Paştele a fost şi a rămas una dintre cele mai
importante sărbători religioase de familie, care implică, în primul rând,
credinţa. Tradiţia românească exprimă o împletire a concepţiilor creştine şi
precreştine pe care sărbătorirea Paştelui o ilustrează printr-o îmbinare
armonioasă. De sărbători, aceasta este reprezentată prin ritualuri religioase –
participarea la slujbe, împărtăşania, pomana pentru morţi – cu obiceiuri din
popor – ciocnitul ouălor.
Sfânta Liturghie de Paşte a adunat la biserica
din Cenadul Unguresc atât credincioşii români care mai trăiesc în localitate,
dar şi români plecaţi din sat, care vizitând părinţii de sărbători vin de
fiecare dată şi la biserică pentru a simţi adevărata putere a acestei
sărbători. În prima zi de Paşte, după slujbă, toţi credincioşii au fost
invitaţi la Clubul naţionalităţilor unde au fost oaspeţii Autoguvernării
româneşti. Aici au fost întâmpinaţi cu pască, cozonaci şi au ciocnit ouă de
Paşte. Deputaţii Autoguvernării româneşti din localitate au deschis expoziţia
de cusături, ţesături, goblen şi fotografii vechi, organizată de Magdalena
Unc Túri, care face parte şi din grupul de femei care participă la
şezătorile de iarnă de la Cenadul Unguresc. Oaspeţii prezenţi au avut ocazia să
vadă lucrurile de mână ale femeilor românce şi sârbe, piese unicat şi
fotografii vechi adunate de la opt familii din Cenad. La eveniment a fost
prezent şi Ioan Fodoreanu, consul general al României la Seghedin.
A doua zi de Paşti, după slujba de la
biserică, credincioşii s-au adunat în jurul preotului la cimitirul românesc, la
slujba de pomenire a morţilor, dăruind fiecare ouă, cozonaci şi vin de pomana
celor răposaţi.
Comentarii
Trimiteți un comentariu