Emanuil Gojdu, astfel că tânărul redactor Iosif Vulcan, nici nu bănuia că de fapt în paginile revistei sale prezenta cititorilor două personalităţi care aveau să însemne foarte mult pentru neamul românesc. În anul 1870, Iosif Vulcan descrie relaţia sa cu Eminescu şi cu mândrie scrie că el este naşul literar al tânărului cernăuţean Mihai Eminovici. După debutul de la Pesta, tânărul elev va semna numai cu Mihai Eminescu.



Maria Berényi a arătat că până în zilele noastre a rămas un lucru interesant care merită cercetat, de ce a hotărât tânărul elev cernăuţean, de numai 16 ani, să-şi trimită primele poezii la o revistă de la Pesta, încă necunoscută (atunci „Familia” nu avea încă nici un an de la înfiinţare). Este de presupus că atât revista „Familia”, cât şi revista „Biblioteca românească” se aflau în biblioteca lui Aron Pumnu şi deci, Eminescu a putut lua cunoştinţă de ele.
Cercetătoarea a amintit şi faptul că debutul ziaristic al lui Eminescu a avut loc tot la Pesta, în revista „Federaţiunea”, redactată de Alexandru Roman.



Destinul literar al lui Eminescu se leagă strâns de revista lui Iosif Vulcan, deoarece şi ultimele poezii şi le-a încredinţat acestuia, personal le-a înmânat în anul 1883, după ce le-a citit în casa lui Titu Maiorescu. Pentru aceste poezii va primi şi un onorariu, primul şi singurul onorariu primit ca poet. Maria Berényi a dat citire răspunsului poetului la gestul redactorului „Familiei”: „Mult stimate domnule și amice, Mulţumesc pentru onorariul trimis – cel dintâi pentru lucrări literare pe care l-am primit vr-odată în viaţă. În România domnește demagogia și în politică și în literatură; precum omul onest rămâne aci necunoscut în viața publică, astfel talentul adevărat e înecat de buruiana rea a mediocrităților, a acelei școale care crede a putea înlocui talentul prin impertinență și prin admirație reciprocă. Iartă-mi, stimate amice, acest ton polemic, dar te asigur că a fost pentru mine o rară mângâiere de a mă vedea remunerat dintr-un colţ atât de depărtat al românimii, din Oradea-Mare, – când în ţara mea proprie nu voi ajunge nicicând să însemnez ceva, excepţie făcând de cercul restrâns al câtorva amici. Și-apoi să nu fiu pessimist?”
Pe parcursul cenaclului literar de la Budapesta, Cornelia Nemeş a recitat atât poezia de debut, „De-aş avea”, cât şi câteva din ultimele poezii publicate în revista „Familia”.
La cenaclul organizat cu sprijinul Autoguvernării Româneşti din cartierul VII al Budapestei, au participat alături de membrii Societăţii Culturale a Românilor din Budapesta, cei doi preoţi păstori de la Capela ortodoxă română, respectiv Aşezământul Sfântul Ioan Botezătorul, pr. Marius Maghiaru şi pr. David Pop, şi ES Victor Micula şi Monica Radu, de la Ambasada României la Budapesta.

G.E.E.

Comentarii