27 ian. 2016

Editorial - Cine-i ăla, comunist?

„Rostul aniversărilor este acela de a folosi răgazul care ni se oferă pentru a ne întoarce o clipă cu gândul spre trecut şi pentru a ne chibzui cu adâncă înţelepciune viitorul”, spunea Corneliu Coposu, cel care a fost socotit în România, şi nu numai, drept cel mai important om politic român din perioada post-comunistă. Nu întâmplător am ales pentru introducerea acestei scrieri citatul liderului opoziţiei post-comuniste române, care pentru convingerile lui naţional-ţărăniste a făcut şi ani grei de puşcărie. La ocazii aniversare sau la momente de cumpănă, şi revista noastră, „Foaia românească” a fost şi este acuzată de unii că este „ziarul ăla, comunist”.

Vizita ministrului delegat Dan Stoenescu la românii din Ungaria - Aniversarea presei scrise şi dialog despre viitorul comunităţii

Mai multe imagini aici 
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, de la Bucureşti, Dan Stoenescu, a răspuns pozitiv la invitaţia Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, de a participa la sărbătorirea a 65 de ani de existenţă a săptămânalului „Foaia românească”. Astfel, Ambasada României la Budapesta i-a organizat înaltului demnitar român, în perioada 15–17 ianuarie, întâlniri cu reprezentanţi ai instituţiilor şi organizaţiilor românilor din Ungaria, dar şi cu autorităţi ungare în a căror competenţă intră relaţiile cu naţionalităţile din ţară.

Discursul domnului Dan Stoenescu, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, de la Bucureşti, rostit la aniversarea a 65 de ani de la înfiinţarea revistei "Foaia românească", din Ungaria

Sediul Foii Româneşti şi al
Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria
Gyula
16.01.2016



Stimată doamnă redactor şef,
Stimate domnule preşedinte,
Stimată doamnă primar,
Doamnelor şi domnilor,

Este un privilegiu pentru mine să mă aflu astăzi aici, în mijlocul dumneavoastră, în capitala românilor din Ungaria, pentru a sărbători, împreună cu dumneavoastră, cea de a 65-a aniversare a Foii Româneşti.
65 de ani reprezintă o viaţă de om, iar pe parcursul acestor ani s-au întâmplat foarte multe lucruri care, într-o oarecare măsură, au determinat maniera în care comunitatea românească din Ungaria arată astăzi.
Foaia Românească a fost un martor al acestor eveniment definitorii pentru românii de astăzi din Ungaria.



Şedinţa Curatoriului Fundaţiei pentru Cultura Română

În ziua de 23 decembrie 2015 s-a întrunit în şedinţă Curatoriul Fundaţiei pentru Cultura Română din Ungaria pentru a decide asupra sprijinirii a trei organizaţii româneşti, distribuind astfel aproape toată suma de bani de care a dispus această fundaţie, înfiinţată la începutul anilor 1990, dar care de ani buni nu mai este funcţionabilă. Conform deciziei Curatoriului, cele trei organizaţii – Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria (fondatorul principal al Fundaţiei pentru Cultura Română), Editura NOI, care scoate săptămânalul „Foaia românească” şi Corul „Pro Musica” din Jula – au primit fiecare câte 655.000 ft pentru acoperirea cheltuielilor de funcţionare, ne-a informat preşedintele Curatoriului, dr. Gheorghe Petruşan.

Lucrările pictoriţei Maria Furnea, expuse la Bichişciaba

Maria Furnea, cunoscut artist plastic arădean, a fost invitată să organizeze o expoziţie personală de pictură la Centrul Cultural „Csabagyöngye” din Bichişciaba. Vernisajul a avut loc în data de 13 ianuarie 2016. Expoziţia poartă titlul „Gânduri colorate”, conţine 40 de lucrări şi poate fi vizionată până pe 13 februarie.

Expoziţia a fost organizată sub egida Centrului Cultural din Bichişciaba şi a Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba. La vernisaj au participat invitaţi din România şi Ungaria.

Zi dedicată lui Eminescu, la Parohia Apateu

La Biserica Ortodoxă Română din Apateu a fost ţinută duminică, 17 ianuarie, o zi de sărbătoare – zi a „poetului nepereche”, Mihai Eminescu, şi Zi a Culturii Naţionale. La bustul lui Eminescu, aflat în curtea bisericii, au fost depuse coroane şi flori, a fost oficiat un ceremonial religios şi a avut loc un program cultural dedicat marelui poet.

Familii de gospodari români ameninţate şi discriminate, la Chitighaz

În urmă cu trei ani am mai scris despre necazurile pe care le întâmpină în traiului de zi cu zi, din cauza unei noi legi a statului ungar, două familii de gospodari din Chitighaz, familiile Sarca şi Cioca, care cresc împreună în jur de 400 de oi, pe lângă vaci şi alte animale. Acum gospodăriile lor au ajuns din nou în pericol, animalele rămânând fără loc de păşunat, şi pe de asupra, cei care le cauzează atâta necaz îi batjocoreşte şi pentru că sunt… români!

15 ian. 2016

Editorial - „Foaia românească”, la 65 de ani

Cu siguranţă nu s-au gândit înaintaşii noştri, întemeietorii primei gazete româneşti din Ungaria de după cel de-al Doilea Război Mondial, ca să lege data „naşterii” revistei noastre de una dintre cele mai importante zile din cultura românească, devenită azi Ziua Culturii Naţionale Române. Şi totuşi, datorită intuiţiei lor sau doar simplei întâmplări, aniversarea revistei pe care o ţii acum în mână, dragă cititorule, este tocmai azi, pe 15 ianuarie, ziua în care s-a născut, în anul 1850, cel mai mare poet român al tuturor timpurilor, Mihai Eminescu.
Cum şi de ce s-a născut prima revistă a românilor din Ungaria, care atunci purta titlul de „Libertatea noastră”? Are vreo legătură că primul număr, cel de probă, a apărut în vara anului 1950, când s-au împlinit 100 de ani de la naşterea lui Eminescu? Din ceea ce ştim noi, cei de azi – primii redactori ai revistei ne mai fiind printre cei vii şi, deci, nu mai putem să-i întrebăm – nu are legătură. Vara anului 1950 a fost perioada când proaspăt înfiinţata Uniune Culturală a Românilor din Ungaria şi-a dorit o gazetă culturală, care să scrie în româneşte pentru şi despre comunitatea românească din Ungaria. Nu întâmplător, revista s-a născut la Jula, în „capitala” românilor din această ţară. După numărul de probă din 1 iunie 1950 a urmat o pauză de jumătate de an, după care, pe 15 ianuarie 1951, apare aproape acelaşi număr de ziar, cu mici modificări, după care însă revista apare periodic, cu regularitate. De aici datăm naşterea propriu-zisă a revistei noastre.

65 de ani de presă scrisă românească în Ungaria

Prima revistă a românilor din Ungaria de după cel de-al Doilea Război Mondial a fost fondată de Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria, în anul 1950 (cu un număr de probă), apariţia permanentă a precursorului „Foii” de azi fiind datată din 15 ianuarie 1951. Astfel, în anul 2016, săptămânalul tradiţional al românilor din Ungaria a împlinit 65 de ani de existenţă. Redacţia Foii româneşti este un important atelier de creaţie intelectuală, care acordă atenţie maximă îngrijirii şi transmiterii limbii române în rândul comunităţii româneşti din Ungaria şi a întăririi identităţii naţionale române.

65 de ani de la apariţia primului număr al „Foii româneşti”

„Foaia românească”, descendentă a primului ziar românesc din Ungaria, după cel de-al Doilea Război Mondial, apare începând de la 15 ianuarie 1951. Cu ocazia acestei aniversări, Prezidiul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria, în calitate de proprietar al revistei, şi Editura „NOI” din Jula, cea care editează „Foaia românească”, organizează sâmbătă, 16 ianuarie, de la ora 10.30, o mică serbare de aniversare la sediul UCRU din Jula. Evenimentul va consta din şedinţa festivă a Adunării generale a Uniunii, în cadrul căreia se vor evoca cele şase decenii şi jumătate de presă scrisă românească în Ungaria şi se va discuta despre importanţa şi viitorul revistei „Foaia românească” în viaţa comunităţii româneşti din Ungaria.

Vizită ministerială la românii din Ungaria

În perioada 15–17 ianuarie, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al României, Dan Stoenescu, va efectua o vizită oficială în Ungaria. În cursul celor trei zile, ministrul Stoenescu va avea întâlniri cu români din Budapesta, Jula, Micherechi şi Chitighaz, iar în cursul zilei de sâmbătă va participa la festivitatea de aniversare a 65 de ani de la apariţia revistei „Foaia românească”. Dan Stoenescu este primul ministru delegat pentru românii de pretutindeni care va vizita în mod oficial comunitatea românească din Ungaria, înaintaşii domniei sale în această funcţie (Cristian David, Bogdan Stanoevici, Angel Tîlvăr) nereuşind să întreprindă o astfel de vizită de la instaurarea acestei funcţii în cadrul MAE.

E.Ş.

Calendarul românesc 2016

Almanahul revistei noastre, „Calendarul românesc 2016” a ieşit de sub tipar la sfârşitul anului trecut, dar va ajunge la cititori doar la mijlocul lunii ianuarie, în momentul când „Foaia românească” aniversează 65 de ani de la prima apariţie.
La fel ca ediţiile precedente, „Calendarul românesc” cuprinde cele mai importante evenimente, întâmplări ale anului trecut, atât din viaţa publică sau culturală, cât şi din viaţa bisericilor, şcolilor, autoguvernărilor şi asociaţiilor românilor din Ungaria. „Calendarul românesc 2016” va putea fi procurat, ca de obicei, de la şcolile şi bisericile noastre româneşti, dar va putea fi cumpărat sau comandat şi de la redacţia noastră: 5700 Jula, str. Doja nr. 8, tel.: 06-66/361-789 sau prin email: foaia@foaia.hu.

„Calendarul românesc 2016” a apărut cu finanţare obţinută prin proiecte de la Departamentul Politici pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, de la Bucureşti, şi Ministerul Resurselor Umane, de la Budapesta.

Noi, cei de pe strada Eminescu…

Placa Eminescu din Micherechi
În Ungaria, în trei localităţi (Jula, Micherechi şi Chitighaz) există străzi ce poartă numele marelui poet român Mihai Eminescu. La Jula, strada Eminescu există din anul 1948 şi este strada principală a cartierului numit Oraşului Mare Românesc. Numele acestei străzi pe vremuri a fost Hosszú utca (strada Lungă). La Micherechi, pe strada Eminescu, stradă de care locuitorii acesteia sunt foarte mândri că există, a fost dezvelită în anul 2014 o placă comemorativă, dedicată lui Eminescu şi amplasată pe strada care îi poartă numele. Nici localitatea Chitighaz nu s-a lăsat mai prejos. Conform deciziei din data de 20 octombrie 2015 a Consiliului Local, au fost schimbate numele a opt străzi, printre care şi a celei care până atunci s-a numit Filimon Sârbu, după fostul activist comunist român.

Hramul Așezământului Monahal Românesc din Budapesta

Aşezământul Monahal Românesc din Budapesta, care este închinat Sfântului Prooroc Ioan Botezătorul împlineşte 7 ani de rodnică activitate în mijlocul comunităţii ortodoxe româneşti din capitala Ungariei, şi a sărbătorit hramul pe 10 ianuarie.
La această sărbătoare, Sfânta Liturghie Arhierească a fost săvârşită de către Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria împreună cu Preasfinţitul Părinte Nicodim, Episcopul Severinului şi Strehaiei şi un sobor de preoţi şi diaconi, din Ungaria şi România, între care s-au numărat pr. protosinghel David Pop, superiorul aşezământului monahal "Sfântul Ioan Botezătorul” din Budapesta şi pr. Marius Maghiaru, protopop ortodox român de Budapesta.

Primul bal românesc al sezonului

Sezonul de iarnă al balurilor româneşti din Ungaria şi anul acesta va fi deschis de balul organizat de AŢRU. Petrecerea va avea loc la Centrul Cultural Românesc din Jula, în seara de 30 ianuarie, şi este organizată de Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria (ATRU) şi Centrul de Documentare şi Informare al AŢRU. De la aceste instituţii pot fi procurate şi biletele de intrare, care costă 4 500 forinţi (cu cină). Petrecerea va începe la ora 18.00.

Sărbătoare dedicată poetului Mihai Eminescu la Apateu

Cu ocazia Zilei Culturii Naţionale Române, poetul Mihai Eminescu va fi sărbătorit la parohia românească din Apateu, duminică, 17 ianuarie, la două zile după data de 15 ianuarie, când românii de pretutindeni vor sărbători împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului. Cu acest prilej, la ora 10.00, va fi săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, pr. Origen Sabău, parohul Apateului şi alţi preoţi. Manifestările dedicate omagierii poetului Mihai Eminescu vor mai cuprinde o slujbă de pomenire şi un program cultural. Programul cultural va fi deschis de alocuţiunea susţinută de prof. dr. Florin Ciobanu de la Budapesta, după care grupul coral al Bisericii „Sf. Ioan Iacob Românul” din Oradea şi studenţi de la Universitatea din Oradea vor susţine un recital de cântece româneşti. La finalul slujbei, vor fi depuse coroane de flori la bustul din bronz al poetului care se află în curtea acestei parohii de acum 15 ani, fiind realizat în anul 2000, la Oradea, de sculptorul Ilarion Voinea. Evenimentul este organizat de Parohia din Apateu şi Autoguvernarea Românească din localitate, în colaborare cu Asociaţia Ortodoxă Română din Apateu şi Asociaţia pentru Cultură, Spiritualitate şi Dezvoltarea Relaţiilor Transfrontaliere din Oradea.

A.B.

Cadou la aniversarea de 90 de ani

De câţiva ani, Primăriile din Ungaria onorează oamenii cu vârste înaintate din localităţile cu câte un cadou simbolic căruia i se ataşează şi o diplomă cu semnătura premierului ţării, Orban Viktor.
Aşa s-a întâmplat şi la Micherechi, în ziua de 22 decembrie 2015, când nana Marta Cozma, născută Ruja, a împlinit frumoasa vârstă de 90 de ani. În această zi, nana Marta a fost vizitată de primăriţa Margareta Tat, care i-a dăruit un tort, un buchet de flori şi o diplomă de felicitare cu semnătura premierului Ungariei.

Pe această cale o felicităm şi noi la împlinirea vârstei de 90 de ani, dorindu-i multă sănătate şi multe bucurii în sânul familiei sale!

Şcolarii din Bătania au participat la sfinţirea apei de Bobotează

Boboteaza este una dintre cele mai importante sărbători ale anului în calendarul creştin-ortodox. Este momentul în care credincioşii comemorează botezul lui Iisus în apa Iordanului. Sfinţirea cea mare a apei, săvârşită de preoţi în ziua în care Mântuitorul Iisus Hristos a sfinţit firea apelor, botezându-Se în râul Iordan, este oficiată numai în biserică sau lângă o apă curgătoare curată. În cadrul acestei slujbe, spre deosebire de cea în care se sfinţeşte aghiasma mică, apa este sfinţită printr-o dublă invocare a Duhului Sfânt. Astfel, agheasma mare are o putere sfinţitoare deosebit de mare, ea purtând în sine darurile minunate ale Duhului Sfânt cu mult mai mult decât aghiasma cea mică.

Eminescu şi Măria-Sa, Codrul

Pentru cititorul atent, lirica eminesciană impresionează prin forța mesajului, profunzimea gândului, înălțimea aspirațiilor, dar și prin discreția mijloacelor artistice, provenită nu doar din găsirea cuvântului „ce exprimă adevărul” (Criticilor mei), ci, mai cu seamă, din stăpânirea sa măiastră. Acest lucru nu ar fi fost posibil, altfel spus Eminescu nu ar fi fost Eminescu, fără elementele biografice care s-au impregnat în fiinţa poetului, i-au plămădit sufletul de artist, izvodind o conştiinţă poetică nepereche. Călăuziţi de către eul artistic, pătrundem în intimitatea autobiografiei lirice a poetului.

8 ian. 2016

Editorial - Dorinţe de An Nou

În noaptea de Revelion şi în primele zile ale noului an, majoritatea oamenilor fac făgăduinţe (că va slăbi, că se va lăsa de fumat, că va petrece mai mult timp cu familia, că va fi un om mai bun, etc.) şi îşi pun dorinţe: să fie sănătoşi şi fericiţi, să aibă linişte în casă şi succese în viaţa particulară şi profesională, şi alte asemenea. Unii cred în puterea de schimbare a unui nou început şi că, ce-a fost a fost, tot ce lăsăm în urma noastră în anul pe care-l încheiem este deja trecut, nu mai trebuie să ne ocupăm de asta. Alţii nu văd nici o diferenţă între nopţile dintre 31 decembrie – 1 ianuarie sau 30 iunie – 1 iulie. Schimbarea nu o aduce Noul An ci o facem noi, depinde numai de noi. Hotărâre de schimbare poţi să iei şi pe 1 ianuarie, la fel cum şi pe 23 aprilie. Numai noi, oamenii putem schimba ceva, şi niciodată nu Anul Nou ne schimbă pe noi.

Patru proiecte finanţate de DPRRP pentru românii din Ungaria, în 2015

Departamentul Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni a publicat în ultima zi a anului 2015, lista tuturor proiectelor finanțate în anul 2015. Informațiile pot fi verificate la secțiunea „Articole” a paginii web a Departamentului (www.dprp.gov.ro).
Această măsură vine ca urmare a angajamentului asumat de ministrul delegat pentru relațiile cu românii de pretutindeni, Dan Stoenescu, de a transparentiza procedurile de acordare a fondurilor nerambursabile destinate păstrării și promovării identității românești în afara granițelor. Publicarea listei proiectelor finanțate în anul 2015 se înscrie într-o serie de măsuri ce au la bază principiul transparenței, reprezentând un element important în reforma administrativă.

Proiectele şi beneficiarii din comunitatea românilor din Ungaria sunt: 1. Institutul de Cercetări al Românilor din Ungaria – Organizarea celui de-al XXV-lea Simpozion Internațional – 18.080,31 RON; 2. Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria – Şcoala de vară „Alexandru Mocioni” – 44.094,12 RON; 3. Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria – Publicații culturale românești în Ungaria – 17.077,20 RON; 4. Editura NOI, Editura de presă și carte românească – Finanțare parțială a publicației „Foaia românească” – 93.446,44 RON.

Sărbătoare dedicată poetului Mihai Eminescu, la Apateu

Poetul Mihai Eminescu va fi sărbătorit la parohia românească din Apateu, duminică, 17 ianuarie, la două zile după data de 15 ianuarie, când românii de pretutindeni vor sărbători împlinirea a 166 de ani de la naşterea poetului naţional român. La ora 10.00, va fi săvârşită Sfânta Liturghie Arhierească de către Preasfinţitul Părinte Episcop Siluan, pr. Origen Sabău, parohul Apateului şi alţi preoţi. Manifestările dedicate omagierii poetului Mihai Eminescu vor mai cuprinde şi un program cultural. Vor fi depuse coroane de flori la bustul din bronz al poetului care se află în curtea acestei parohii, bust realizat în anul 2000, la Oradea, de sculptorul Ilarion Voinea. Evenimentul este organizat de Parohia din Apateu şi Autoguvernarea Românească din localitate, în colaborare cu Asociaţia pentru Cultură, Spiritualitate şi Dezvoltarea Relaţiilor Transfrontaliere din Oradea.

A.B.

Colinde româneşti în spirit ecumenic, la Micherechi

Mai multe imagini aici
Festivaluri de colinde româneşti se organizează în multe părţi ale lumii, şi nu doar în România, la fel cum şi evenimente ecumenice, dar în Ungaria, doar într-un singur loc se organizează, deja de şase ani, festival de colinde în spirit ecumenic, la care toate cultele participă cu program românesc, iar acesta este în localitatea Micherechi.
În seara zilei de 19 decembrie, ultima sâmbătă dinaintea Crăciunului, micherechenii au umplut până la refuz sala mare a Casei de cultură „Gh. Dulău”. Cu toţii au venit pentru a se bucura împreună de apropierea sărbătorii Naşterii Domnului şi pentru a vesti aceasta prin cântare, fiecare conform cultului căruia îi aparţine.

Carte şi cântec, de Ziua Culturii Naţionale Române, la ICR Budapesta



În 15 ianuarie 2016, ora 18.00, Institutul Cultural Român Budapesta va celebra Ziua Culturii Naţionale la Budapesta, printr-o expoziţie de carte veche şi rară din patrimoniul Bibliotecii Judeţene „Gheorghe Şincai” din Oradea şi prin prezentarea unor fragmente din documentarul „La porţile ceriului”, produs de Grigore Leşe.
Biblioteca Judeţeană „Gheorghe Şincai” din Oradea va fi reprezentată de doamnele Ligia Mirişan, director şi Tavaszi Hajnal, director adjunct.
În partea a doua a serii vor fi prezentate fragmente din documentarul „La porţile ceriului”, produs de Grigore Leşe pentru TVR. Documentarul este realizat în limba română, cu subtitrare în limba engleză.
„Întotdeauna m-am întrebat: oare cum s-o fi cântat mai demult în satele româneşti? Cum era muzica în zonele tributare oieritului, cum erau lăutarii şi ce reprezentau ei pentru comunitate? Ce a mai rămas din această muzică? Răspunsul mi-a venit după mulţi ani, urmărind fenomenul din aproape în aproape, cunoscând oameni, stând de vorbă cu lăutarii, ascultându-i la ei acasă." (Grigore Leşe)

Documentarul „La porţile ceriului” realizat de Grigore Leşe, a câştigat, în 2007, Marele Premiu al A.P.T.R. În 2009 a fost nominalizat la cel mai important festival de film documentar din Asia, Festivalul Internaţional de Film de Televiziune, Shanghai.

Şedinţă de sfârşit de an la AŢRU

Şedinţa ordinară din 29 decembrie a Adunării generale a Autoguvernării pe Ţară a Românilor din Ungaria a avut de dezbătut mai multe puncte pe ordinea de zi. Temele incluse pe agendă şi analizate de către membrii AŢRU au vizat atât proiecte prevăzute în programul de activitate pe anul în curs, cât şi unele problematici de actualitate.
Şedinţa condusă de Tiberiu Juhász a început cu un informativ al preşedintelui despre evenimentele şi dezbaterile la care AŢRU a contribuit între cele două şedinţe. La al doilea punct a fost acceptată, de către cei 8 deputaţi prezenţi, completarea Statului de Funcţionare şi Organizare pe baza propunerilor Curţii de Conturi. La întrunire a fost votată şi modificarea Actului Constitutiv al Şcolii şi Grădiniţei bilingve din Chitighaz, modificare determinată de schimbarea numelui străzii pe care se găseşte aceste instituţii, numele schimbându-se din Úttörő în Szent Imre. Apoi a fost dezbătut şi votat în unanimitate contractul de finanţare pentru cele două publicaţii româneşti „Foaia românească” şi „Cronica”. Adunarea generală a fost de acord şi cu propunerile comisiilor, financiară şi de învăţământ, de a fi acordată distincţia anului 2015 „Pentru Românii din Ungaria” domnului Traian Kreszta din Bătania, purtător de cuvânt în Parlament, fost preşedinte al AŢRU, iar cea „Pentru Învăţământul Românesc” doamnei prof. Ildikó Olah din Apateu.
Deputaţii AŢRU au examinat şi cererea înaintată de către Editura de Presă şi Carte Românească „Cronica” Non Profit Srl, privind finanţarea ziarului care va încheia anul 2015 cu minus dacă nu este sprijinit. Astfel, Adunarea generală a hotărât să ajute ziarul cu 1 milion de forinţi.
La penultimul punct pe ordinea de zi s-a decis ca la o următoare şedinţă consilierii pe probleme de învăţământ, relaţii externe şi bisericeşti să prezinte un informativ despre activitatea pe anul 2015.
Ca încheiere, la capitolul diverse, Adunarea generală a fost informată de către şeful oficiului AŢRU, Gheorghe Cozma, că şcoala din Bătania a fost finanţată de către Primăria oraşului Bătania, prin Autoguvernarea pe Ţară, cu 1 milion de forinţi, bani din care şcoala generală va cumpăra 5 laptopuri noi.

A.B.

O nouă carte despre şcoala din Chitighaz, lansată în prag de Crăciun

„Considerăm că şcoala noastră a primit un dar de Crăciun de la fosta profesoară, Maria Sarca Zombai, acum pensionară, prin alcătuirea şi publicarea celei de-a doua ediţii a volumului »Istoria şcolii româneşti din Chitighaz 1793–2015«”, a spus în deschiderea lansării de carte Erica Borbély, directoarea şcolii generale româneşti din Chitighaz. Evenimentul a avut loc la biblioteca satului, în după amiaza zilei de 11 decembrie, care a fost mai apoi urmat de programul cultural de Crăciun al şcolarilor români, dăruit părinţilor, bunicilor lor şi tuturor localnicilor.
Directoarea Erica Borbély a subliniat că apariţia acestei cărţi, o variantă întregită şi actualizată a primei ediţii, apărută acum 2 ani, a putut fi posibilă datorită unei finanţări obţinute prin concurs de la Ministerul Resurselor Umane, completată de şcoala şi Autoguvernarea Românească din Chitighaz. Prezentarea propriu-zisă a volumului a fost făcută de Cristian Ardelean, profesor de istorie şi germană la şcoala românească din Chitighaz, fost elev al doamnei profesoare Zombai. Profesorul Ardelean a accentuat importanţa momentului când a apărut acest volum, la împlinirea a 65 de ani de la repornirea învăţământului în limba română la Chitighaz. Faţă de volumul iniţial, apărut la aniversarea a 220 de ani de învăţământ românesc în localitate, când şcoala funcţiona în cadru confesional, cartea apărută acum cuprinde peste o sută de pagini de imagini color din viaţa actuală a şcolii româneşti, de la activităţile şcolare (cursuri, serbări, concursuri) până la cele extraşcolare (viaţa de pionieri, excursii, concursuri sportive, păstrarea tradiţiilor româneşti, etc.) Profesorul Cristian Ardelean a prezentat materialul cărţii printr-un filmuleţ atractiv cu imagini din viaţa şcolii.
Autoarea volumului a mulţumit, la rândul ei, sponsorilor şi conducerii şcolii româneşti, care a ajutat-o ca acest volum să apară. Maria Sarca Zombai a vorbit despre însufleţirea şi conştiinciozitatea cu care a adunat materialul acestei cărţi, cu care se poate mândri instituţia mulţi ani de acum încolo. Din toate vorbele dânsei a reieşit dragostea şi stima faţă de românul din Chitighaz, faţă de şcoala în care a activat şi ea timp de patru decenii, dar a subliniat şi responsabilitatea pe care o are fiecare chitighăzean în păstrarea limbii, culturii şi tradiţiilor româneşti specifice acestei localităţi.
La eveniment a luat parte, din partea AŢRU, preşedintele Tiberiu Juhasz şi vicepreşedintele Alexandru Finna, care este şi preşedinte al Autoguvernării Româneşti din Chitighaz, iar din partea diplomaţiei române au fost prezenţi Florin Vasiloni, consul general la Jula şi Lavinia Butac, consul la Ambasada din Budapesta.

E.Ş.

Expoziţie Maria Furnea, la Bichişciaba

În organizarea Autoguvernării Româneşti din Bichişciaba, miercuri, 13 ianuarie, la Centrul Cultural „Csabagyöngye” din Bichişciaba se va deschide expoziţia de pictură a doamnei Maria Furnea, artist plastic din Arad. Expoziţia poate fi vizitată până pe 15 februarie, în sala „Panorama” a Centrului Cultural din Bichişciaba.


Colinde româneşti, la Bedeu

În după amiaza zilei de 11 decembrie, a trecut pe la românii din Bedeu un grup de colindători din Tomeşti, care au fost conduşi la noi de către domnul Gheorghe Gros, coregraf de dansuri populare româneşti.
Oaspeţii din România şi localnicii din Bedeu au fost găzduiţi de Autoguvernarea Românească din localitate, care a primit colindătorii aşa cum se cuvine: cu ceai cald, vin fiert, pogăci gustoase, cozonaci cu mac şi nucă, cu portocale şi saloane de Crăciun. Din partea organizatorilor, oaspeţii au fost salutaţi de către doamna preşedinte Elena Szilágyi.
Au colindat nu numai oaspeţii din România, dar şi şcolarii şi localnicii, cântând cu toţii împreună „Din cer îngerii s-au coborât la voi păstori ca la Vifleim de grabă să mergem, să mergem, să mergem…”
În cursul serii, doamna Elena Szilagyi, preşedinta Autoguvernării Româneşti din Bedeu a făcut un raport al activităţilor din 2015, şi înainte a pleca spre casă, a onorat toţi participanţii cu un mic cadou.
Dragostea, bucuria aşteptării din perioada de Advent a cuprins sufletele tuturor participanţilor la această minunată seară de colinde.

Maria Jurca, Bedeu

Punţi ale dragostei creştine peste frontiere - Acţiune social-filantropică a credincioşilor din Micherechi, la Mânăstirea Dumbrava, din Arhiepiscopia Alba Iuliei

În perioada 21–22 decembrie 2015, un grup de 15 persoane de la Parohia Micherechi, din Ungaria, condus de Preasfinţitul Părinte Siluan, Episcopul Eparhiei Ortodoxe Române din Ungaria, a efectuat o activitate caritativ-socială, la Mânăstirea Dumbrava, din Arhiepiscopia Alba-Iuliei, unde au venit cu binecuvântarea Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Irineu, informează Biroul de Presă al Episcopiei de la Jula.

Concurs de şah „Foaia românească”, la Jula

La sediul Uniunii Culturale a Românilor din Ungaria se va desfăşura sâmbătă, 23 ianuarie, următoarea ediţie a Concursului de şah Foaia românească”. La competiţia organizată de către Ioan Cozma sunt aşteptaţi să participe concurenţi români din Ungaria şi România, la diverse categorii de vârstă. Programul va începe la ora 8.00 dimineaţa.

Aniversări importante în 2016

Institutul Cultural Român a stabilit, în strategia sa multianuală, care sunt aniversările şi evenimentele cele mai importante în jurul cărora s-au definit temele, programele naţionale pe anul 2016.
15 ianuarie: Ziua Culturii Române
Constantin Brâncuşi – 140 de ani de la naştere
George Enescu – 135 de ani de la naştere
Aniversarea unui secol de la apariţia Dadaismului
75 de ani de la înfiinţarea Fundaţiei Culturale Regale „Regele Mihai I”

Premii pentru naţionalităţi în anul 2015

Foto: MTI - Illyés Tibor
În ziua de 17 decembrie, la Pesti Vígadó, ministrul resurselor umane, Balog Zoltán, şi secretarul de stat responsabil pentru naţionalităţi, Soltész Miklós, au înmânat premiile „Pentru Naţionalităţi” pe anul 2015. Multiculturalismul are o tradiţie istorică în Bazinul Carpatic, a spus ministrul Balog adăugând: Avem datoria să învăţăm din trecut: trebuie să transmitem generaţiilor următoare tot ceea ce înseamnă exemplu pozitiv de convieţuire, dar trebuie să îi învăţăm şi despre lucrurile care nu mai vrem să revină. Ministrul resurselor umane a amintit că premiul „Pentru Naţionalităţi” este o recunoaştere a unor eforturi individuale, dar în spatele căruia stă comunitatea.
Balog Zoltán a evidenţiat: noua constituţie a Ungariei stabileşte că naţionalităţile conlocuitoare sunt parte a comunităţii politice maghiare şi factori constitutivi ai statului. Constituţia asigură libera declarare a autodefinirii şi păstrarea identităţii. Naţionalităţile au dreptul la folosirea limbii materne, la educaţie în limba maternă, la îngrijirea culturii proprii şi la asta trebuie acordat tot ajutorul, a mai spus ministrul Balog.
Premiul „Pentru Naţionalităţi” a fost înfiinţat cu scopul de a recunoaşte activitatea deosebită depusă de persoanele fizice, organizaţiile sau autoguvernările naţionalităţilor din ţară în domeniul culturii, educaţiei, cultelor, cercetării, economiei şi mass-media. Din partea comunităţii române, la festivitatea din 17 decembrie a fost distins cu acest premiu domnul Daniel Negrea „în semn de recunoaştere pentru activitatea depusă în interesul românilor din judeţul Bichiş”.
În anii anteriori, dintre românii din Ungaria au fost distinşi cu premiul „Pentru Naţionalităţi” (sau „Pentru Minorităţi, cum se numea înainte), cel mai înalt premiu din Ungaria acordat naţionalităţilor: Consiliul Local din Micherechi, Echipa de păstrare a tradiţiilor din Aletea, profesorii Ion Budai, dr. Gheorghe Petruşan şi dr. Maria Gurzău Czeglédi, Gheorghe Marc, regizorul Cornel Mândruţău, artistul plastic Ştefan Oroian, iar în anul 2013, dr. Ioan Ciotea, medic din Jula.
*
Foto: BEOL - Kiss Zoltán
Judeţul Bichiş a sărbătorit Ziua Naţionalităţilor pe 18 decembrie, la Mezőberény, într-o localitate în care pe lângă maghiari trăiesc ţigani, slovaci şi nemţi. Festivitatea a fost onorată de prezenţa secretarului de stat pentru naţionalităţi Soltész Miklós, de la Ministerul Resurselor Umane, care a subliniat importanţa recunoaşterii identităţii naţionalităţilor. El a amintit şi despre faptul că în 2016 vor sta la dispoziţia naţionalităţilor mult mai multe fonduri pentru păstrarea limbii, îngrijirii culturii lor. Zalai Mihály, preşedintele Consiliului Judeţean Bichiş a spus că în acest judeţ naţionalităţile întotdeauna au trăit în pace şi bună înţelegere.
După discursuri au fost înmânate premiile pentru acei reprezentanţi ai naţionalităţilor, care au depus o activitate lăudabilă pentru comunitatea din care fac parte. Din partea românilor din judeţul Bichiş, în acest an, premiul i-a revenit doamnei profesoare Maria Sarca Zombai, profesoară pensionară din Chitighaz, o însufleţită colecţionară de obiecte tradiţionale româneşti, autoare a mai multor volume despre tradiţiile şi folclorul românilor din Chitighaz.

E.Ş.

O şcoală românească de 90 de ani, cu multe amintiri frumoase

„Şcoala este rădăcină,
Vieţii necesar avânt,
Duce rodul spre lumină
sau îl lasă… în pământ."
(Constantin Mândruţă)


Acest citat este gravat pe placa memorială aşezată, în ziua de 18 decembrie 2015, pe peretele şcolii generale din Bedeu, cu ocazia aniversării a 90 de ani de la înfiinţarea şcolii. Placa a fost realizată la iniţiativa Autoguvernării Româneşti din Bedeu şi a fost inaugurată cu participarea localnicilor.

Aşteptând Crăciunul alături de coriştii de la „Pro Musica”

Corul român „Pro Musica” din Jula, dirijat de bagheta fermecată a tânărului dirijor Adrian Bughi, a inaugurat pe 16 decembrie reveria sărbătorii de Crăciun la Consulatul General al României la Jula. Sărbătoarea Crăciunului şi a noului an a fost marcată totodată în mai multe locaţii, din comunitatea românilor din Jula, unde există cele mai multe instituţii româneşti.
În aşteptarea lui Moş Crăciun, românii din Jula au primit colinda Corului „Pro Musica”, fondat în urmă cu 24 de ani. Cele mai frumoase colinde tradiţionale româneşti, dar şi cântece de sezon din repertoriul internaţional au amintit celor prezenţi să-i asculte, căci praznicul Naşterii Pruncului Iisus se apropie. Astfel, aceste bijuterii muzicale, doar câteva din repertoriul de zeci, poate sute de colinde ale corului julan, au fost interpretate la Consulatul General al României. Invitaţia a sosit din partea consulului general Florin Vasiloni, care împreună cu ceilalţi funcţionari ai misiunii diplomatice şi câteva zeci de români sosiţi din diferite localităţi au primit colindele româneşti cu inimile şi sufletele deschise.
La fiecare sărbătoare sau eveniment mai important din comunitatea românească, Corul „Pro Musica” promovează arta corală şi cântecele româneşti. În seara zilei de 16 decembrie, corul a colindat şi profesorii de la Şcoala generală şi Liceul „Nicolae Bălcescu” din Jula.
Duminică, 20 decembrie, la Catedrala ortodoxă „Sfântul Nicolae” din Jula corul a susţinut un concert de colinde, în prezenţa Preasfinţitului Părinte Episcop Siluan, a preoţilor de la catedrală şi a numeroşi credincioşi din Jula şi din localităţi apropiate. Cântecele corului adulţilor au fost întregite de corul copiilor de la şcoala generală românească din Jula, dirijat tot de Adrian Bughi, instructorul ambelor coruri. Evenimentul s-a dorit a fi un dar de suflet oferit credincioşilor cu ocazia sărbătorii Naşterii Domnului.

A.B.

O poveste de credinţă şi istorie românească - Interviu cu preotul profesor Vasile Oltean, care de aproape cinci decenii are grijă de un muzeu cu cărţi şi documente rare

Muzeul se află în incinta Bisericii „Sf. Nicolae”. Prima Şcoală Românească are porţile deschise zilnic şi părintele profesor Vasile Oltean este acolo, cu mintea, cu sufletul, cu zâmbetul. Pregătit să povestească pe îndelete despre izvoarele spiritualităţii româneşti din Şcheii Braşovului. Mii de turişti străini şi români vizitează Muzeul Prima Şcoală Românească din Braşov. Sunt surprinşi când descoperă că au drept ghid un vorbitor cu har, pasionat al istoriei şi îndrăgostit de literatura veche.
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...