Uniunea
Culturală a Românilor din Ungaria a iniţiat în ultima lună a anului trecut
întâlniri cu elevi din trei şcoli româneşti, la Micherechi, Chitighaz şi Jula,
pentru a le face cunoscută viaţa şi activitatea marelui sculptor român,
Constantin Brâncuşi, de la a cărui naştere în anul 2016 s-au împlinit 140 de
ani. Pe 1 decembrie, profesoara Mihaela
Bucin, şefa Catedrei de română a Universităţii din Seghedin, a ţinut
prelegeri ilustrate cu imagini prin videoproiector pentru şcolarii din
Micherechi şi Chitighaz, iar pe 19 decembrie, elevii şcolii din Jula au putut face
cunoştinţă cu arta lui Brâncuşi şi cu poveştile lui de viaţă.
Ora extraordinară de
la Jula a fost ţinută în sala mare a Centrului Cultural Român pentru elevii de
liceu, care au putut cunoaşte nu doar date biografice, dar şi curiozităţi
legate de viaţa lui Brâncuşi, copilăria de la Hobiţa, profesoara Bucin
vorbindu-le primele despre primele încercări artistice ale tânărului Brâncuşi
cât şi despre viaţa de ţăran român pe care o trăia în buricul Parisului.
Pentru a-l aduce cât
mai aproape de tinerii de azi, doamna profesoară Bucin le-a povestit despre
copilul Brâncuşi, care născut fiind în 19 februarie 1876, în Hobiţa, foarte
repede a dat dovadă de dorinţa de a deveni liber şi independent de familia lui.
La doar şapte ani, în primul an de şcoală, fuge de acasă, fiind găsit de mama
sa la Târgu Jiu şi adus acasă, de unde după un an iar fuge, deoarece s-a
supărat că a fost pedepsit pentru că a scrijelit cu briceagul banca din sala de
clasă. La doar opt ani se „angajează” ca ucenic la un negustor de butoaie. A
fost iar dus acasă, în satul natal, de unde aproape în fiecare an fuge şi
lucrează pe unde apucă, pentru a face „avere”, cum zicea el. Se pare că
plecările erau în sângele lui, astfel că după ce îşi termină şcolile de la
Craiova şi Bucureşti (Şcoala de Meserii şi Şcoala de Arte Frumoase), în anul
1904 porneşte pe jos la Paris, oprindu-se perioade mai lungi la Budapesta şi
Viena.
Profesoara Mihaela
Bucin le-a povestit elevilor de la „Bălcescu” şi despre faptul că, probabil,
Brâncuşi a trecut şi prin oraşul Macău şi ce bine ar fi să avem dovezi legate
de această călătorie. Ne rămâne doar bucuria gândului că cel care avea să
devină un geniu al sculpturii moderne a trecut şi prin localităţile populate de
românii din Ungaria de azi.
Copiii au fost
îndemnaţi că dacă vor ajunge vreodată la Paris neapărat să viziteze Atelierul
lui Brâncuşi din centrul Oraşului Luminilor, să se oprească o clipă la
mormântul lui din cimitirul Montparnasse, unde se află şi una dintre primele
sale lucrări (Sărutul), precum şi atunci când vor vizita oraşul Târgu Jiu, să
caute capodoperele lui Brâncuşi lăsate poporului român, Coloana Infinitului,
Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.
E.Ş.
Comentarii
Trimiteți un comentariu