Copilul şi distracţia - dezbateri la grădiniţa românească din Bătania

Întâlnirile din cadrul Şcolii părinţilor organizate de Grădiniţa română din Bătania continuă. De data aceasta, am deschis porţile şi altor părinţi, din afara grădiniţei, interesaţi de subiectul numărul unu al vieţii lor: COPILUL. Astfel, pe 31 martie, peste 20 de părinţi au discutat, la o cafea, un ceai şi un fursec, despre distracţie, limite şi libertăţi ale preşcolarilor. La întâlnirea cu tema Când părinţii nu ascultă de copiii lor au participat educatoarele grădiniţei prof. drd. Mihaela Putin, prof. Adelina Olteanu-Sturza, Ecaterina Nagy, dar şi psihologul instituţiei, drd. Lucian Olteanu.




Copilul se dezvoltă corect într-un mediu cu libertate adecvată, dar şi cu limite adecvate, unde să profite din plin de situaţiile de linişte, de cele de conflict, chiar, dar mai ales de cele în care domină distracţia. Grădiniţa nu este pentru a învăţa să scrii, să citeşti, să socoteşti, pentru că acestea pot fi asimilate şi mai târziu, chiar şi la 50 de ani (păi, nu?). Grădiniţa este pentru a te juca (cel mai bun mod de învăţare) şi pentru a te distra, pentru a socializa. Dacă am asculta de copiii noştri, ne-am distra toată ziua, nu-i aşa?
Dar ce înseamnă să ne distrăm? Eu aş propune o definiţie care să cuprindă lucruri pe care nu le faci tot timpul, mici încălcări ale unor reguli (prin stabilirea altora, provizorii şi neprecizate), dar mai ales ATENŢIE 100% la tot ceea ce faci în timpul dedicat distracţiei – ceva diferit, interesant, amuzant, activ. Distracţia, zic eu, ar trebui să cuprindă muzică, sport, cărţi, murdărire bună, dulciuri, experimente, curiozităţi. Fiţi cu ochii pe noi, pentru câteva exemple… în curând…


Până atunci, însă, iată cum se poate improviza câte un moment de distracţie clasică alături de comorile voastre:
·         Păşim împreună în lumea poveştilor. Fie că citim împreună cărţi care le plac lor, facem voci, schimbăm finaluri, fie că inventăm împreună poveşti oricât de bizare, le oferim toată atenţia şi creăm momente de neuitat. Eu, una, niciodată nu voi uita momentele de acest fel, petrecute cu mama sau cu bunicul... ce vremuri!
·         Muzica ne aduce o stare de bine. Seri de dans nebun... sau un karaoke improvizat în maşină, „chinuirea” instrumentelor muzicale (nu se ştie ce talente puteţi descoperi...) vă vor distra până la epuizare.
·         Lumea toată e un teatru… bine spunea Shakespeare. Putem transforma o cutie de carton într-un castel, perdeaua în pelerină, sau păturile în peşteri, ce să mai spunem de săbii din suluri de carton. Şi iată cum creăm nemuritoarele poveşti ale copiilor noştri, despre ce făceau ei când erau mici.
Dacă dorim să nu ne considere dinozauri, putem improviza din când în când şi o bătălie de orci pe calculator, profitând de ocazie, pentru a da exemplul că şi noi ne pricepem la tehnică, dar nu o lăsăm să ne domine viaţa. Dacă nu cumva… Oricum, dacă ar fi să ascultăm de copiii noştri, probabil acestea ar fi unele dintre drepturi şi limite:

Drepturi şi libertăţi
·         De a alege o activitate din cele propuse
·         De a acţiona
·         De a discuta cu altcineva
·         De a mânca atunci când îi este foame
·         De a merge la toaletă când are nevoie
·         De a beneficia de un limbaj adecvat, un ton calm, neacuzator
Limite
·         Grădiniţa este „serviciul" său
·         Activităţile lui să fie constructive
·         Nu îi poate deranja pe alţii
·         Îi trebuie precizarea: „Dacă faci asta… atunci…"
·         Dacă a cauzat o problemă, trebuie să o rezolve, cu ajutorul nostru, şi să îi suporte consecinţele
·         Regulă de bază: „Libertatea ta se sfârşeşte acolo unde libertatea altei persoane începe".

Copiii noştri ne cer mai multă încredere în ei. Dacă au o atitudine, trebuie să existe şi un motiv. Să nu îi judecăm, dar să nici nu îi ajutăm prea mult. Se vor descurca şi omul învaţă în primul rând din greşeli, certuri şi evenimente care pot părea neplăcute. Pot fi creativi şi trebuie să îi încurajăm, amintindu-ne că murdărirea este bună, că şi ei au ochi şi vor vedea în ce hal s-au îmbrăcat singuri, că nu există răspunsuri corecte şi răspunsuri greşite la teme legate de imaginaţie, că nu tot ce este obişnuit este bun…
Această întâlnire deschide un ciclu de evenimente organizate de copiii şi educatoarele noastre, pentru părinţii noştri, dar şi pentru cei care se gândesc să îşi dea micuţii la grădiniţa română din Bătania. Programul îl puteţi consulta pe pagina de Facebook a instituţiei: romaniskolabattonya.
Mihaela Putin

Comentarii