Cu participarea naţionalităţilor română, germană şi
slovacă, Facultatea Pedagogică „Gál Ferenc” din Szarvas a organizat pentru a
5-a oară conferinţa pedagogilor. Titlul întâlnirii din 13 aprilie a fost: „Noi
provocări în profesia pedagogică de naţionalitate”. Din comunitatea românească
au participat numeroase educatoare şi învăţători, unii dintre ei chiar au
terminat la această Catedră de română, dar şi numeroşi alţi profesori de la
şcolile româneşti din Ungaria.
Conferinţa a început cu o şedinţă în plen, pentru toate
naţionalităţile, la care au luat cuvântul distinşi invitaţi, printre care şi
secretarul de stat pentru naţionalităţi. Soltész
Miklós a vorbit despre sprijinul pe care îl dă Ungaria pentru toate cele 13
naţionalităţi conlocuitoare, despre importanţa preluării şcolilor de
naţionalitate de către autoguvernările pe ţară, şi a rugat diplomaţii prezenţi
la conferinţă să transmită ţărilor-mame ale naţionalităţilor română, slovacă şi
germană rugămintea ca acestea să aibă aşa grijă de ungurii de la ei cum are
Ungaria de naţionalităţile sale.
Alături de secretarul de stat Soltész Miklós, celălalt
protector al conferinţei a fost dr.
Kiss-Rigó László, Episcop catolic de Szeged-Csanád, care a transmis un mesaj legat de identitatea creştină şi de importanţa
păstrării identităţii de naţionalitate. „Prezenţa naţionalităţilor în ţara
noastră ne întăreşte, şi nu ne slăbeşte”, a mai spus Kiss-Rigó.
Rectorul facultăţii, dr.
Kozma Gábor, s-a arătat fericit că pentru a cincea oară au reuşit să
organizeze această zi de specialitate pentru pedagogii de naţionalitate şi a
amintit că şi în activitatea de la catedre se pune mare accent pe importanţa
păstrării originilor, a limbii materne, a identităţii.
La conferinţă au luat parte primari, consilieri locali
sau judeţeni, reprezentanţi ai celor trei naţionalităţi, dar şi doi consuli
generali, al României şi al Slovaciei. Consulul general Florin Vasiloni, care a participat pentru prima dată la această
conferinţă, a transmis un mesaj scurt remarcând că „dacă cu toţii suntem de
acord că naţionalităţile au un rol important, atunci pentru noi toţi acest
lucru trebuie să fie o prioritate”.
La rândul său, Traian
Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul din Budapesta a
apreciat pregătirea bună a tinerilor români care termină Facultatea Pedagogică
din Szarvas. Preşedintele AŢRU, Tiberiu
Juhasz, a felicitat organizatorii, deoarece prin această conferinţă anuală
se întâlnesc pedagogii români nu doar pentru a cunoaşte noutăţile din
învăţământ, dar şi pentru a schimba opinii şi experienţe.
În cursul şedinţei în plen au fost înserate programe
culturale susţinute de elevi români, slovaci şi germani. Din partea românilor
au evoluat studenta Carmen Solcan,
care a cântat cântece populare iar 3 eleve de la şcoala generală „Lucian Magdu”
din Bătania au cântat melodii româneşti.
Secţiunea română, ale cărei lucrări au fost conduse de prof. dr. Florea Olteanu, a cuprins
patru prelegeri: Anamaria Brad Sarca,
referent pentru învăţământul românesc la Oficiul pentru Învăţământ, Budapesta –
„Pedagogii români din Ungaria, cariera lor, probleme actuale”; dr. Maria Berényi, director al Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria – „Publicaţiile Institutului de Cercetări al Românilor din Ungaria în
învăţământul românesc”; dr. Maria Gurzău Czeglédi, director al Liceului „N. Bălcescu” din Jula – „Comunitate şi înnoire în
învăţământul românesc din Ungaria”; Lucian Livius Olteanu, psiholog la
şcoala generală română din Bătania – „Metode pedagogice speciale în sprijinirea
integrării şcolare a copiilor cu dificultăţi comportamentale”.
Prelegerea Anamariei Brad a atras
atenţia pedagogilor prezenţi deoarece a cuprins informaţii foarte actuale
referitoare la noutăţile legate de cariera profesională, de examenele de
calificare, de sistemul inspectoratului, etc. Prin următoarele două prelegeri,
participanţii au cunoscut cărţi şi manuale noi pe care le vor putea folosi în
munca lor de la catedră, iar ultima prelegere s-a apropiat cel mai mult de
„obiectul” muncii pedagogice, copilul, care uneori prezintă probleme de comportament
pe care pedagogul cu diferite metode poate să le îmbunătăţească, să le
îndrepte.
La conferinţa de la Szarvas au
participat în jur de 60 de pedagogi de la şcolile româneşti din Ungaria.
E. Şimon
Comentarii
Trimiteți un comentariu