Conferinţă la Szarvas despre păstrarea limbii şi valorilor în învăţământul de naţionalitate

Institutul Pedagogic “Gál Ferenc” din Szarvas a fost, pe 12 aprilie, gazda unei noi conferinţe a pedagogilor de naţionalitate din Ungaria, intitulată “Păstrarea limbii şi valorilor în învăţământul de naţionalitate”. La eveniment a participat şi vicepremierul Ungariei, Semjén Zsolt, multe alte oficialităţi, directori şi cadre didactice de la instituţiile de învăţământ cu profil de naţionalitate din judeţul Bichiş (români, slovaci şi germani).

Prima parte a conferinţei s-a desfăşurat, ca de obicei, în şedinţă plenară pentru toate naţionalităţile, moderator fiind dr. Lipcsei Imre, decanul facultăţii “Gál Ferenc”. La eveniment au adresat cuvinte de salut publicului distinşi invitaţi, printre care şi vicepremierul Ungariei, vorbind despre importanţa învăţământului de naţionalitate, care are o contribuţie aparte la cultura Ungariei. 


A luat cuvântul şi dr. Kiss-Rigó László, Episcop catolic de Szeged-Csanád, episcopie în administraţia căreia se află Facultatea Pedagogică din Szarvas, începând din anul 2013. Domnia sa a accentuat contribuţia creştinismului la educaţie, cultură şi o viaţă mai bună. A adresat un cuvânt de salut invitaţilor şi rectorul universităţii gazdă, dr. Kozma Gabor, vorbind despre reuşitele instituţiei şi planuri de viitor.


La conferinţă au luat parte primari, consilieri locali sau judeţeni, reprezentanţi ai naţionalităţilor prezente, dar şi consulul general al Românei la Jula, Florin Vasiloni. Reprezentatul diplomaţiei române a vorbit la rândul său despre contribuţia României la protejarea şi promovarea identităţii culturale, lingvistice sau religioase a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale care trăiesc pe teritoriul României. Domnul Vasiloni a accentuat şi importanţa acordată de către Statul Român instituţiilor de învăţământ ale minorităţilor luând cu titlu de exemplu minoritatea maghiară din România, menţionând că în România există linii de predare în limba maghiară, atât în învăţământul superior de stat cât şi în învăţământul superior privat, universităţi acreditate de statul român. Despre cifrele de şcolarizare pentru anii 2016–2017 din cuvântarea domnului consul amintim în cele ce urmează câteva cifre care arată incontestabil atenţia pe care România o acordă respectării dreptului la învăţământ în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, limba maternă fiind un element esenţial în păstrarea identităţii: în România există 967 de unităţi de învăţământ cu predare exclusiv în limba maghiară cu 9.728 elevi înscrişi. În alte 1.780 unităţi de învăţământ în care nu se predă exclusiv în limba maghiară, există în total 9.044 clase cu predare exclusiv în limba maghiară la care sunt înscrişi 158.091 elevi. La Târgu-Mureş sunt înscrişi 10.275 elevi în 446 de clase cu predare exclusiv în limba maghiară.



“Studenţii români care învaţă ştiinţele educaţiei la Szarvas, alături de cei de la Seghedin, constituie nucleul viitor al învăţământului în limba română din Ungaria. Pe umerii lor atârnă o uriaşă responsabilitate. Toţi factorii implicaţi trebuie să îşi propună creşterea nivelului învăţământului în limba română la instituţiile de învăţământ care se ocupă cu predarea acesteia şi să ne asigurăm că absolvenţii acestor instituţii asimilează limba maternă. Este absolut necesar să ne asigurăm că minoritatea românească din Ungaria, alături de celelalte minorităţi recunoscute din această ţară, poate să îşi menţină identitatea culturală, lingvistică, etnică şi religioasă”, a mai spus Florin Vasiloni.
La întâlnire a luat cuvântul şi Traian Kreszta, purtătorul de cuvânt al românilor în Parlamentul din Budapesta, care a apreciat pregătirea bună a tinerilor români care termină Facultatea Pedagogică din Szarvas şi a felicitat Catedra de limba română care are tot mai mulţi studenţi.
Oficialităţile şi oaspeţii prezenţi la eveniment au fost onoraţi şi cu câte o mică secvenţă cultural-artistică din partea fiecărei naţionalităţi în parte. Din partea românilor au interpretat cântece populare doi “mici solişti” de la Şcoala generală “Lucian Magdu” din Bătania: Aida Stan şi Roland Ristin, pregătiţi de prof. Andreea Szenes.
Şedinţa în plen a fost urmată de lucrări pe secţiuni ale fiecărei naţionalităţi în parte. La secţia română, condusă de prof. Florin Olteanu, şeful Catedrelor de naţionalitate de la Facultatea de la Szarvas, au fost prezentate lucrările “Actualităţi privind modelul de carieră profesională”, la care doamna Anamaria Brad Sarca, referent de naţionalitate română la Oficiul pentru Învăţământ din cadrul Ministerului Resurselor Umane a prezentat condiţiile şi regulile de înscriere la gradele pentru profesori şi masterat. “Identitatea naţională şi culturală a comunităţilor româneşti greco-catolice din judeţul Bihor în secolul al XIX-lea” s-a intitulat lucrarea prof. Robert Selejan de la Liceul “N. Bălcescu” din Jula, care a cuprins amănunte interesante despre formarea bisericii greco-catolice, istoria locală, situaţia cultural-religioasă, viaţa şi modul în care trăiau românii ortodocşi din Leta Mare, Verteş, Pocei şi Bedeu în secolul al XVII–XVIII-lea şi cum au ajuns să treacă în totalitate la greco-catolicism. Mihaela Putin şi Adelina Olteanu, educatoare la Grădiniţa românească din Bătania au prezentat mai multe metode şi modele de bune practici în grădiniţă, iar Lucian Livius Olteanu, psiholog la Şcoala generală şi grădiniţa românească din Bătania, a vorbit despre metodele activ-participative utilizate în învăţământul primar.
La întâlnire a fost prezent şi Tiberiu Juhász, preşedintele AŢRU, Maria Gurzău Czeglédi, directorul Liceului “N. Bălcescu” din Jula, precum şi alţi directori şi cadre didactice de la şcolile şi grădiniţele din Aletea, Bătania, Jula, Chitighaz, Micherechi, Leucuşhaz, precum şi reprezentanţi ai românilor din Bichişciaba şi Otlaca-Pustă.

A.B.

Comentarii