11 iul. 2017

Femei din Biblie / Lidia – femeia cu care a început încreștinarea Europei (I) / Faptele apostolilor, 16: 11-15 Pavel la Filipi. Lidia

Ruinele orașului Tiatira din Lydia (azi, în Turcia)
„După ce am pornit din Troa, am mers cu corabia drept la Samotracia şi a doua zi ne-am oprit la Neapolis. 12 De acolo ne-am dus la Filipi, care este cea dintâi cetate dintr-un ţinut al Macedoniei şi o colonie romană. În cetatea aceasta am stat câteva zile. În ziua Sabatului, am ieşit pe poarta cetăţii, lângă un râu, unde credeam că se află un loc de rugăciune. Am şezut jos şi am vorbit femeilor, care erau adunate laolaltă. Una din ele, numită Lidia, vânzătoare de purpură, din cetatea Tiatira, era o femeie temătoare de Dumnezeu şi asculta. Domnul i-a deschis inima, ca să ia aminte la cele ce spunea Pavel. După ce a fost botezată, ea şi casa ei, ne-a rugat şi ne-a zis: «Dacă mă socotiţi credincioasă Domnului, intraţi şi rămâneţi în casa mea.» Şi ne-a silit să intrăm.”

Am căutat modele de femei cu care aș vrea să semăn, femei puternice, care și-au găsit echilibrul, care au învățat din experințele vieții. Femeile cu care vreau să mă asemăn sunt cele care au ajuns la o relație personală, sinceră, totală, cu Dumnezeu. În Biblie, am găsit multe femei care și-au pus viața în mâna Domnului și în primul rând pe ele am vrut să le cunosc mai îndeaproape. Știu că Biblia, această carte extraordinară, de inspirație divină, a fost scrisă cu scopul de a ajunge și la mine. O studiez cu râvnă și seriozitate, Cuvântul Domnului îmi amplifică tot mai mult credința, îmi împlinește setea de cunoaștere și curiozitatea spre învățătură pe care le-am primit de la Dumnezeu și pe care nu vreau să le irosesc în zadar. Așa am ajuns să cunosc câteva femei din Biblie care, prin cele scrise despre viața lor, au reușit să o schimbe pe a mea.


Lidia a fost o femeie originară din orașul Tiatira, aflat în ținutul antic Lydia (în Asia Mică). Ea s-a mutat la un moment dat în cetatea Filipi, din Macedonia (azi, Filipi este o localitate din Grecia). În Biblie, numele orașului este menționat de două ori: o dată ca fiind locul de origine al Lidiei, vânzătoarea de purpură, și a doua oară ca locație a celei de-a patra biserici creștine despre care vorbește Cartea Apocalipsa. Orașul Tiatira a rezistat până la distrugerea Imperiului Bizantin de către năvălirile islamice. Astăzi, în Turcia, pe ruinele fostului oraș Tiatira se află localitatea Akhisar. Tiatira antică era un oraș cu activitate comercială. Manufacturile de pânză și ceramică și comerțul cu aceste produse erau principalele activități economice ale locuitorilor.
Conform Bibliei, Lidia a devenit prima persoană europeană convertită la creștinism. Numele „Lidia" ar putea fi o formă adjectivală, însemnând „femeie din ținutul Lydia, din poporul lydienilor". Asemenea nume provenite din etnonime erau obişnuite în antichitate. Astfel, întâlnim o femeie cu numele Lidia în odele poetului roman Horaţiu, decedat în anul 8, înainte de Hristos. Lidia din Biblie era, evident, o femeie înstărită, fiind stăpâna casei, fie pentru că era văduvă, fie pentru că era necăsătorită. Nu știm de ce-a mutat de la Tiatira la Filipi, poate pentru dezvoltarea negustoriei sale cu purpură. Purpura de Tiatira, cu care se făcea comerţ, era renumită, regăsim referiri la această vopsea prețioasă și în epopeile lui Homer.
Dar ce este, de fapt, purpura?
Purpura sau porfira este cel mai celebru colorant folosit în vechime. Așa se numea și haina făcută din material de această culoare. Purpura sau porfira (cuvânt grecesc de la care în română avem numele Profira) fost descoperită probabil de fenicieni sau de civilizația minoică din Creta, cu peste 1000 de ani înainte de Hristos. Purpura antică era extrasă dintr-o specie de moluște, dintr-un melc, Murex brandaris, în care se găsește în cantitate foarte mică. Astfel, pentru un gram de colorant, erau necesari mii de melci. Era un pigment foarte scump, de aceea ajunge să fie folosit la vopsirea hainelor suveranilor, ale regilor, împăraților, preoților. Împăratul Nero al Romei, de exemplu, a dat poruncă să fie uciși toți cei care purtau haine purpurii imperiale, ca ale lui.
În Tiatira însă, nu purpura din melci marini era folosită la vopsitul textilelor. Localitatea nu e pe malul mării, se află la circa 250 km de Istanbul şi la circa 375 km de Atena. Afacerile din Tiatira legate de vopsirea textilelor sunt menţionate deseori în inscripţii din care rezultă că producătorii de vopsea din acest oraş foloseau un pigment din plante, din rădăcină de roibă sau garanţă, pentru a obţine o culoare stacojie sau purpurie specifică, cunoscută ulterior ca „roşu turcesc”.

Mihaela Bucin

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...