Brâncuşi pe înţelesul şcolarilor români din Ungaria

Uniunea Culturală a Românilor din Ungaria a iniţiat în ultima lună a anului trecut întâlniri cu elevi din trei şcoli româneşti, la Micherechi, Chitighaz şi Jula, pentru a le face cunoscută viaţa şi activitatea marelui sculptor român, Constantin Brâncuşi, de la a cărui naştere în anul 2016 s-au împlinit 140 de ani. Pe 1 decembrie, profesoara Mihaela Bucin, şefa Catedrei de română a Universităţii din Seghedin, a ţinut prelegeri ilustrate cu imagini prin videoproiector pentru şcolarii din Micherechi şi Chitighaz, iar pe 19 decembrie, elevii şcolii din Jula au putut face cunoştinţă cu arta lui Brâncuşi şi cu poveştile lui de viaţă.

Ora extraordinară de la Jula a fost ţinută în sala mare a Centrului Cultural Român pentru elevii de liceu, care au putut cunoaşte nu doar date biografice, dar şi curiozităţi legate de viaţa lui Brâncuşi, copilăria de la Hobiţa, profesoara Bucin vorbindu-le primele despre primele încercări artistice ale tânărului Brâncuşi cât şi despre viaţa de ţăran român pe care o trăia în buricul Parisului.



Pentru a-l aduce cât mai aproape de tinerii de azi, doamna profesoară Bucin le-a povestit despre copilul Brâncuşi, care născut fiind în 19 februarie 1876, în Hobiţa, foarte repede a dat dovadă de dorinţa de a deveni liber şi independent de familia lui. La doar şapte ani, în primul an de şcoală, fuge de acasă, fiind găsit de mama sa la Târgu Jiu şi adus acasă, de unde după un an iar fuge, deoarece s-a supărat că a fost pedepsit pentru că a scrijelit cu briceagul banca din sala de clasă. La doar opt ani se „angajează” ca ucenic la un negustor de butoaie. A fost iar dus acasă, în satul natal, de unde aproape în fiecare an fuge şi lucrează pe unde apucă, pentru a face „avere”, cum zicea el. Se pare că plecările erau în sângele lui, astfel că după ce îşi termină şcolile de la Craiova şi Bucureşti (Şcoala de Meserii şi Şcoala de Arte Frumoase), în anul 1904 porneşte pe jos la Paris, oprindu-se perioade mai lungi la Budapesta şi Viena.
Profesoara Mihaela Bucin le-a povestit elevilor de la „Bălcescu” şi despre faptul că, probabil, Brâncuşi a trecut şi prin oraşul Macău şi ce bine ar fi să avem dovezi legate de această călătorie. Ne rămâne doar bucuria gândului că cel care avea să devină un geniu al sculpturii moderne a trecut şi prin localităţile populate de românii din Ungaria de azi.
Copiii au fost îndemnaţi că dacă vor ajunge vreodată la Paris neapărat să viziteze Atelierul lui Brâncuşi din centrul Oraşului Luminilor, să se oprească o clipă la mormântul lui din cimitirul Montparnasse, unde se află şi una dintre primele sale lucrări (Sărutul), precum şi atunci când vor vizita oraşul Târgu Jiu, să caute capodoperele lui Brâncuşi lăsate poporului român, Coloana Infinitului, Masa Tăcerii şi Poarta Sărutului.

E.Ş.

Comentarii