Editorial - Tu vrei cetăţenie română?

Dintre românii din jurul României, probabil numai cei din Ungaria şi Bulgaria (două ţări care sunt deja în UE) nu se vor îmbulzi pentru a cere cetăţenia română. Românii din Republica Moldova pot de mai mulţi ani să redobândească cetăţenia română, pentru ei existând o lege specială care permite acest lucru cu diferite înlesniri. În cazul celorlalţi români din comunităţile istorice din jurul României a fost nevoie de modificarea Legii Cetăţeniei Române din 1991 (prin articolul 8/1), care s-a şi întâmplat în septembrie 2015. De la votarea acestei modificări au trecut deja mai bine de nouă luni, dar românii din Ungaria încă nu au fost informaţi prin misiunile diplomatice care este modalitatea de a obţine cetăţenia română. Motivele exacte nu le cunoaştem, doar presupunem: în acest moment, diplomaţia română din Ungaria nu are un ambasador în frunte, aflându-ne în perioada când fostul deja a plecat iar cel nou încă nu a sosit; probabil unii se gândesc că aici, în Ungaria, nu are rost să faci mare publicitate pentru acest lucru, că oricum nu mulţi vor cere cetăţenia română. Dar dacă nici măcar nu-i informezi, oamenii de unde să ştie?

Şi noi, presa românească din Ungaria, aflăm informaţii utile în legătură cu dobândirea cetăţeniei române în primul rând pe site-urile românilor din Serbia. Comunitatea Românilor din Serbia a publicat deja de mai bine de o lună condiţiile şi locurile unde românii din jurul Vârşeţului pot înainta cererile de cetăţenie. Aceste informaţii sunt foarte bine venite tuturor celor care nu vor sau nu pot să se deplaseze până la Bucureşti, să înainteze personal dosarul la Autoritatea Naţională pentru Cetăţenie.

Reamintim că modificarea adusă Legii Cetăţeniei Române stabileşte: „Persoana fără cetăţenie sau cetăţeanul străin care a contribuit în mod deosebit la protejarea şi promovarea culturii, civilizaţiei şi spiritualităţii româneşti, poate solicita acordarea cetățeniei române dacă îndeplineşte concomitent și condiţiile prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. b), c) şi e) din Legea cetățeniei române (dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declară că nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni; a împlinit vârsta de 18 ani; este cunoscut cu o bună comportare şi nu a fost condamnat în ţară sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român) și având posibilitatea stabilirii domiciliului în ţară sau menţinerea acestuia în străinătate”. Pe site-ul ANC (cetatenie.just.ro) pot fi găsite toate informaţiile necesare pentru cei care vor să-şi adune de pe acum actele şi traducerile pentru întocmirea dosarului pentru cetăţenie. Perioada următoare probabil vom afla şi unde pot fi acestea depuse în Ungaria (la Budapesta, Seghedin sau Jula).

Vor fi unii care se vor întreba, după logica simplă a zilelor de azi: Ce să fac eu cu cetăţenia română? La ce mi-ar folosi să am dublă cetăţenie, maghiară şi română? O să fiu mai bun sau mai puţin bun român dacă sunt şi cetăţean român? Şi în lipsa unui răspuns pozitiv, probabil vor abandona din start ideea.

Dar vor fi printre noi cu siguranţă şi câţiva, mai nostalgici şi sentimentali, care vor face o chestiune de suflet din posibilitatea de a obţine cetăţenia română: vor simţi că prin acel act românesc îşi crează o legătură directă, strânsă cu poporul şi cu Statul român, că prin faptul că au aceeaşi cetăţenie cu neamul din care fac parte se vor lega mai tare de limba, cultura, valorile româneşti.

Posibilitatea există. Fiecare se foloseşte de ea cum vrea.

Eva Şimon