Sărbători pascale la românii din Cenadul Unguresc

Paştele a fost şi a rămas una dintre cele mai importante sărbători religioase de familie, care implică, în primul rând, credinţa. Tradiţia românească exprimă o împletire a concepţiilor creştine şi precreştine pe care sărbătorirea Paştelui o ilustrează printr-o îmbinare armonioasă. De sărbători, aceasta este reprezentată prin ritualuri religioase – participarea la slujbe, împărtăşania, pomana pentru morţi – cu obiceiuri din popor – ciocnitul ouălor.
Sfânta Liturghie de Paşte a adunat la biserica din Cenadul Unguresc atât credincioşii români care mai trăiesc în localitate, dar şi români plecaţi din sat, care vizitând părinţii de sărbători vin de fiecare dată şi la biserică pentru a simţi adevărata putere a acestei sărbători. În prima zi de Paşte, după slujbă, toţi credincioşii au fost invitaţi la Clubul naţionalităţilor unde au fost oaspeţii Autoguvernării româneşti. Aici au fost întâmpinaţi cu pască, cozonaci şi au ciocnit ouă de Paşte. Deputaţii Autoguvernării româneşti din localitate au deschis expoziţia de cusături, ţesături, goblen şi fotografii vechi, organizată de Magdalena Unc Túri, care face parte şi din grupul de femei care participă la şezătorile de iarnă de la Cenadul Unguresc. Oaspeţii prezenţi au avut ocazia să vadă lucrurile de mână ale femeilor românce şi sârbe, piese unicat şi fotografii vechi adunate de la opt familii din Cenad. La eveniment a fost prezent şi Ioan Fodoreanu, consul general al României la Seghedin.
A doua zi de Paşti, după slujba de la biserică, credincioşii s-au adunat în jurul preotului la cimitirul românesc, la slujba de pomenire a morţilor, dăruind fiecare ouă, cozonaci şi vin de pomana celor răposaţi.

A.B.

Comentarii